Știri
Știri din categoria Externe
Benjamin Netanyahu nu va participa la întâlnirea bilaterală de la G7 dintre Donald Trump și lideri din Orientul Mijlociu, o absență care vine în momentul în care Washingtonul își leagă agenda summitului de un „acord puternic” cu Iranul și de planuri de deminare în Strâmtoarea Hormuz, un punct critic pentru fluxurile globale de energie, potrivit The Jerusalem Post.
Un oficial american de rang înalt a declarat că premierul israelian nu va lua parte la întâlnirea programată săptămâna viitoare în Franța, în marja summitului G7. În același cadru, Trump este așteptat să se întâlnească cu liderii Egiptului, Emiratelor Arabe Unite, Qatarului și ai altor state din regiune și să aibă întrevederi bilaterale suplimentare cu liderii Franței și Indiei.
Același oficial a spus că SUA consideră că au ajuns la un acord cu Iranul, descris drept „un acord puternic”. În plus, Washingtonul ar urma să se implice în operațiuni de deminare în Strâmtoarea Hormuz, „la deschiderea” acestei rute maritime esențiale, a mai afirmat oficialul.
Potrivit declarațiilor citate, și țările G7 ar putea participa la deminarea strâmtorii.
În paralel, un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a declarat sâmbătă că Iranul nu are planuri să trimită o echipă de negociere la Geneva sau în altă locație în următoarele zile, potrivit presei de stat iraniene.
La summit, Trump este așteptat să participe și la o sesiune de lucru cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, potrivit unor oficiali. Pe agenda discuțiilor cu liderii prezenți ar urma să fie incluse, între altele, creșterea economică și dezvoltarea, reziliența lanțurilor de aprovizionare, migrația ilegală și inteligența artificială, precum și consolidarea lanțului de aprovizionare pentru minerale critice folosite în tehnologii avansate.
Materialul este prezentat ca „în dezvoltare”, iar detaliile despre calendarul și condițiile redeschiderii Strâmtorii Hormuz sau despre conținutul acordului invocat de partea americană nu sunt precizate în informațiile disponibile.
Recomandate
Fortificarea depozitelor de uraniu din Iran riscă să complice și să întârzie orice acord SUA–Teheran privind preluarea și distrugerea materialului îmbogățit , după ce regimul iranian ar fi prăbușit tuneluri și ar fi minat intrările pentru a îngreuna accesul, potrivit Știrile Pro TV , care citează informații publicate de CNN. În ultimele săptămâni, Iranul ar fi intensificat măsurile de securizare a unui depozit cu uraniu îmbogățit aproape de nivelul necesar pentru fabricarea bombelor, inclusiv prin prăbușirea deliberată a tunelurilor și minarea intrărilor, conform a cinci surse familiarizate cu informații ale serviciilor de informații americane. În aceste condiții, accesul la aproximativ o jumătate de tonă de uraniu puternic îmbogățit ar fi devenit „mult mai dificil, periculos și consumator de timp” decât în urmă cu o lună, când președintele Donald Trump a sugerat public că ar putea ordona armatei americane să confişte materialul. De ce contează: acordul propus devine mai greu de pus în practică Noile fortificații ar adăuga un nivel suplimentar de complexitate acordului pe care administrația Trump l-ar propune Teheranului pentru îndepărtarea și distrugerea uraniului. În plus, apare o problemă operațională majoră: cine ar urma să își asume efectiv extragerea materialului dintr-un sit prăbușit și minat, o operațiune care ar necesita utilaje grele de excavare și deminare, activități descrise ca dificile și riscante. Delegația diplomatică a Iranului la ONU și Casa Albă nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii adresate de CNN, potrivit materialului citat. Pozițiile SUA și Iranului: acord „în apropiere”, dar cu termeni neclari Donald Trump a spus în repetate rânduri că asigurarea acestui material este o prioritate pentru SUA în negocierile în curs, menite să pună capăt războiului și să redeschidă Strâmtoarea Hormuz , pe care Iranul ar fi „închis-o efectiv”, conform sursei. Un înalt oficial al administrației americane, citat de CNN, a afirmat că părțile s-ar apropia de un acord care ar obliga Iranul să predea uraniul îmbogățit către SUA, urmând ca acesta să fie distrus la fața locului și apoi scos din țară. Totuși, oficiali americani și iranieni ar fi oferit relatări contradictorii despre un acord provizoriu, iar termenii exacți ar rămâne neclari. Un presupus proiect de acord ar fi fost divulgat unei agenții de știri semi-oficiale iraniene, ceea ce ar fi declanșat o reacție furioasă a lui Trump pe rețelele sociale. Riscul de verificare: „irecuperabil” și posibilitatea ascunderii unei părți din stoc Scott Roecker, fost șef al Biroului de Eliminare a Materialelor Nucleare din cadrul Administrației Naționale pentru Securitate Nucleară (2017–2021), a avertizat că, dacă informațiile sunt reale, recuperarea uraniului puternic îmbogățit (HEU) ar deveni mai complicată. El a indicat și un risc de verificare: Iranul ar putea susține că o parte din material este „irecuperabilă”, ceea ce ar submina încrederea că Teheranul nu păstrează accesul la uraniu pentru viitor. De ce a fost anulată opțiunea militară: riscuri prea mari SUA ar fi analizat în luna mai o operațiune de confiscare a materialului nuclear, dar ar fi renunțat din cauza riscurilor ridicate. Între timp, Iranul și-ar fi consolidat protecția în jurul siturilor, iar cea mai mare parte a stocului de uraniu puternic îmbogățit ar fi considerată ascunsă în tuneluri prăbușite din complexul nuclear de la Isfahan, cu alte cantități depozitate în locații secrete. Chiar dacă un acord ar putea fi semnat în perioada următoare, negocierile privind viitorul programului nuclear iranian ar urma să continue, potrivit materialului. În plan operațional, scoaterea uraniului din țară ar necesita probabil mobilizarea unei instalații mobile specializate, coordonată de Administrația Națională pentru Securitate Nucleară la Laboratorul Național Oak Ridge din Tennessee. CNN mai notează că principalii negociatori americani, Jared Kushner și Steve Witkoff, ar fi vizitat laboratorul la începutul lunii. Trump a declarat reporterilor că procesul de evacuare ar dura „cel puțin două săptămâni”, însă sursa subliniază că și cei mai buni experți ar avea nevoie de timp pentru o astfel de misiune. [...]
China contestă listarea de către Pentagon a unor giganți corporativi, o mișcare care poate bloca accesul la contracte de apărare în SUA , potrivit Mediafax . Beijingul spune că decizia Washingtonului contrazice consensul atins la summitul de luna trecută dintre președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping. China a transmis, sâmbătă, că se opune „ferm” includerii pe lista americană a companiilor considerate „militare”, informație atribuită de Mediafax agenției AP. Potrivit poziției chineze, măsura ignoră înțelegerile rezultate din întâlnirea la nivel înalt Trump–Xi, care ar fi vizat intensificarea legăturilor economice. Ce înseamnă lista Pentagonului și care e efectul practic Pentagonul a adăugat, luni, mai multe companii chineze non-statale pe lista sa, inclusiv producătorul de vehicule electrice BYD și giganții tehnologici Alibaba și Baidu. Scopul listei este să identifice companii pe care SUA le consideră că ar avea legături cu armata chineză. Consecința menționată în material este una directă: includerea pe listă le împiedică să obțină contracte de apărare cu Statele Unite. Reacția Beijingului: „abuz de putere” și invocarea securității naționale Un purtător de cuvânt al Ministerului Comerțului din China a declarat, într-un comunicat, că SUA au ignorat consensul stabilit la întâlnirea dintre liderii celor două state. „Statele Unite au generalizat continuu conceptul de securitate națională și au abuzat de puterea statului pentru a suprima în mod nejustificat întreprinderile chineze.” În același context, cele trei companii menționate ar fi susținut anterior că „nu există nicio bază” pentru includerea lor pe listă, potrivit sursei citate. Contextul politic și economic invocat de China Mediafax notează că, la mijlocul lunii mai, Trump a vizitat Beijingul pentru un summit cu Xi, iar cei doi ar fi convenit să intensifice legăturile economice. Înțelegerea ar fi inclus achiziții chineze suplimentare de produse agricole americane și avioane Boeing, precum și înființarea unor consilii separate pentru comerț și investiții. Din informațiile disponibile în articol nu reiese dacă Washingtonul intenționează să extindă lista sau dacă există un calendar de revizuire a deciziei. [...]
Pakistanul anticipează un acord SUA–Iran care ar putea reduce riscurile pentru energie și transport : premierul Shehbaz Sharif a declarat că Statele Unite și Iranul au convenit un cadru pentru un acord de pace menit să pună capăt conflictului din Orientul Mijlociu , iar semnarea electronică este așteptată în următoarele 24 de ore, potrivit Reuters . Sharif a spus că a fost deja convenit și un „text final” al acordului. După semnare, ar urma discuții la nivel tehnic săptămâna viitoare, a adăugat premierul pakistanez. Reuters notează că acordul ar viza încheierea unui conflict care durează de luni de zile în Orientul Mijlociu. În lipsa altor detalii în materialul citat, nu este clar ce prevederi ar include cadrul convenit, care sunt mecanismele de implementare sau calendarul complet al etapelor următoare. [...]
Un acord de pace SUA–Iran este „aproape gata”, iar asta poate reduce riscul de șocuri pe piața petrolului , după ce tensiunile militare au vizat inclusiv infrastructură critică de export. Potrivit Biziday , ministrul iranian de Externe, Seyed Abbas Araghchi , a transmis că o înțelegere „nu a fost niciodată mai aproape”, iar detaliile vor fi comunicate „la momentul oportun”. Ce se știe, oficial, despre stadiul negocierilor Într-o postare pe rețelele de socializare, Araghchi a cerut presei „să se abțină de la speculații” privind conținutul acordului și a spus că autoritățile vor prezenta public termenii când va fi cazul. Postarea a fost preluată rapid de Donald Trump pe canalele sale de socializare. Rolul Pakistanului și „textul final convenit” Într-un update ulterior, premierul pakistanez Shehbaz Sharif a afirmat, într-o postare pe X, că s-a ajuns la un „text final convenit” al acordului de pace dintre SUA și Iran. Sharif a mai spus că Islamabadul colaborează cu ambele părți pentru stabilirea pașilor următori, reamintind că Pakistanul a avut rol de mediator încă de la începutul negocierilor. De ce contează: semnal pentru riscul energetic, după amenințări și planuri de atac Pe parcursul zilei, presa de stat și semi-oficială din Iran a publicat articole despre ceea ce ar putea fi termenii memorandumului, în contextul în care Trump a spus că documentul ar putea fi semnat în zilele următoare. Totuși, Trump a susținut pe Truth Social că aceste articole „nu au nici o legătură cu termenii conveniți în scris” cu Iranul. Contextul imediat rămâne tensionat: cu o zi înainte, Trump anunțase că a anulat atacuri aeriene planificate asupra Iranului, la câteva ore după ce amenințase cu noi bombardamente și își exprimase intenția de a „cuceri” Insula Kharg , descrisă ca un nod important de export de petrol. În același timp, liderul american sugerase că o înțelegere ar putea fi „finalizată” în curând. Ce urmează Din informațiile disponibile, nu există încă un calendar public pentru anunțarea termenilor, iar partea iraniană spune că detaliile vor fi făcute publice „în timp util”. Până atunci, rămâne de urmărit dacă părțile confirmă oficial pașii procedurali (semnare, mecanisme de implementare) și dacă mesajele publice se aliniază cu „textul final” invocat de premierul pakistanez. [...]
Emiratele Arabe Unite au acceptat deblocarea a până la 20 mld. dolari pentru Iran, într-un acord care urmărește să oprească atacurile asupra teritoriului emiratez și să reducă riscul pentru Dubai ca hub regional de afaceri , potrivit HotNews , care citează informații obținute de Reuters de la mai multe surse. Sumele vehiculate diferă în funcție de sursele citate: două surse din regiune au declarat pentru Reuters că Emiratele ar fi fost de acord să elibereze în total 10 miliarde de dolari (aprox. 46 mld. lei), din care peste 3 miliarde de dolari (aprox. 13,8 mld. lei) ar fi fost deja transferate. Alte două surse familiarizate cu înțelegerea susțin însă că totalul ar ajunge la 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 mld. lei) și că o primă tranșă de 3 miliarde de dolari ar fi fost deja pusă la dispoziția Teheranului. De ce contează: miză de securitate și de încredere pentru Dubai Înțelegerea ar marca o schimbare de strategie după săptămâni de atacuri iraniene asupra Emiratelor în contextul războiului dintre SUA, Israel și Iran. Potrivit relatării, atacurile au avut efecte directe asupra economiei locale: au golit hoteluri din Dubai, au determinat plecarea unor expatriați și au afectat reputația de siguranță pe care se sprijină poziționarea orașului ca centru de afaceri. Una dintre sursele apropiate negocierilor a descris acordul ca pe o formulă care permite fiecărei părți să își păstreze „liniile roșii”: Iranul ar putea prezenta banii drept compensații pentru pagube de război, Washingtonul ar putea susține că nu a plătit, iar Abu Dhabi și-ar consolida securitatea și ar încerca să refacă încrederea în regiune. Ce ar primi Emiratele în schimb Condiția centrală menționată de una dintre surse este încetarea atacurilor iraniene asupra Emiratelor Arabe Unite. În plus, aceeași sursă afirmă că Iranul ar urma: să oprească atacurile cu rachete și drone asupra Emiratelor; să reia cooperarea bilaterală, inclusiv schimbul de informații; să relanseze colaborarea economică. Aceeași sursă a mai spus că Iranul ar fi abordat cel puțin alte două state arabe din Golf pentru acorduri similare. Ce nu este încă lămurit: originea banilor și legătura cu negocierile SUA–Iran Reuters notează că nu a putut stabili dacă fondurile provin din bugetul Emiratelor sau reprezintă active iraniene blocate de mult timp în sistemul bancar al țării ori în alte jurisdicții. Un oficial din Emiratele Arabe Unite, citat în material, a indicat că obiectivul este reducerea tensiunilor și sprijinirea păcii. Acordul apare, potrivit diplomaților citați, în etapa finală a unor negocieri mai ample între Teheran și Washington, care ar include și deblocarea unor venituri din petrol ale Iranului, de ordinul „zecilor de miliarde de dolari”, blocate în bănci străine din cauza sancțiunilor americane. Ultimul atac direct cunoscut al Iranului asupra Emiratelor, menționat în material, ar fi avut loc pe 4 mai, când a fost vizat portul Fujairah, la Golful Oman. [...]
Iranul a stabilit un calendar de șase zile pentru funeraliile lui Ali Khamenei , un test de continuitate instituțională într-un context de război și tranziție la vârful puterii, potrivit TVR Info . Televiziunea de stat iraniană a anunțat, conform AFP, că ayatollahul Ali Khamenei — care a condus Iranul aproape 37 de ani și a fost ucis în atacuri aeriene israeliano-americane pe 28 februarie — va fi înmormântat pe 9 iulie, la Mashhad (nord-est), orașul său natal. Ceremonia fusese programată inițial pentru martie, dar a fost amânată din cauza războiului. Cum arată calendarul funeraliilor și unde au loc ceremoniile Funeraliile naționale se vor desfășura pe parcursul a șase zile, începând cu 4 iulie. Programul anunțat include: 4–6 iulie: ceremonie națională de omagiere la Teheran ; 7 iulie: ceremonie în orașul sfânt Qom ; 9 iulie: înmormântarea la Mashhad . Începutul funeraliilor, pe 4 iulie, coincide cu sărbătoarea națională a Statelor Unite, care în 2026 marchează 250 de ani de existență. Context politic: succesiunea și absența publică a noului lider suprem Conform informațiilor citate, Mojtaba Khamenei , fiul lui Ali Khamenei, i-a succedat la începutul lunii martie ca lider suprem, al treilea de la înființarea Republicii Islamice în 1979. Televiziunea de stat iraniană mai afirmă că Mojtaba Khamenei, rănit în atacurile în care au fost uciși tatăl său și alți oficiali, nu a apărut în public de la numire și a comunicat doar prin declarații care i-au fost atribuite. [...]
