Știri
Știri din categoria Externe
Benjamin Netanyahu nu va participa la întâlnirea bilaterală de la G7 dintre Donald Trump și lideri din Orientul Mijlociu, o absență care vine în momentul în care Washingtonul își leagă agenda summitului de un „acord puternic” cu Iranul și de planuri de deminare în Strâmtoarea Hormuz, un punct critic pentru fluxurile globale de energie, potrivit The Jerusalem Post.
Un oficial american de rang înalt a declarat că premierul israelian nu va lua parte la întâlnirea programată săptămâna viitoare în Franța, în marja summitului G7. În același cadru, Trump este așteptat să se întâlnească cu liderii Egiptului, Emiratelor Arabe Unite, Qatarului și ai altor state din regiune și să aibă întrevederi bilaterale suplimentare cu liderii Franței și Indiei.
Același oficial a spus că SUA consideră că au ajuns la un acord cu Iranul, descris drept „un acord puternic”. În plus, Washingtonul ar urma să se implice în operațiuni de deminare în Strâmtoarea Hormuz, „la deschiderea” acestei rute maritime esențiale, a mai afirmat oficialul.
Potrivit declarațiilor citate, și țările G7 ar putea participa la deminarea strâmtorii.
În paralel, un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a declarat sâmbătă că Iranul nu are planuri să trimită o echipă de negociere la Geneva sau în altă locație în următoarele zile, potrivit presei de stat iraniene.
La summit, Trump este așteptat să participe și la o sesiune de lucru cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, potrivit unor oficiali. Pe agenda discuțiilor cu liderii prezenți ar urma să fie incluse, între altele, creșterea economică și dezvoltarea, reziliența lanțurilor de aprovizionare, migrația ilegală și inteligența artificială, precum și consolidarea lanțului de aprovizionare pentru minerale critice folosite în tehnologii avansate.
Materialul este prezentat ca „în dezvoltare”, iar detaliile despre calendarul și condițiile redeschiderii Strâmtorii Hormuz sau despre conținutul acordului invocat de partea americană nu sunt precizate în informațiile disponibile.
Recomandate
Donald Trump își calibrează separat dosarele Ucraina și Orientul Mijlociu înaintea unor întâlniri distincte, marți, la Casa Albă, cu Volodimir Zelenski și Benjamin Netanyahu, potrivit Mediafax . Agenda discuțiilor vizează, pe de o parte, procesul de pace dintre Rusia și Ucraina, iar pe de altă parte, războiul din Iran și negocierile regionale, într-un moment în care Washingtonul încearcă să gestioneze simultan două crize majore. Întâlnirea cu premierul israelian Benjamin Netanyahu ar urma să se concentreze pe războiul din Iran, pe „progresul negocierilor cu Libanul” și pe eforturile de extindere a Acordurilor Abraham , a declarat un oficial al Casei Albe pentru CNN, citat de Mediafax. Trump a admis că el și Netanyahu nu au „un acord deplin și complet” în privința Iranului, dar a susținut că rămân aliniați în linii mari. „Avem o mică diferență, dar destul de apropiată.” Ucraina: discuții despre procesul de pace În întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cei doi lideri vor discuta despre procesul de pace în curs dintre Rusia și Ucraina, potrivit aceluiași oficial. Mesajul transmis este unul de accelerare a demersurilor diplomatice. „Acum este momentul să punem capăt războiului.” Totodată, Trump a minimalizat luni acuzația lui Zelenski potrivit căreia Rusia ar furniza Iranului informații despre bazele militare americane, afirmând că nu crede că acest lucru s-a întâmplat „cu siguranță nu la nivel înalt”. Context: prezență comună la Washington Mediafax mai notează că atât Netanyahu, cât și Zelenski intenționează să participe marți la înmormântarea senatorului Lindsey Graham, programată la Washington. [...]
Revenirea Crimeei nu este, deocamdată, pe agenda negocierilor de pace , semnalând o limită politică importantă pentru orice discuție despre încheierea războiului. Potrivit Meduza , președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a spus că subiectul nu face parte în acest moment din procesul de negociere, dar a lăsat deschisă posibilitatea unei schimbări. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru Fox News , ca răspuns la întrebarea dacă „Crimeea a revenit pe agenda negocierilor”. Zelenski a răspuns: „Din păcate, nu. Sau deocamdată nu. Dar vom vedea.” Context: discuții la Washington și semnale din presa americană Zelenski a făcut aceste declarații după întâlniri la Washington cu președintele SUA, Donald Trump , și cu senatori americani. În același context, Meduza notează că presa americană a scris că, în timpul vizitei, Zelenski „pare să fi reușit să convingă Washingtonul” că Ucraina ar putea câștiga războiul. Poziția repetată a Kievului: nerecunoaștere juridică, dar revenire posibilă doar diplomatic Publicația amintește că Zelenski a transmis în repetate rânduri două idei care conturează cadrul de negociere: Ucraina nu recunoaște juridic anexarea Crimeei de către Rusia; revenirea de facto a Crimeei sub control ucrainean ar putea fi obținută doar pe cale diplomatică și doar într-un viitor postbelic. În 2024, Zelenski declara că Ucraina nu are, în acel moment, forța de a împinge militar Rusia înapoi la linia din 1991, potrivit unei declarații anterioare citate de Meduza. [...]
Vizita discretă a lui Benjamin Netanyahu la Casa Albă sugerează o relație tot mai complicată cu Donald Trump , potrivit Al Jazeera , care citează evaluările diplomaților Jeffrey Feltman și Michael Ratney. Cei doi spun că premierul israelian a ales un profil public redus la Washington pentru a evita un „moment Zelenskyy” cu președintele SUA — o referință la riscul unei confruntări sau umiliri publice în fața camerelor, care ar putea amplifica tensiunile politice și diplomatice. În interpretarea lor, această prudență indică faptul că relația Netanyahu–Trump a devenit „din ce în ce mai complicată”, ceea ce poate limita spațiul de manevră al Israelului în discuțiile cu administrația americană și poate crește incertitudinea privind coordonarea bilaterală pe dosare sensibile. Schimbul integral de opinii este disponibil în emisiunea „This is America” a Al Jazeera, menționează publicația. [...]
Posibila licențiere a interceptoarelor Patriot pentru producție în Ucraina ar putea reduce presiunea pe stocurile globale , într-un moment în care disponibilitatea acestor rachete este deja afectată de cererea crescută, potrivit G4Media . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Donald Trump a acceptat să acorde Ucrainei licența pentru producția rachetelor interceptoare folosite de sistemul antirachetă Patriot. Zelenski a făcut afirmația după o întâlnire la Casa Albă, descrisă de el drept „foarte bună”, în urma căreia ar fi primit acordul pentru licențe. Dacă licența va fi acordată efectiv, Ucraina ar putea să-și suplimenteze producția internă de mijloace de apărare antiaeriană, pe care Kievul spune că le necesită „urgent”. De ce contează: blocajul de pe piața interceptoarelor Miza operațională este legată de faptul că sistemele Patriot sunt prezentate de Zelenski drept singurele eficiente împotriva rachetelor balistice rusești, iar liderul ucrainean a semnalat în acest an că stocul de interceptoare este pe terminate. În același timp, disponibilitatea la nivel mondial ar fi fost redusă de războiul Statelor Unite cu Iranul, care a consumat din numărul de interceptoare existente. În acest context, o eventuală producție locală în Ucraina ar putea diminua dependența de livrări externe și ar putea elibera o parte din presiunea asupra stocurilor internaționale, însă articolul nu oferă detalii despre calendar, volum sau condițiile licenței. Ce s-a spus public și ce rămâne neclar Zelenski indicase inițial, într-o postare pe platforma X, o formulare mai prudentă, spunând doar că a „discutat despre” licențe și „alte câteva idei care ar putea ajuta”. Trump afirmase deja luna aceasta, la summitul NATO de la Ankara , că Ucraina va primi permisiunea de a produce intern rachetele pentru Patriot. Potrivit presei americane citate în material, întâlnirea de marți de la Casa Albă s-a desfășurat cu ușile închise și a durat aproximativ o oră. Ulterior, Trump a scris pe Truth Social că întrevederea a decurs „foarte bine”, iar Zelenski a avut o apreciere similară într-un interviu pentru Fox News. Materialul nu precizează dacă licența a fost deja emisă sau doar agreată la nivel politic, astfel că pașii concreți și termenul de implementare rămân, deocamdată, neconfirmați. [...]
Reluarea folosirii rachetelor nord-coreene sugerează un nou stoc pentru Rusia , într-un moment în care Moscova își intensifică atacurile asupra Ucrainei, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Două surse sub rezerva anonimatului au declarat că armata rusă ar fi folosit o rachetă nord-coreeană într-un atac lansat în noaptea de miercuri spre joi, în apropierea orașului Krîvîi Rih (Krivoi Rog), în centrul Ucrainei. În atac ar fi fost uciși mai mulți membri ai aceleiași familii. Informația nu este confirmată oficial în material de către forțele aeriene ucrainene, care nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii. De ce contează: semnal despre capacitatea de aprovizionare a Rusiei Deși Rusia a mai folosit în trecut rachete nord-coreene împotriva țintelor ucrainene, una dintre surse a indicat că reluarea utilizării după o pauză îndelungată ar putea însemna că Moscova dispune de un nou stoc de astfel de arme, pe fondul intensificării atacurilor cu rachete. O sursă militară a afirmat că 8 august 2025 a fost ultima dată când Ucraina a confirmat un atac rusesc cu o rachetă nord-coreeană. Context: atacuri cu rachete și drone și presiune pe apărarea aeriană Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a atacat Ucraina cu zeci de rachete și sute de drone în timpul nopții, iar opt persoane au fost ucise. Zelenski a deplâns lipsa de provizii pentru apărarea aeriană și le-a cerut aliaților să sprijine Kievul. Rusia a început să folosească rachete balistice nord-coreene cu rază scurtă de acțiune KN-23 și KN-24 împotriva Ucrainei spre sfârșitul anului 2023, mai notează Reuters, citat de Agerpres. În același context, Coreea de Nord este prezentată drept un aliat apropiat al Rusiei în conflict, furnizând mii de soldați și milioane de obuze de artilerie, pe lângă rachete. [...]
Ucraina își rafinează campania de drone cu rază lungă împotriva infrastructurii energetice ruse, trecând de la lovituri „în masă” la atacuri tehnice asupra componentelor greu de înlocuit, pe fondul sprijinului de informații din SUA și Franța pentru planificarea rutelor și a țintelor , potrivit Kyiv Post , care citează o analiză Financial Times . Schimbarea de tactică urmărește să țină instalațiile rusești oprite mai mult timp și să crească costul fiecărei lovituri pentru Moscova. Planificatori militari ucraineni, operatori de drone și specialiști din energie au declarat pentru Financial Times că obiectivul nu mai este doar incendierea rafinăriilor sau distrugerea rezervoarelor, ci scoaterea din funcțiune a unor „noduri” critice ale sistemului. Informațiile SUA și Franței: rute, apărare antiaeriană, selecția țintelor Oficiali ucraineni au spus că informațiile furnizate de Statele Unite și Franța au ajutat la cartografierea dispunerii apărării antiaeriene ruse și la identificarea unor rute care permit dronelor să o evite pentru a lovi ținte în adâncimea teritoriului rus. Andriy Zagorodnyuk, fost ministru al apărării și președinte al Center for Defense Strategies, a afirmat că sprijinul de informații american și francez a îmbunătățit selecția țintelor, ajutând echipele ucrainene „să învețe unde să lovească”. El a mai spus că planificatorii ucraineni au construit o hartă detaliată a rețelei energetice a Rusiei pentru a identifica punctele unde o perturbare poate opri segmente mai mari ale sistemului și pentru a viza echipamentele cel mai greu de înlocuit. În paralel, președintele Franței, Emmanuel Macron, a susținut în ianuarie că Franța a devenit principalul furnizor de informații pentru Kiev, înlocuind Washingtonul, fără să detalieze afirmația, notează materialul. De la „a lovi rafinării” la a bloca funcționarea: rolul inginerilor și al analizelor tehnice Doi operatori de drone implicați în lovituri în adâncime au declarat pentru Financial Times că selecția țintelor este ghidată de analize tehnice detaliate, care iau în calcul logistica, traiectoriile de zbor și prioritățile operaționale. Înainte de misiuni, unitățile primesc informări de la ingineri energeticieni și experți din industrie despre componentele indispensabile funcționării rafinăriilor și despre cele care ar necesita cel mai mult timp pentru a fi înlocuite. Un element de avantaj operațional pentru Ucraina, potrivit sursei, este faptul că Rusia și Ucraina au moștenit sisteme energetice similare, proiectate în perioada sovietică, ceea ce oferă inginerilor ucraineni o înțelegere detaliată a proceselor industriale, a configurațiilor de echipamente și a vulnerabilităților din facilitățile rusești. Lovituri repetate înainte de reparații și extinderea campaniei Potrivit operatorilor de drone și unei analize Financial Times bazate pe imagini satelitare, unitățile ucrainene au început să lovească repetat aceleași echipamente critice înainte ca reparațiile să fie finalizate, pentru a împiedica reluarea funcționării. Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, la finalul săptămânii trecute, că a cerut noului comandant-șef numit și ministrului apărării interimar să extindă campania de lovituri în adâncime. Yevhen Khmara, ministrul apărării desemnat, a spus că a lucrat cu noul comandant Mykhailo Drapatyi la planuri pentru a „muta războiul pe teritoriul agresorului cât mai mult posibil”. Robert „Madyar” Brovdi, comandantul Forțelor pentru Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, a încadrat atacurile asupra rafinăriilor într-o campanie mai largă de slăbire a rețelelor care susțin efortul de război al Rusiei – de la exporturile de petrol care finanțează armata până la rutele logistice. El a mai spus că operațiunile depind și de eliminarea sistematică a apărării antiaeriene, radarului și mijloacelor de război electronic pentru a deschide „coridoare” de zbor pentru drone, adăugând că teritoriul european al Rusiei și zonele ocupate din Ucraina sunt acum în raza de acțiune. [...]
