Știri
Știri din categoria Externe

Uniunea Europeană pregătește plata primei tranșe de peste 9 miliarde de euro (aprox. 45 miliarde lei) către Ucraina, din împrumutul total de 90 de miliarde de euro, iar miza economică pentru blocul comunitar este mecanismul de recuperare a banilor dacă Rusia nu va plăti despăgubiri de război, potrivit Libertatea.
Bruxelles-ul urmează să aprobe, începând de luni, condițiile împrumutului, conform unor oficiali europeni citați de POLITICO. Transferul primei tranșe „în valoare de peste 9 miliarde de euro” ar putea avea loc la jumătatea lunii iunie, potrivit informațiilor preluate și de portalul sârb Blic.rs.
Înainte de virarea efectivă a fondurilor, trebuie semnat un „memorandum de înțelegere” (document care fixează termeni și condiții) pentru asistența financiară macroeconomică. Memorandumul ar urma să fie prezentat marți, după aprobarea formală de către comisarii europeni, iar apoi trebuie ratificat și de parlamentul ucrainean.
Din prima tranșă, Ucraina ar urma să direcționeze sumele astfel:
Un purtător de cuvânt al executivului UE a indicat calendarul urmărit de Comisie:
„Comisia își propune să facă prima tranșă cât mai devreme posibil în al doilea trimestru al anului 2026”.
Punctul sensibil al împrumutului este rambursarea. Bruxelles-ul și Kievul trebuie să stabilească detaliile privind recuperarea datoriei din despăgubiri de război din partea Moscovei, după încheierea conflictului.
Dacă Rusia refuză să plătească, liderii UE „și-au rezervat dreptul” de a utiliza active de stat rusești înghețate în Europa pentru a acoperi împrumutul. Această opțiune ridică o miză de reglementare și de execuție: transformarea unui instrument financiar (împrumutul) într-unul garantat, în ultimă instanță, prin active blocate, într-un context în care negocierile anterioare pe această temă au avut dificultăți.
Ucraina are un deficit bugetar estimat la 135 miliarde de euro (aprox. 675 miliarde lei) pentru 2026 și 2027, iar fără sprijin suplimentar guvernul de la Kiev riscă să rămână fără fonduri „în următoarele luni”, potrivit articolului.
Estimările bugetare actuale pornesc de la premisa că războiul s-ar încheia până la finalul acestui an, scenariu considerat „tot mai puțin probabil”. În același timp, mai multe state membre UE se confruntă cu dificultăți financiare și încearcă să reducă cheltuielile, pe fondul crizelor recente, inclusiv al creșterii prețurilor la energie asociate tensiunilor din Orientul Mijlociu.
În toamna anului trecut, Ungaria, Slovacia și Cehia au refuzat să se alăture planului UE de participare la împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, ceea ce complică perspectiva mobilizării rapide a unor fonduri suplimentare dacă va fi nevoie.
Împrumutul face parte dintr-un pachet convenit în decembrie 2025, prin care liderii UE au acceptat emiterea de datorii comune pentru sprijinirea Ucrainei. Jumătate din suma totală ar urma să fie plătită în acest an, iar restul în 2027; împrumutul a fost aprobat în Parlamentul European în februarie.
În paralel, Comisia Europeană va încerca să obțină sprijin financiar suplimentar de la alte economii mari (Canada, Japonia, SUA și Marea Britanie), la o reuniune a miniștrilor de finanțe din G7, la Paris, săptămâna viitoare, conform surselor citate de POLITICO. Tot POLITICO citează un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, potrivit căruia UE, statele membre și instituțiile financiare europene au oferit până acum 200,6 miliarde de euro (aprox. 1.003 miliarde lei) Ucrainei.
Recomandate

Germania și Marea Britanie resping public criticile SUA față de loviturile ucrainene în adâncimea Rusiei , o divergență care expune tensiuni între aliații NATO privind strategia militară a Kievului și, implicit, direcția sprijinului occidental, potrivit Kyiv Post . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a reacționat dur după ce Elbridge Colby, subsecretar american al Apărării pentru politici, a pus sub semnul întrebării eficiența campaniei ucrainene de lovituri cu rază lungă pe teritoriul Rusiei. Colby a susținut că atacurile asupra instalațiilor petroliere și a infrastructurii comerciale ruse nu ar fi adus războiul mai aproape de final și ar putea întări determinarea Moscovei de a continua luptele. Pistorius a apărat dreptul Ucrainei de a lovi ținte rusești care susțin efortul de război, în contextul în care Rusia continuă bombardarea infrastructurii civile ucrainene. „A critica lovituri de acest fel în Rusia pentru a distruge ținte strategice militare și folosite militar” este „un lucru destul de stupid”, a declarat Pistorius, citat de publicație. În aceeași intervenție, ministrul german a cerut ca atenția să se mute de la criticarea loviturilor ucrainene la condamnarea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice și de utilități din Ucraina. „În loc să criticăm asta, ar trebui mai degrabă să criticăm și să vorbim despre loviturile teroriste în fiecare noapte și în fiecare zi asupra... infrastructurii de energie, apă și încălzire din Ucraina. Acesta este un fel de terorism”, a spus Pistorius. Londra: loviturile „în adâncime” slăbesc capacitățile Rusiei Și secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a susținut campania Ucrainei, afirmând că loviturile în interiorul Rusiei au contribuit la slăbirea capacităților militare ale Moscovei, „cumpărând timp” și „salvând vieți”, conform relatării. Washington: „spectacol”, nu instrument eficient de încheiere a războiului Colby a descris o parte a loviturilor ucrainene ca fiind mai degrabă un „spectacol” decât o metodă eficientă de a opri războiul sau de a încetini avansul Rusiei pe linia frontului. „Deși conversația publică se concentrează pe spectacolul loviturilor în adâncime concepute pentru a provoca durere populației ruse, evaluarea noastră este că astfel de lovituri nu au fost eficiente în a conduce la un final al războiului și nici nu contribuie la stoparea avansurilor Rusiei pe front”, a declarat Colby. Poziția Kievului: răspuns „de două sau trei ori” mai puternic Ministrul ucrainean al Apărării, Yevhen Khmara, a susținut la Bruxelles că operațiunile Ucrainei pe teritoriul Rusiei sunt un răspuns legitim la atacurile continue ale Moscovei. El a invocat, între altele, atacul Ucrainei asupra podului construit de Rusia care leagă Crimeea ocupată de Rusia . „Vreau ca Federația Rusă să primească un semnal clar: pentru fiecare lovitură pe care o lansează împotriva teritoriului nostru, vom răspunde de două sau trei ori mai puternic. Și avem dreptul să ne apărăm”, a spus Khmara. Divergența de poziții, exprimată public la nivel înalt după reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei de la sediul NATO din Bruxelles, indică o dezbatere în interiorul alianței despre ce tip de acțiuni militare sunt considerate utile și legitime — o discuție cu potențial impact asupra modului în care este calibrat sprijinul pentru Ucraina în perioada următoare. [...]

Ucraina spune că a lovit podul Kerci cu un mix de drone și rachete, într-o operațiune întinsă pe săptămâni , iar mesajul public al președintelui Volodimir Zelenski indică o schimbare de ritm operațional: atacuri coordonate, în etape, asupra unor ținte strategice din Rusia, inclusiv asupra principalei legături militare către Crimeea, potrivit Digi24 . Într-o postare amplă pe rețelele sociale, Zelenski a descris acțiunea drept o „operațiune fără precedent” și a afirmat că forțele ucrainene au folosit „nu mai puțin de 11 tipuri de drone și rachete” pentru a-și atinge țintele. În aceeași intervenție, liderul de la Kiev a mulțumit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), unităților din Forțele de Apărare, conducerii militare și producătorilor ucraineni de armament. O lovitură în etape, cu ținte pregătite înainte de atacul asupra podului Potrivit lui Zelenski, atacul asupra podului Kerci ar fi fost „rezultatul celei de-a șaptea etape” a unei operațiuni desfășurate pe parcursul mai multor săptămâni, „elaborată și coordonată” de SBU împreună cu Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Înainte de lovitura finală, Zelenski susține că au fost vizate, „treptat”, elemente care protejau zona și infrastructura: sisteme de apărare aeriană, radare, echipamente de război electronic și „alte ținte desemnate” de-a lungul „drumului către obiectivul final”. Ce armament spune Zelenski că a fost folosit În mesajul său, președintele ucrainean a enumerat explicit mijloacele utilizate în operațiune: „Dovbush” „Vendetta” „Da Vinci” „Sichen” „Mich-2000” „Ruta” „Palianitsia” „An-197” „FP-1” „FP-5 Flamingo” „ R-360 Neptune ” Zelenski a mai afirmat că, „în momentul decisiv”, dronele „Palianitsia” ar fi lovit tronsonul rutier al podului, iar rachetele „Neptune”, dronele „Ruta” și dronele FP-5 ar fi lovit tronsonul feroviar. Tot el a susținut că, folosind sistemul „Flamingo”, a fost executată o „lovitură ghidată cu precizie”, iar legătura de comunicații „a funcționat impecabil până în ultimele secunde”. Mesajul politic: „războiul se va întoarce întotdeauna acolo unde a început” În același text, Zelenski a legat operațiunea de atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene și a spus că Ucraina a propus „în repetate rânduri” măsuri de dezamorsare a conflictului, dar că acestea ar fi fost respinse. El a menționat, ca exemple, lovituri rusești asupra infrastructurii, inclusiv asupra unor poduri din Zaporijia, Dnipro, Kiev și regiunea Odesa. „Ne refacem infrastructura. Dar îi reamintim, de asemenea, Rusiei că războiul se va întoarce întotdeauna acolo unde a început.” Din informațiile prezentate de Digi24, reacția lui Zelenski conturează o miză operațională: lovirea și degradarea, în pași succesivi, a capacităților de apărare și a infrastructurii care susține controlul Rusiei asupra Crimeei, cu podul Kerci indicat drept „principalul punct de trecere militar” către peninsulă. În lipsa altor detalii independente în materialul citat, amploarea pagubelor și efectele imediate asupra traficului rămân neprecizate în această sursă. [...]

Kremlinul condiționează rolul Europei în negocierile pentru Ucraina , semnalând că statele europene ar putea rămâne în afara discuțiilor dacă nu își schimbă poziția față de război, potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza diplomatică pentru UE, într-un moment în care negocierile tripartite (Rusia–Ucraina–SUA) au fost reluate săptămâna trecută la Abu Dhabi , cu mediere americană. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov , a susținut că poziția liderilor europeni ar fi „incompatibilă cu pacea”, acuzându-i că urmăresc „o înfrângere strategică” a Rusiei și continuarea presiunilor. În acest context, Kremlinul transmite că europenii „cu greu pot pretinde un rol relevant” în procesul de negociere, deși, spune Peskov, urmăresc „cu mare interes” evoluțiile și încearcă să își găsească locul. Negocieri reluate la Abu Dhabi, dar fără garanții pentru europeni În paralel, emisari ai Casei Albe, Steve Witkoff și Jared Kushner, au considerat „certă” participarea europenilor la următoarele runde, după întâlnirea de joi de la Kremlin cu Vladimir Putin. Totuși, poziția Moscovei rămâne rezervată: președintele rus a afirmat că Rusia ar accepta o întâlnire cu europenii doar dacă aceștia aleg să susțină pacea, nu războiul, făcând trimitere la furnizarea de armament către Ucraina. Consilierul Kremlinului pentru politica internațională, Iuri Ușakov, a întărit ideea că nu există un acord privind includerea Europei: „Nimeni nu a convenit” cu Rusia asupra viitoarei participări a europenilor la negocieri. Ușakov a mai spus că discuția despre participarea europenilor ar putea apărea doar după „semnale clare” privind intențiile acestora și capacitatea de a propune ceva „constructiv și substanțial” pentru succesul unui acord. Până atunci, a adăugat el, ar putea fi necesare „încă o rundă” sau „chiar mai multe” negocieri tripartite. Miza: arhitectura de securitate a Europei vs. armistițiu Potrivit informațiilor prezentate, Rusia s-a declarat mulțumită că următoarea rundă ar urma să se concentreze pe o „nouă arhitectură de securitate” pentru Europa, nu pe cererea Kievului privind un armistițiu pe timpul iernii. În contrapondere, șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a afirmat luni că prioritatea pentru următoarele runde nu este un nou sistem de securitate european, ci obținerea unui armistițiu în Ucraina. Publicația mai notează că, potrivit presei occidentale, Moscova ar accepta aderarea Ucrainei la UE doar dacă Kievul devine un stat neutru, fără arsenal nuclear. În termeni practici, mesajul Kremlinului indică faptul că formatul negocierilor și agenda lor rămân un teren de dispută: Rusia încearcă să lege participarea Europei de o schimbare de politică, în timp ce UE insistă pe încetarea focului ca obiectiv imediat. [...]

Ucraina cere ca summitul Trump–Xi–Putin să nu producă o „înțelegere” peste capul Kievului , mizând pe influența Washingtonului și Beijingului asupra Moscovei pentru a forța încheierea războiului, potrivit Kyiv Post . Mesajul a fost transmis de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbîha , într-o conferință de presă comună cu omologul său portughez, Paulo Rangel, conform Ukrinform, citat de publicație. Sîbîha a spus că Ucraina „speră și se așteaptă” ca discuția dintre președintele SUA Donald Trump, liderul chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin să aibă ca „ton” presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul. În același timp, șeful diplomației ucrainene a avertizat că, indiferent de subiectele abordate la întâlnire, „nu pot fi luate decizii privind Ucraina” fără participarea Kievului. El a cerut ca Trump și Xi să evite să-i ofere lui Putin impresia falsă că lumea revine la o ordine bazată pe „sfere de influență” (adică aranjamente între marile puteri care împart zone de control, fără consultarea statelor afectate). Contextul summitului și riscul unei negocieri fără Ucraina Potrivit materialului, Putin s-a întâlnit deja cu Xi la Shenzhen înaintea summitului trilateral programat pentru joi cu Trump. Întâlnirea a alimentat îngrijorări că cei trei lideri ar putea discuta viitorul Ucrainei fără Kiev sau fără lideri europeni, ceea ce ar putea readuce în prim-plan logica „sferelor de influență”. Publicația notează că Washingtonul a transmis inițial semnale că Ucraina ar putea să nu fie pe agenda discuțiilor, însă Trump a spus ulterior că subiectul va fi abordat. Ce mai intră pe agenda discuțiilor Pe lângă Ucraina, discuțiile trilaterale sunt așteptate să includă, potrivit articolului: războiul din Iran; dezarmarea nucleară, în contextul expirării, în februarie, a unui tratat SUA–Rusia privind armele nucleare. În declarații citate de Kyiv Post , Putin a descris summitul drept potențial „foarte util”, pledând pentru dialog „mai degrabă decât ultimatumuri”. Separat, Trump a spus că ia în calcul întâlniri unu-la-unu cu Putin și cu liderul nord-coreean Kim Jong Un la Shenzhen, deși secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, nu a confirmat existența unei întâlniri planificate cu Kim. Presiunea sancțiunilor rămâne în joc În marja reuniunii APEC din Shenzhen, premierul canadian Mark Carney a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei vor continua să crească atât timp cât războiul din Ucraina continuă, mai notează publicația. [...]

Summitul tripartit SUA–China–Rusia de la Shenzhen ridică miza APEC și amplifică riscul de „aranjamente” geopolitice cu efecte economice după ce Donald Trump a ajuns miercuri în China pentru întâlnirea programată joi cu Xi Jinping și Vladimir Putin, potrivit News . Trump a sosit la Shenzhen cu Air Force One, după o primă etapă a turneului asiatic la un summit ASEAN în Filipine. La coborârea din avion, el a fost întâmpinat de Xi Jinping, un gest rar din partea liderului chinez, care se deplasează „rareori” la aeroport pentru a primi lideri străini. Publicația notează că Xi i-a întors astfel un favor făcut de Trump în septembrie, în Statele Unite. Deși Trump urma să participe miercuri și joi la summitul celor 21 de membri ai Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) , reuniunea regională este „puternic eclipsată” de întâlnirea de joi după-amiază dintre cei trei lideri. Miza este urmărită atent în contextul „crizelor multiple” globale și al temerilor unor actori precum Ucraina, Europa sau Taiwanul privind posibile înțelegeri în defavoarea lor. Întâlnirea Xi–Putin, înaintea discuțiilor în trei Vladimir Putin a ajuns la Shenzhen înaintea președintelui american, în noaptea de marți spre miercuri. Miercuri, liderul de la Kremlin a petrecut deja „peste două ore” cu Xi Jinping, la un dejun, însă nu au fost comunicate informații despre conținutul discuțiilor. Potrivit Kremlinului, planul inițial era ca Xi și Putin să discute: în prezența delegațiilor, despre cooperare în domenii precum energia, inteligența artificială (AI) și finanțele; apoi, într-un format restrâns, despre teme de politică externă, inclusiv Ucraina și Peninsula Coreeană. Într-un discurs rostit miercuri dimineață la Shenzhen, Putin a spus despre întâlnirea de joi cu Trump și Xi că se așteaptă să fie „o mare utilitate”. De ce contează pentru economie și companii Dincolo de agenda formală APEC, întâlnirea trilaterală poate influența așteptările privind stabilitatea geopolitică și, implicit, riscurile pentru comerț, energie și piețe financiare. În material nu sunt oferite detalii despre eventuale decizii sau acorduri, iar conținutul discuțiilor Xi–Putin nu a fost făcut public. Prezența lui Putin la APEC este prezentată ca o revenire la o reuniune diplomatică alături de lideri occidentali după aproape cinci ani, un element care adaugă greutate politică și, potențial, economică întâlnirilor de la Shenzhen. [...]

SUA pregătesc transferul unui avion militar C-130 către Columbia , într-un gest cu impact operațional direct asupra capacității de transport a armatei columbiene, pe fondul unei vizite la Bogotá a secretarului american al Apărării, Pete Hegseth , potrivit Digi24 . Vizita are loc miercuri și include o întâlnire cu ministrul columbian al Apărării, Jorge Eduardo Mora, cu agenda centrată pe cooperarea militară și pe probleme de securitate comune celor două țări. Informația a fost anunțată marți de oficialul columbian, în timpul unei intervenții în Congres. Potrivit ministrului columbian, în cadrul vizitei, Pete Hegseth urmează să predea Columbiei un avion militar de transport de tip C-130 Hercules , o platformă folosită în mod uzual pentru transport logistic și operațiuni de sprijin. Ce înseamnă, concret, pentru cooperarea militară Dincolo de discuțiile politice, predarea aeronavei este elementul cu efect imediat: crește capacitatea de mobilitate și transport a Columbiei și indică o consolidare a cooperării militare bilaterale, într-un moment în care securitatea rămâne tema principală a întâlnirii, conform informațiilor prezentate. În material se precizează că întâlnirea dintre cei doi oficiali va avea ca teme principale cooperarea militară și securitatea dintre Statele Unite și Columbia. [...]