Știri
Știri din categoria Piețe financiare

Comisia Europeană a atras încă 10 miliarde de euro (aprox. 50 mld. lei) de pe piețe, printr-o emisiune de obligațiuni în două tranșe, într-un semnal de continuitate a finanțării la scară mare a programelor UE în 2026, potrivit Mediafax.
Tranzacția, a cincea „sindicalizată” din 2026 (adică vândută printr-un consorțiu de bănci către investitori), a inclus o obligațiune nouă pe 7 ani, de 6 miliarde de euro (aprox. 30 mld. lei), cu scadența la 12 octombrie 2033, și o extindere de 4 miliarde de euro (aprox. 20 mld. lei) a unei obligațiuni pe 30 de ani, cu scadența la 12 octombrie 2055.
Operațiunea face parte din obiectivul de finanțare al Comisiei Europene de 100 de miliarde de euro (aprox. 500 mld. lei) pentru prima jumătate a anului 2026. Din acest total, 77,3 miliarde de euro (aprox. 386,5 mld. lei) fuseseră deja emise începând din ianuarie 2026, conform datelor citate.
Comisia arată că este împuternicită să se împrumute pe piețele internaționale de capital în numele Uniunii Europene pentru finanțarea unor programe de politică ale UE.
În comunicarea Comisiei, prețul pentru ambele scadențe a fost stabilit în raport cu punctele de referință de pe „curba obligațiunilor UE” (reperul randamentelor pe diferite maturități), pe baza prețurilor sindicalizărilor din martie și aprilie.
„Această abordare a contribuit la atenuarea riscurilor de stabilire a prețurilor pentru investitorii participanți și reflectă lichiditatea tot mai mare a curbei obligațiunilor UE”, transmite CE.
Fondurile atrase urmează să sprijine prioritățile politice ale Uniunii Europene, inclusiv:
Recomandate

Guvernul vrea piețe de capital mai atractive și finanțare mai ușoară pentru IMM-uri , mizând pe digitalizarea serviciilor financiare ca instrument de reducere a costurilor și de lărgire a accesului la investiții, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de premierul Luca Niculescu la Forumul Finanțe Digitale în Europa Centrală și de Est, organizat la București. În intervenția sa, prim-ministrul a susținut că transformarea digitală a devenit o condiție pentru competitivitate și reziliență economică, iar sectorul financiar se află „în centrul acestei transformări”. În viziunea sa, tehnologiile digitale pot reduce costurile serviciilor financiare, pot face serviciile mai accesibile și pot deschide noi surse de finanțare pentru companii, însă doar dacă sunt dublate de reguli clare, transparență și încredere. Accent pe finanțare: piețe de capital mai dezvoltate și surse diversificate Premierul a argumentat că România are nevoie de piețe de capital mai atractive și de surse diversificate de finanțare, „în special pentru întreprinderile mici și mijlocii”. Digitalizarea sectorului financiar ar trebui, în această logică, să susțină creșterea investițiilor și a productivității și să ajute companiile românești să concureze pe piețele internaționale. „O piață de capital funcțională înseamnă mai mult decât tranzacții și indicatori bursieri: înseamnă capital pentru extinderea unei afaceri, pentru inovare, pentru locuri de muncă, pentru proiecte care pot crește valoarea adăugată în România.” Niculescu a mai precizat că programul de guvernare 2026–2028 pune accent pe finanțarea creșterii economice, stimularea investițiilor productive și modernizarea statului prin utilizarea tehnologiei. Condiția pentru digitalizare: securitate și protecția consumatorilor Pe lângă componenta de finanțare, șeful Guvernului a avertizat că extinderea serviciilor financiare digitale trebuie însoțită de măsuri de securitate și de protecție a consumatorilor și investitorilor, invocând riscurile atacurilor cibernetice, fraudelor și criminalității financiare în mediul digital. „Atacurile cibernetice, fraudele și criminalitatea financiară în mediul digital pot afecta infrastructuri esențiale și pot eroda încrederea publicului.” În acest context, premierul a indicat ca priorități protecția consumatorilor și investitorilor, prevenirea spălării banilor și cooperarea transfrontalieră, subliniind că riscurile digitale nu pot fi gestionate de o singură autoritate sau de un singur stat și că este necesară o cooperare instituțională mai strânsă la nivel european. OCDE , semnal pentru investitori și instituții-cheie menționate În discurs a fost abordată și aderarea României la OCDE, descrisă ca un pas pentru consolidarea instituțiilor și creșterea încrederii investitorilor, prin adoptarea unor standarde care ar aduce reforme instituționale și predictibilitate. Premierul a mulțumit instituțiilor implicate în proces, menționând Autoritatea de Supraveghere Financiară, Banca Națională a României și Bursa de Valori București. La final, a reafirmat angajamentul Guvernului pentru inovare, modernizarea administrației și dezvoltarea unei economii competitive, prin colaborarea dintre autoritățile naționale și instituțiile europene. [...]

ECOFIN a adoptat pachetul care schimbă supravegherea piețelor de capital, iar România mizează pe acces mai ușor la finanțare și pe un control mai bun asupra firmelor străine active local , potrivit Newsweek , care îl citează pe ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare . Nazare spune că decizia Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) vizează integrarea și supravegherea piețelor de capital la nivel european, cu obiectivul de a reduce fragmentarea și birocrația. Un element central este introducerea unui „pașaport pentru investiții”, care ar permite firmelor mari, printr-un cadru alternativ, să opereze în mai multe țări simultan. „Mai mult capital, mai puțină fragmentare, mai puțină birocrație. ECOFIN a adoptat pachetul de integrare și supraveghere a piețelor de capital, o piesă centrală în Europa.” Ce impact invocă Ministerul Finanțelor pentru România În mesajul public, ministrul leagă pachetul de o potențială creștere a finanțării pentru companiile românești și de acces mai bun la capital din UE. În același timp, accentul este pus pe componenta de supraveghere, cu efecte directe asupra protecției investitorilor. Concret, potrivit lui Nazare, pachetul ar însemna pentru România: oportunități noi pentru companiile românești de a atrage investitori și finanțare din alte state membre; condiții mai simple pentru activități transfrontaliere ale firmelor și instituțiilor financiare; consolidarea competențelor autorităților române pentru intervenții în caz de încălcări comise de firme de investiții străine active pe piața românească, „pentru o mai bună protecție a investitorilor”; acces îmbunătățit al autorităților române la date despre tranzacțiile investitorilor localizați în România, inclusiv când acestea sunt realizate pe piețe din alte state membre. Nazare afirmă că discuțiile pe acest dosar au durat peste zece ani, iar în ultimele zece luni s-a ajuns la un compromis, România fiind implicată în negocieri, inclusiv prin cooperare cu Banca Națională a României și Autoritatea de Supraveghere Financiară . Ce urmează la nivel european Următorul pas este deschiderea negocierilor cu Parlamentul European, după ce acesta își adoptă poziția, pentru definitivarea noilor reguli, potrivit informațiilor citate de Newsweek din Agerpres. [...]

România cere reguli UE care să nu dezavantajeze piețele mici de capital și să crească accesul companiilor locale la finanțare, în negocierile privind pachetul european pentru integrarea și supravegherea piețelor de capital (MISP), potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , după reuniunea ECOFIN , într-o postare pe Facebook. Miza dosarului, descris de ministru drept unul dintre cele mai tehnice de pe agenda europeană, este una practică pentru România: cât de ușor pot companiile românești să atragă finanțare din Europa și cât de bine sunt protejați investitorii și piața locală. Nazare a susținut că succesul integrării nu ar trebui măsurat doar prin centralizarea regulilor, ci prin „oportunitățile reale de finanțare” create în toate statele membre, inclusiv în cele cu piețe de capital mai mici. Ce urmărește România în pachetul MISP În negocieri, România a susținut atât integrarea piețelor, cât și întărirea rolului supraveghetorilor naționali, astfel încât aplicarea regulilor să fie mai eficientă pe piețele mai mici. Potrivit ministrului, România a obținut „elemente importante”, între care: o capacitate mai mare a autorităților române de a interveni când firme de investiții care operează în România încalcă regulile, fără ca reacția să depindă exclusiv de autoritatea din statul de origine; reguli care să permită o activitate transfrontalieră mai simplă pentru actorii din piețele mai mici și un acces mai bun la piața unică. Supraveghere și acces la date despre tranzacții Un alt punct prezentat de Nazare vizează accesul autorităților române la informații despre tranzacțiile transfrontaliere ale investitorilor din România, inclusiv când acestea se desfășoară pe piețe din alte state membre. În contextul unei piețe tot mai integrate, ministrul a argumentat că supravegherea trebuie să țină pasul cu circulația capitalului, pentru a ajuta la identificarea riscurilor și a eventualelor abuzuri de piață. Contribuția la ESMA și nevoia de capital privat România a susținut și modificarea modului de calcul al contribuțiilor autorităților naționale la finanțarea Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), astfel încât formula să fie „mai echitabilă și mai proporțională” cu dimensiunea și activitatea reală a pieței din fiecare stat. În același mesaj, ministrul a insistat asupra nevoii de a atrage mai mult capital privat în economie, pentru ca firmele românești să poată finanța mai ușor investiții și extinderea regională și pentru ca piața locală de capital să crească în paralel cu marile centre financiare europene. [...]

Achizițiile accelerate de aur ale băncii centrale chineze arată o repoziționare defensivă a rezervelor, chiar dacă valoarea totală a stocului a scăzut pe fondul corecției de preț , potrivit Economica . Banca Populară a Chinei (PBOC) și-a majorat rezervele de aur cu 740.000 de uncii în septembrie, până la 77,47 milioane de uncii, marcând a 23-a lună consecutivă de cumpărări. O uncie înseamnă 28,35 grame, ceea ce plasează creșterea lunară la aproximativ 21 de tone de aur. Ritmul cumpărărilor s-a intensificat pe scăderea prețurilor PBOC, unul dintre cei mai mari cumpărători de aur la nivel global, și-a accelerat achizițiile în ultimele luni, pe fondul ieftinirii metalului prețios, notează Agerpres (citat de Economica). Înainte de septembrie, rezervele crescuseră cu 650.000 de uncii în august și cu 640.000 de uncii în iulie. Economica mai arată că ultima creștere este cea mai mare după septembrie 2023, când rezervele de aur ale PBOC urcaseră cu 840.000 de uncii. De ce scade valoarea rezervelor, deși cantitatea crește Deși cantitatea de aur din rezerve a urcat, valoarea acestora a coborât la 323,52 miliarde de dolari (aprox. 1.456 miliarde lei) la final de septembrie, de la 350,08 miliarde de dolari (aprox. 1.575 miliarde lei) la final de august. Explicația ține de evoluția cotației: aurul a scăzut cu peste 6% în septembrie. În material se menționează că declinul cotației a venit în contextul în care scumpirea energiei, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu, a împins inflația în sus, ceea ce a determinat Rezerva Federală a SUA să majoreze dobânzile. Presiune și pe rezervele valutare ale Chinei Separat, Administrația de Stat pentru Schimb Valutar (SAFE) a raportat că rezervele valutare ale Chinei au ajuns la 3.400 miliarde de dolari (aprox. 15.300 miliarde lei) la final de septembrie, în scădere cu 38,1 miliarde de dolari (aprox. 171 miliarde lei), adică 1,11% față de luna precedentă. SAFE a pus scăderea pe seama efectelor combinate ale cursului de schimb și ale variațiilor prețurilor activelor, într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar prețurile principalelor active financiare globale au scăzut, în general, în septembrie. [...]

Moneda irlandeză de 2 euro dedicată trupei U2 a ajuns să se revândă cu 300–400 euro (aprox. 1.500–2.000 lei), după ce ediția limitată s-a epuizat în câteva minute , alimentând o goană după colecționare și un salt abrupt de preț pe piața secundară, potrivit Focus . Irlanda a emis o monedă de 2 euro cu portretele membrilor U2 (Bono, The Edge, Adam Clayton și Larry Mullen Jr.), un motiv neobișnuit pentru moneda unică europeană, unde apar de regulă teme „instituționale” (șefi de stat, clădiri, aniversări). Contextul este aniversarea a 50 de ani de la formarea trupei: pe 25 septembrie 1976, Larry Mullen Jr. a căutat colegi de trupă printr-un anunț la școală, la Dublin. Ediție limitată, preț de lansare mic, revânzare la multiplu Banca Centrală a Irlandei a pus în vânzare două versiuni, ambele în regim de produs pentru colecționari, nu pentru circulația de zi cu zi: 150.000 de monede în „Coincard” (monedă prinsă într-o cartolină de colecție), la 14,95 euro (aprox. 75 lei) bucata; 5.000 de exemplare în calitate „Proof” („Polierte Platte”, finisaj de tip oglindă), la 39,95 euro (aprox. 200 lei) bucata. Vânzarea a început pe 25 septembrie 2026, iar varianta „Proof” s-a epuizat aproape imediat. Primele revânzări au apărut rapid pe eBay , unde unele exemplare au fost tranzacționate la 300–400 euro , adică aproape de zece ori prețul de emisiune, notează publicația. De ce contează: oferta nu intră în circulația normală, ceea ce ține sus raritatea Un element care susține presiunea pe preț este că banca centrală nu a anunțat role destinate circulației obișnuite . Conform informațiilor prezentate, întreaga emisiune cunoscută, de 155.000 de bucăți , a fost oferită doar ca produs de colecție (Coincard sau Proof). Asta înseamnă că fanii și colecționarii care vor moneda sunt împinși către piața de colecționabile, nu către „norocul” de a o primi ca rest. Prin contrast, o altă monedă irlandeză de 2 euro din același an, dedicată președinției irlandeze a Consiliului UE, a avut 500.000 de bucăți lansate explicit în circulație generală, pentru a ajunge în utilizarea curentă. Monedă valabilă în tot euro, dar puțin probabil să ajungă la casele de marcat Deși este mijloc legal de plată în întregul spațiu euro , Focus subliniază că este improbabil ca cineva să cheltuiască o monedă cumpărată cu 14,95 sau 39,95 euro pentru valoarea ei nominală de 2 euro. Teoretic, unele exemplare ar putea ajunge accidental în circulație dacă sunt scoase din ambalaj, însă „o descoperire la cumpărături” nu ar trebui considerată realistă. Este permis ca persoane în viață să apară pe monede euro? Materialul arată că nu există o interdicție privind reprezentarea persoanelor în viață pe monedele euro; în mai multe țări apar frecvent monarhi aflați pe tron. Totuși, portretizarea unei trupe rock în activitate rămâne o decizie rară, cu atât mai mult cu cât monedele unui stat din zona euro pot circula în toate celelalte state, iar regulile europene prevăd informarea celorlalte țări asupra designului (care pot ridica obiecții dacă anticipează reacții negative). Pentru piața de colecționari, combinația dintre tirajul limitat, distribuția exclusiv ca produs de colecție și interesul fanilor U2 explică de ce moneda a devenit rapid un activ „de nișă” cu prețuri mult peste valoarea nominală. [...]

Profit Financial Forum pune pe agendă presiunea pe bănci și piețe într-un context de volatilitate , iar Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România, este anunțată ca participantă la ediția a IX-a a evenimentului, potrivit Profit . Conferința va fi transmisă în direct pe platformele Profit.ro și la postul de televiziune Prima News. În centrul discuțiilor se află modul în care turbulențele economice și geopolitice se traduc în costuri și riscuri mai mari pentru finanțarea economiei, într-un moment în care România intră în dezbatere cu vulnerabilități suplimentare: dezechilibre bugetare, incertitudine politică și schimbări fiscale care, cumulat, pot eroda profitabilitatea și apetitul de creditare. De ce contează: profitabilitatea băncilor, sub presiune de taxe și sancțiuni Publicația indică faptul că, deși sistemul bancar local a rămas mult timp cu o profitabilitate „robustă”, peste media Uniunii Europene, aceasta începe să fie amenințată „tot mai mult” de modificările fiscale și de sancțiuni, inclusiv amenda de 5–7% din cifra de afaceri aplicată băncilor de Consiliul Concurenței . În paralel, ritmul creditării și al economisirii s-a atenuat pe fondul ajustării macroeconomice și al maturizării pieței, iar băncile încep să resimtă efectele încetinirii din restul economiei. Profit notează și o creștere a creditelor neperformante, în timp ce gradul de acoperire cu provizioane a rămas „foarte ridicat”, peste media UE. Piața de capital: bani interni mai mulți, ofertă de emitenți mai mică Pe segmentul bursier, sursa arată că trendul ascendent multianual a dus indicele BET la noi maxime, iar cererea a rămas mai mare decât oferta de noi emitenți, chiar dacă acțiunile românești „nu mai sunt ieftine”. În acest context, Profit avansează o estimare privind potențialul de intrări interne: majorarea contribuțiilor la Pilonul II, intrările în fondurile deschise de investiții și conturile noi la brokeri ar putea aduce „aproximativ 2 miliarde de euro pe an” (aprox. 10 miliarde lei) numai din surse interne, cu întrebarea-cheie despre capacitatea pieței locale de a absorbi eficient aceste sume. Agenda forumului: reglementare, creditare, tehnologie, investiții Evenimentul este programat pe parcursul a două zile, 21–22 octombrie, cu paneluri dedicate principalelor piețe și teme de finanțare. Printre direcțiile de discuție anunțate se numără: politica monetară și de supraveghere a BNR, inclusiv tema dobânzii în contextul inflației și al economiei în stagnare; finanțarea statului și evoluțiile de pe piața titlurilor de stat; efectele modificărilor fiscale asupra băncilor, pieței de capital și asigurărilor; impactul amenzii Consiliului Concurenței în cazul ROBOR, calitatea portofoliilor și riscul de dobândă; plăți digitale, carduri și tehnologie financiară, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale și riscurile de securitate cibernetică; lichiditatea bursieră, listările noi și rolul fondurilor de pensii și al fondurilor de investiții. Detaliile complete despre eveniment sunt disponibile pe pagina dedicată: DETALII AICI . [...]