Știri
Știri din categoria Externe
SVR susține că Ucraina încearcă să preia controlul unor canale Telegram pro-ruse prin oferte de cumpărare, într-o mișcare care ar putea amplifica presiunea pentru cenzură și restricții asupra comunicațiilor online în Rusia, potrivit Digi24.
Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) afirmă că, de la sfârșitul lunii aprilie, „reprezentanții Kievului” ar fi trimis, prin conturi false înregistrate pe numele unor lideri de opinie, oferte de cumpărare către canale Telegram militare și „patriotice” rusești, inclusiv canale asociate curentului „Z” (pro-război). Conform declarației, obiectivul ar fi înlocuirea conținutului și răspândirea de „dezinformare” și mesaje de discreditare a conducerii politice și a armatei ruse.
SVR mai susține că astfel de demersuri ar urmări să atragă administratorii acestor „resurse informaționale” în activități ilegale care ar prejudicia „interesele naționale” ale Federației Ruse. Totuși, instituția nu indică niciun canal concret care ar fi primit oferte sau care ar fi fost cumpărat în modul descris.
Acuzațiile vin într-un context în care, potrivit materialului, în Rusia se suprapun mai multe tensiuni: scăderea popularității autorităților, lipsa de succese pe frontul din Ucraina, blocări ale internetului și intensificarea cenzurii. În acest cadru, o narațiune despre „infiltrarea” canalelor pro-ruse poate justifica măsuri suplimentare de control asupra platformelor și asupra comunicațiilor, cu efect direct asupra modului în care se coordonează și se informează inclusiv comunitățile pro-război.
Digi24 amintește mai multe episoade recente care indică tensiuni în interiorul ecosistemului pro-guvernamental și pro-război:
În lipsa unor exemple concrete prezentate de SVR despre canale „cumpărate”, acuzațiile rămân, deocamdată, la nivel de declarație. Miza practică, însă, este una operațională: controlul canalelor de comunicare și al fluxurilor de informații într-un moment în care restricțiile digitale au devenit parte a gestionării interne a războiului.
Recomandate
Avertismentul unui comandant ucrainean pune presiune pe bugetele europene de apărare , într-un moment în care statele din UE discută cât și cum să investească în capacități militare. Potrivit Mediafax , un comandant ucrainean din Donețk, cunoscut după indicativul „Kurt”, le transmite liderilor europeni să se pregătească și să cheltuiască mai mult pe apărare, susținând că Rusia „nu își va abandona ambițiile imperiale”. Kurt a vorbit cu corespondenta TVP World Diana Skaya din Kostiantynivka , oraș din regiunea Donețk descris ca fiind aproape complet distrus după luni de lupte și aflat pe rutele dintre Bakhmut și Pokrovsk, potrivit tvpworld.com, citat de Mediafax. De ce contează pentru Europa: costul apărării devine inevitabil Mesajul central al comandantului este că Europa nu ar trebui să își bazeze securitatea pe promisiunile Moscovei și că trebuie să își consolideze granițele și liniile de apărare, inclusiv prin creșterea cheltuielilor militare. „Consolidați-vă granițele, consolidați-vă liniile de apărare” și cheltuiți mai mult pe armată – nu mai puțin. Avertismentul vine pe fondul eșecului unor armistiții succesive: militarul afirmă că a trecut prin „aproximativ treizeci de armistițiuri”, pe care Rusia „nu le-a onorat pe niciunul”. Situația din teren: Kostiantynivka, atacată din trei direcții În jurul Kostiantynivka, forțele ruse atacă din trei direcții, în timp ce trupele ucrainene încearcă să mențină o linie defensivă în și în jurul orașului. Majoritatea civililor au fugit, iar cei rămași trăiesc sub bombardamente și atacuri aeriene constante, conform relatării. Orașul rămâne strategic și prin prisma logisticii: forțele ucrainene controlează încă o porțiune din drumul Bakhmut–Pokrovsk, ceea ce ar perturba logistica rusă și ar încetini mișcarea trupelor și a muniției inamice. Războiul se schimbă: drone, roboți și inteligență artificială Comandantul spune că războiul s-a transformat semnificativ, cu drone, roboți și inteligență artificială (AI) în rol central. În relatare se menționează că sistemele asistate de AI folosite de unitatea sa au crescut „brusc” numărul de ținte rusești pe care le pot identifica și ataca. În același timp, Kurt subliniază prioritatea protejării personalului: „Pentru noi, viața umană este cel mai valoros lucru. Putem pierde o sută de drone, dar pierderea unui soldat este foarte grea.” Context: armistiții anunțate, atacuri reluate Declarațiile sunt plasate după un armistițiu anunțat de Rusia care, potrivit relatării, nu a oprit atacurile, oficialii ucraineni raportând noi bombardamente cu drone și artilerie imediat după expirarea acestuia. În acest cadru, mesajul către Europa este că riscul pe termen lung rămâne, indiferent de evoluțiile punctuale de pe front. [...]
Vizita lui Vladimir Putin în China, la 19–20 mai, semnalează o nouă încercare de întărire a axei Moscova–Beijing , într-un moment în care Beijingul tocmai a primit și o vizită a președintelui american Donald Trump, potrivit news.ro . Kremlinul a anunțat sâmbătă că liderul rus va avea discuții cu omologul său chinez, Xi Jinping , despre modalitățile de „consolidare suplimentară a parteneriatului global și a cooperării strategice” dintre Rusia și China. Vizita are loc la doar câteva zile după deplasarea lui Donald Trump în China. Cei doi lideri s-au întâlnit cel mai recent în septembrie 2025, când Vladimir Putin a făcut o vizită de patru zile în China. Atunci, el a participat la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai și a asistat la o paradă militară la Beijing, pe 3 septembrie, organizată cu ocazia celebrării a 80 de ani de la „victoria” împotriva Japoniei la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. În întâlnirile anterioare, șefii de stat au subliniat puterea „parteneriatului lor fără limite”, formulare reluată în contextul relației bilaterale Rusia–China. [...]
Rusia a relaxat regulile de cetățenie pentru Transnistria , o măsură care poate consolida controlul Moscovei asupra regiunii separatiste și poate complica cadrul juridic și politic din Republica Moldova, potrivit Știrile Pro TV . Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care simplifică procedura de obținere a cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria, teritoriu aflat sub controlul forțelor pro-ruse încă din anii 1990. Informația este atribuită de Știrile Pro TV publicației kyivindependent.com și agenției News.ro. Ce se schimbă în procedură Conform materialului, solicitanții eligibili pot fi scutiți de mai multe condiții care, în mod obișnuit, îngreunează obținerea cetățeniei ruse: cerințele privind rezidența în Rusia; testele de istorie și de educație civică; obligația de a demonstra cunoașterea limbii ruse. De ce contează: instrument de influență și presiune Moscova folosește de mai mult timp eliberarea pașapoartelor ca mecanism de influență în teritorii ocupate sau controlate de administrații pro-ruse, arată articolul. În Transnistria, autoritățile locale se bazează „în mare măsură” pe sprijinul Rusiei și au cerut ajutorul Moscovei și în trecut. În același registru, o avocată a organizației neguvernamentale Donbas SOS, Nataliia Iurlova, a declarat pentru Kyiv Independent: „Scopul noului decret este de a le elibera paşapoarte câtor mai multe persoane, exercitând presiuni asupra lor”. Precedente: Ucraina și regiunile ocupate din Georgia Decretul pentru Transnistria se înscrie într-o serie de decizii similare, potrivit sursei. În mai 2025, Rusia a simplificat obținerea cetățeniei pentru locuitorii din Abhazia și Osetia de Sud, regiuni ale Georgiei ocupate de Rusia. Separat, pe 4 martie, Putin a semnat un decret care prelungește pe termen nelimitat procedura simplificată de obținere a cetățeniei ruse în teritoriile ocupate ale Ucrainei. Tot în contextul presiunilor administrative, articolul menționează că autoritățile de ocupație ar obliga părinții din regiunea ocupată Herson să obțină pașapoarte rusești, sub amenințarea pierderii drepturilor părintești, informație atribuită Centrului de Rezistență Națională (raportare din 30 iulie, fără alte detalii în textul citat). [...]
Avertismentul lui Volodimir Zelenski privind un posibil atac din Belarus ridică riscul de escaladare la granița NATO , cu potențiale efecte directe asupra securității regionale și a costurilor de apărare în flancul estic, potrivit Reuters . Președintele Ucrainei a declarat vineri că Rusia încearcă să atragă Belarus mai adânc în războiul împotriva Ucrainei și că ia în calcul planuri de operațiuni din teritoriul belarus fie împotriva nordului Ucrainei, fie împotriva „uneia dintre țările NATO”. Zelenski a făcut afirmațiile pe Telegram, după o întâlnire cu oficiali militari și din servicii de informații, fără să ofere detalii suplimentare despre ținta din NATO. Ce spune Kievul: direcții posibile de atac și rolul Minskului Zelenski a indicat două direcții posibile pentru operațiuni din Belarus: împotriva Ucrainei, pe axa Cernihiv–Kiev; împotriva „uneia dintre țările NATO”, direct de pe teritoriul Belarusului. Belarus are frontieră cu Ucraina la sud și cu state membre NATO – Polonia, Lituania și Letonia – la nord și vest, ceea ce face ca orice mișcare militară din această zonă să fie urmărită atent de aliați. Totodată, Zelenski a spus că Ucraina ar fi identificat contacte suplimentare între Rusia și președintele belarus Aleksandr Lukașenko , menite să-l convingă să se alăture „noilor operațiuni agresive rusești”. Context: Belarus, infrastructură pentru Rusia și găzduire de arme Belarus, unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui rus Vladimir Putin, a permis folosirea teritoriului său pentru o parte a invaziei ruse din februarie 2022, însă nu a trimis trupe belaruse să lupte în Ucraina. În timp, Minsk a acceptat să fie desfășurate pe teritoriul său arme nucleare tactice rusești și rachete hipersonice Oreshnik, potrivit relatării. Nu a existat un răspuns imediat la comentariile lui Zelenski din partea Moscovei sau a Minskului. Reuters notează că Rusia nu își face publice planurile militare în Ucraina, considerate secrete de stat. Ce urmează: măsuri de apărare în nordul Ucrainei Zelenski a mai spus că a instruit forțele de apărare ale Ucrainei să pregătească un plan de răspuns și să întărească apărarea în regiunile nordice Cernihiv și Kiev. În aprilie, el declarase că Ucraina are informații de la serviciile de informații potrivit cărora Rusia face pregătiri care ar indica o nouă încercare de a implica Belarus în război. În același context, Zelenski a avertizat că Ucraina „se va apăra” dacă Lukașenko „face alegerea greșită” și decide să sprijine intențiile Rusiei. [...]
Criza de leadership din Partidul Laburist riscă să blocheze agenda guvernului britanic , într-un moment în care presiunile economice și geopolitice cresc, potrivit Antena 3 , care citează o analiză Politico despre „puciul” ce prinde contur împotriva premierului Keir Starmer . Înfrângerea electorală severă suferită de laburiști joia trecută a accelerat contestarea internă: 96 dintre cei 402 parlamentari ai partidului au cerut un calendar pentru demisia lui Starmer. Refuzul premierului de a răspunde acestei solicitări a mutat conflictul în interiorul facțiunilor („triburilor”) partidului, descrise ca dezorganizate, pe fondul unei săptămâni de haos politic la Londra. Trei nume, un singur efect: guvernare mai grea și risc de paralizie În doar câteva zile, numărul celor care și-au făcut publică intenția de a participa la o eventuală competiție internă pentru conducerea partidului a ajuns la trei, ceea ce crește probabilitatea unei lupte prelungite și, implicit, a unei guvernări slăbite. Potrivit materialului, în ecuație apar: Andy Burnham , primarul din Greater Manchester, care ar urma să revină la Westminster printr-o alegere parțială în circumscripția Makerfield, după demisia deputatului Josh Simons; Wes Streeting , fost ministru al sănătății, care a demisionat criticând „vidul” și „deriva” din partid, dar a ratat momentul unei provocări directe; Angela Rayner , fost vicepremier și aliată a lui Starmer, care spune că nu va declanșa ea însăși procesul de contestare, dar ar candida dacă alegerile interne vor avea loc. Două persoane descrise drept aliați ai lui Streeting sunt citate sugerând că alegerile interne sunt, în esență, inevitabile: „Vom ajunge acolo, până la urmă.” „Nu prea mai există altă opțiune, în afară de a țipa în gol.” Makerfield, testul care poate decide ritmul crizei Miza imediată se mută în Makerfield, unde Burnham ar urma să candideze pentru a deveni deputat — o condiție necesară pentru a intra credibil în cursa pentru conducerea partidului. Situația este cu atât mai complicată cu cât alegerea parțială ar pune electoratul în fața unei propuneri paradoxale: să voteze laburiștii pentru a-l înlătura pe premierul laburist. Contextul electoral descris de Politico este tensionat: Makerfield, cândva fief sigur, a avut în 2024 o majoritate laburistă redusă la 5.399 de voturi de Partidul Reformei al lui Nigel Farage, iar săptămâna trecută laburiștii au pierdut toate cele 22 de mandate pe care le apărau în Consiliul Wigan (district care acoperă o parte din circumscripție). Farage este citat spunând că partidul său va arunca „absolut totul” în această competiție, în timp ce și Verzii ar urma să preseze din stânga. Politologul John Curtice afirmă, potrivit textului, că fără Burnham laburiștii ar avea „mai puțin de 5%” șanse de victorie în Makerfield, iar o eventuală reușită a primarului ar demonstra capacitatea lui de a câștiga circumscripții pe care, în acest moment, majoritatea politicienilor laburiști ar fi așteptați să le piardă. De ce contează pentru economie și pentru companii Politico notează că unii parlamentari preferau o competiție rapidă tocmai pentru a limita perioada în care Starmer ar rămâne un lider „fără putere reală”, în condițiile în care „războiul din Iran pune în pericol economia Marii Britanii”. În paralel, Starmer le-ar fi spus membrilor cabinetului că rămâne în funcție „în numele stabilității economice” și pentru a-și duce mandatul la capăt, iar susținătorii săi consideră că simpla organizare a unei competiții pentru conducere ar paraliza guvernul. Pe plan operațional, semnele de disfuncționalitate sunt deja vizibile: înlocuitorul lui Streeting la Sănătate, James Murray, a fost anunțat la opt ore după plecarea acestuia. În plus, Starmer ar intenționa să supună la vot în această vară proiecte de lege controversate privind reforma imigrației și reducerea numărului de procese cu jurați, inițiative care ar putea declanșa noi rebeliuni interne. Ce urmează: calendar strâns, presiune externă Doi oficiali laburiști citați în material spun că cea mai timpurie dată posibilă pentru alegerile parțiale este 18 iunie , deși calendarul ar fi controlat de responsabilii pentru disciplina de vot ai lui Starmer. În același timp, premierul este așteptat la summitul G7 din Franța la începutul acelei săptămâni, ceea ce accentuează contrastul dintre turbulența internă și presiunile externe. În tabăra lui Streeting, presiunea pentru accelerarea deznodământului rămâne, potrivit unui aliat citat: „Trebuie să se întâmple mai devreme, nu mai târziu. Nu putem continua așa. Este extrem de dăunător. În opinia mea, este iminent, trebuie să fie în curând. Aceasta este și opinia lui Wes.” [...]
Administrația SUA ar fi dispusă să accepte un acord prin care Iranul să oprească îmbogățirea uraniului pentru 20 de ani , însă Donald Trump susține că negocierile sunt blocate de „semnale mixte” și de faptul că Teheranul ar fi revenit asupra unor înțelegeri anterioare, potrivit The Jerusalem Post . Miza este una de securitate și control operațional: Washingtonul vrea să împiedice recuperarea materialului nuclear îmbogățit și să obțină, în final, extragerea acestuia. Într-un interviu acordat Fox News, Trump a afirmat că SUA și Iranul ar fi ajuns „de mai multe ori” la conturul unui acord, dar că partea iraniană ar fi negat ulterior existența discuțiilor. „Chiar aveam limitele unui acord... de fiecare dată când fac un acord, a doua zi e ca și cum n-am avut acea conversație.” Ce ar conține acordul și de ce contează pentru controlul materialului nuclear Trump a spus că înțelegerea ar fi inclus ca Iranul să predea SUA uraniul îmbogățit. El a adăugat că doar SUA și China ar avea echipamentele necesare pentru a extrage uraniul „de unde este îngropat sub dărâmături”, în urma loviturilor SUA–Israel (formulare atribuită de publicație președintelui american). Pentru a preveni extragerea înainte de un acord, Trump a susținut că SUA ar avea zona „sub supraveghere”, cu nouă camere operate de US Space Force , orientate către sit. „20 de ani” fără îmbogățire: condiția și mesajul de forță Ulterior, vorbind cu presa, Trump a declarat că ar accepta un acord în care Iranul ar înceta îmbogățirea uraniului pentru 20 de ani, insistând că perioada trebuie să fie „reală”, nu „falsă”, și că „tot materialul nuclear” ar trebui extras. „Douăzeci de ani sunt suficienți... trebuie să fie 20 de ani reali, nu 20 de ani falși.” Întrebat dacă SUA ar lansa o operațiune pentru a intra în Iran și a extrage uraniul, Trump a spus că Iranul ar fi „total învins”, astfel încât nu ar exista risc dacă SUA ar intra, adăugând: „La momentul potrivit, fie vom intra, fie îl vom obține.” Contextul invocat: fragmentare în conducerea iraniană Trump a pus dificultățile negocierilor pe seama unor conflicte interne și a incertitudinii din conducerea Iranului, afirmând că „au fost eliminați atât de mulți lideri” încât „încearcă să-și dea seama cu cine au de-a face”. Potrivit articolului, președintele american a repetat în ultimele săptămâni ideea de „discordie” și o conducere „dezbinată”. Publicația nu oferă, în materialul citat, detalii independente despre stadiul formal al negocierilor sau despre termenii tehnici ai unui posibil acord; informațiile prezentate sunt declarații ale lui Trump. [...]
