Știri
Știri din categoria Externe
China a avertizat că va răspunde cu măsuri legale dacă UE continuă anchete „cu efect extraterritorial” în dosarul Nuctech, un semnal de escaladare cu potențial impact asupra companiilor chineze active în piața europeană și asupra relațiilor comerciale bilaterale, potrivit Global Times.
Ministerul Justiției din China (MOJ) a transmis, într-o notificare publicată vineri, că practicile UE de investigație transfrontalieră care vizează entități chineze în cadrul anchetei privind Nuctech, derulată sub Regulamentul UE privind subvențiile străine (Foreign Subsidies Regulation – FSR), „constituie măsuri necorespunzătoare de jurisdicție extraterritorială”. Notificarea mai precizează că nicio organizație sau persoană nu are voie să desfășoare sau să sprijine astfel de măsuri.
Publicația notează că poziția MOJ este prima aplicare „în lumea reală” a unui set de reguli intrat în vigoare pe 13 aprilie, destinat contracarării aplicării „nejustificate” a jurisdicției extraterritoriale de către state străine. Conform agenției Xinhua, regulile (20 de articole) prevăd mecanisme de identificare, blocare și contramăsuri, precum și măsuri de sprijin și protecție.
În interpretarea unui analist citat, demersul indică intenția Chinei de a-și proteja companiile prin instrumente juridice atunci când consideră că reglementările UE depășesc limitele.
Potrivit cronologiei prezentate, cazul a început în aprilie 2024, când Comisia Europeană a declanșat din oficiu o investigație sub FSR și a efectuat inspecții la sediile Nuctech din Polonia și Țările de Jos.
Comisia a anunțat pe 11 decembrie 2025 deschiderea unei investigații aprofundate asupra activității Nuctech privind sisteme de detectare a amenințărilor în UE, invocând indicii preliminare că firma ar fi primit „subvenții străine” care „ar putea distorsiona piața internă” a UE.
Nuctech a contestat în iunie 2024 inspecțiile în fața Tribunalului Uniunii Europene, susținând că nu există dovezi care să sprijine acuzațiile privind sprijin de stat ilegal, a relatat Reuters, citată de Global Times.
Într-un răspuns ulterior la întrebări ale presei, un purtător de cuvânt al MOJ a susținut că UE ar fi cerut „în mod arbitrar” entităților chineze să furnizeze o gamă largă de informații „inutile” aflate pe teritoriul Chinei, iar solicitările transfrontaliere ar încălca dreptul internațional și normele de bază ale relațiilor internaționale.
Oficialul a mai afirmat că FSR este un instrument unilateral al UE și că, de la intrarea sa în vigoare, ar fi fost folosit în mod repetat împotriva companiilor chineze, cu „trăsături discriminatorii”, descriind abordarea drept protecționism sub eticheta „concurenței loiale”.
MOJ a cerut UE să își „corecteze imediat” practicile și să creeze un mediu „echitabil, just și predictibil” pentru cooperarea China–UE. În același timp, purtătorul de cuvânt a avertizat că, dacă UE „insistă să depășească limitele”, China va lua „contramăsuri în conformitate cu legea”.
Global Times mai citează o sursă descrisă drept „insider”, care a afirmat în aprilie că Beijingul are „un set complet de instrumente” pentru a răspunde măsurilor protecționiste ale UE și că ar putea inclusiv să lanseze investigații privind impactul subvențiilor străine, ca reacție la FSR. Aceeași sursă avertizează că o escaladare ar afecta ambele părți și ar perturba lanțurile industriale și de aprovizionare la nivel global.
Recomandate
Acordul SUA–Rusia pentru motorină riscă să submineze poziția energetică a UE , după ce premierul ceh Andrej Babiš a criticat în termeni duri înțelegerea anunțată de Donald Trump cu Vladimir Putin, potrivit G4Media . Babiš a numit pactul o „mare palmă dată Europei” și a spus că decizia Washingtonului este „surprinzătoare”, în condițiile în care Trump a criticat în repetate rânduri țările europene pentru achizițiile de hidrocarburi rusești, pe motiv că acestea ar finanța războiul Moscovei împotriva Ucrainei. „Înțeleg că (președintele american Donald Trump – n.r.) are alegeri în curând, dar pentru Europa aceasta este o mare palmă. Vom vedea ce au de spus colegii noștri europeni.” Ce prevede acordul și de ce contează economic Potrivit informațiilor citate în articol (EFE, via Agerpres), Trump a anunțat vineri un acord cu Putin pentru furnizarea „imediată” a cel puțin 300.000 de tone de motorină rusească către piețele americane și globale, cu livrări suplimentare planificate în lunile următoare. Miza declarată: scăderea prețului acestui combustibil. În același timp, Babiš sugerează că înțelegerea poate slăbi coerența poziției europene față de importurile de energie din Rusia și poate pune presiune pe UE să-și definească rapid o reacție comună. Presiune politică înaintea reuniunii liderilor UE Premierul ceh a avertizat că, dacă Europa „nu înțelege că trebuie să înceapă în sfârșit să facă ceva”, „lucrurile nu se vor termina bine”, amintind că liderii UE urmează să se întâlnească joia și vinerea viitoare. Contextul politic subliniat în material: criticile vin din partea unui lider care împărtășește multe dintre pozițiile lui Trump, inclusiv pe imigrație, și care, după preluarea mandatului în decembrie 2025, a oprit finanțarea cehă pentru ajutorul militar acordat Ucrainei. Contextul pieței: Ormuz și acuzațiile către Ucraina Articolul mai notează că Trump a pus creșterea prețului motorinei pe seama Ucrainei, invocând atacurile asupra rafinăriilor rusești. Totodată, președintele SUA a lansat în primăvară un conflict militar împotriva Iranului, care ar fi redus traficul de țiței prin Strâmtoarea Ormuz , un punct strategic pentru transporturile energetice. [...]
Casa Albă ia în calcul înlocuirea ambasadoarei SUA în Grecia, pe fondul unor controverse și investigații , potrivit Agerpres , care citează o relatare din The Wall Street Journal , bazată pe declarații ale unor funcționari ai biroului prezidențial. Miza este una operațională: o eventuală schimbare la vârful ambasadei ar putea afecta continuitatea reprezentării diplomatice americane la Atena. Informațiile apar după ce publicația americană a prezentat o relatare bazată pe înregistrări în care Kimberly Guilfoyle ar fi surprinsă lăudându-se că oameni de afaceri greci îi plătesc călătorii de lux și cerând unui om de afaceri american să-i obțină o invitație la o cină în onoarea lui Eric Trump, în timpul Forumului Economic Mondial de la Davos (Elveția). În aceeași relatare este redată și o discuție în care Guilfoyle îi spune interlocutorului: „Știi, pot să-ți pun lumea la picioare. O meriți.” și adaugă: „O să te ajut să câștigi o grămadă de bani.” Investigație internă la Departamentul de Stat The Wall Street Journal mai scrie că inspectorul general al Departamentului de Stat investighează dacă ambasadoarea SUA a acceptat cadouri sau favoruri din partea unor oameni de afaceri. Totodată, publicația amintește și alte informații care ar putea să o compromită pe Guilfoyle, inclusiv că i-ar fi cerut unui donator republican să achite o datorie de 100.000 de dolari (aprox. 460.000 lei) acumulată pe cardul său de credit înainte de audierea de confirmare în Senat, în iulie 2025. Potrivit ziarului, în schimbul acestui „serviciu”, ea i-ar fi oferit donatorului acces la Casa Albă și la înalți oficiali ai administrației Trump. Declarații atribuite despre România și presiuni politice Într-un alt episod relatat, The Wall Street Journal susține că, la o cină din martie cu oficiali greci și americani, Guilfoyle ar fi atribuit căderea guvernului român condus de Ilie Bolojan presiunilor din partea administrației Trump și ar fi afirmat că Washingtonul ar putea impune schimbări similare și în alte țări, inclusiv în Grecia. Kimberly Guilfoyle este fostă procuroare, a lucrat ca comentator la Fox News și a fost implicată în strângerea de fonduri pentru campaniile lui Donald Trump; este, de asemenea, fosta soție a guvernatorului Californiei, Gavin Newsom, și fosta logodnică a lui Donald Trump Jr. Agerpres notează că, în acest moment, Casa Albă „evaluează posibilitatea” înlocuirii ei, fără a indica o decizie finală sau un calendar. [...]
Canada avertizează că relaxarea sancțiunilor pe motorina rusească poate alimenta financiar războiul , după ce premierul Mark Carney a criticat acordul Washington–Moscova într-o convorbire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , relatează Agerpres . Potrivit unui comunicat difuzat de Ottawa după discuția telefonică, Carney a spus că înțelegerea „subminează tocmai eforturile depuse de Ucraina, Canada și aliații noștri pentru a instaura pacea și stabilitatea în Europa”. În același comunicat, guvernul canadian susține că acordul „va oferi Rusiei venituri suplimentare care vor ajuta la finanțarea războiului său ilegal și nejustificat împotriva Ucrainei”. Ce prevede acordul și de ce contează Acordul a fost anunțat vineri de președintele american Donald Trump, care a afirmat că Rusia a acceptat să furnizeze motorină pe piețele globale. În paralel, administrația SUA a ridicat temporar sancțiunile americane impuse combustibilului rusesc, măsuri care fuseseră introduse pentru a limita veniturile Moscovei folosite în războiul din Ucraina. Din perspectiva Canadei, miza este una de politică de sancțiuni: orice relaxare, chiar temporară, riscă să slăbească presiunea economică asupra Rusiei și să creeze resurse suplimentare pentru continuarea conflictului. [...]
Doborârea unei drone în estul Arabiei Saudite indică o presiune de securitate în creștere asupra infrastructurii de transport , după ce autoritățile raportaseră anterior un atac asupra aeroportului din Dammam, potrivit Agerpres , care citează AFP. Coaliția condusă de Arabia Saudită, angajată în conflictul din Yemen împotriva rebelilor houthi , a anunțat că a doborât o dronă în estul regatului. În aceeași zonă, autoritățile saudite semnalaseră anterior un atac care a vizat aeroportul din Dammam. Informațiile disponibile din materialul publicat sunt limitate, întrucât articolul integral este accesibil doar abonaților Agerpres. În fragmentul vizibil nu sunt precizate detalii despre locul exact al interceptării, eventuale pagube sau impactul asupra operațiunilor aeroportuare. [...]
Atacurile ucrainene au scos din funcțiune o parte importantă din infrastructura de cloud și inteligență artificială a Rusiei , cu efecte în lanț asupra serviciilor digitale și a companiilor care depind de centrele de date Yandex , potrivit Gizmodo . În ultimele zile, una dintre țintele principale ale atacurilor a fost Yandex, companie pe care The New York Times a descris-o anterior drept „o versiune de Google, Amazon și Uber la un loc”. Miza, dincolo de impactul simbolic, este una operațională: întreruperile din centrele de date afectează atât serviciile proprii Yandex, cât și clienții care folosesc infrastructura sa de cloud. Conform Reuters , al treilea atac asupra Yandex, produs duminică dimineață, a fost „destul de devastator”, ducând la „închiderea completă” a centrului de date din regiunea Vladimir . Aceeași sursă indică faptul că atacul vine la câteva zile după lovituri asupra unui alt centru de date în Kaluga și asupra unei facilități din Sasovo, lângă Moscova, unde ar avea loc o parte importantă din rulările de antrenare (training) pentru AI; Reuters notează că acolo sunt găzduite două dintre cele trei supercomputere folosite la dezvoltarea modelului de inteligență artificială al companiei. Ce servicii ar fi fost afectate Potrivit Kyiv Post , efectul ar fi fost resimțit ca și cum „s-ar fi apăsat un întrerupător”, cu servicii importante indisponibile în părți din Rusia și, posibil, și pentru utilizatori din afara țării. Publicația menționează, între altele: asistentul vocal Alice (echivalentul Yandex pentru Siri/Alexa), ceea ce ar afecta utilizarea boxelor inteligente din gama Yandex Station; Yandex Music; Telemost, serviciu de videoconferință comparat cu Google Meet. Tot Kyiv Post susține că Yandex Compute Cloud, furnizor de mașini virtuale (calcul la distanță, în centre de date), ar fi înregistrat „întreruperi extinse”, ceea ce amplifică riscul de efecte indirecte asupra altor companii și aplicații care rulează pe infrastructura Yandex. De ce contează: impact în economie și servicii publice digitale Gizmodo notează că importanța Yandex Cloud în Rusia depășește zona de consum. Compania ar oferi inclusiv soluții de cloud pentru sănătate și ar furniza o parte din stocarea folosită, cel puțin teoretic, pentru protejarea datelor personale ale cetățenilor utilizate de stat (menționate în material prin pagini de prezentare ale Yandex Cloud pentru „soluții pentru sănătate” și pentru date guvernamentale). În planul economiei de zi cu zi, atacurile ar fi creat „haos pentru consumatori”, pe fondul plângerilor privind probleme la aplicații bancare și de ride-sharing, dar și întreruperi care ar fi afectat aplicații ale unor retaileri mari, precum Magnit și Fix Price, potrivit Kyiv Post. În lipsa unor date independente complete despre amploarea și durata întreruperilor, rămâne de văzut cât de repede poate fi restabilită capacitatea de procesare și găzduire a Yandex și ce efecte persistente vor apărea pentru companiile care depind de cloud-ul său. [...]
Franța mizează pe un armistițiu energetic pentru a limita riscurile economice ale războiului , însă Emmanuel Macron susține că Rusia „continuă să-l refuze”, în pofida anunțului făcut de președintele american Donald Trump privind un armistițiu energetic între Kiev și Moscova, potrivit Agerpres . Macron a declarat că Franța „susține pe deplin apelul la un armistițiu energetic autentic, la care Ucraina este dispusă”. În același timp, liderul de la Paris a afirmat că, „în această etapă”, Rusia ar refuza armistițiul și și-ar fi intensificat atacurile asupra infrastructurii ucrainene „în ultimele ore”. Președintele francez a adăugat că Franța va rămâne alături de Ucraina și de președintele Volodimir Zelenski . În relatarea Agerpres, Macron nu a făcut o referire directă la apelurile lui Donald Trump privind o schimbare de președinte în Ucraina și nici la acordul acestuia cu Rusia pentru livrările de motorină. Din perspectivă economică, un „armistițiu energetic” ar viza reducerea loviturilor asupra infrastructurii critice, cu efecte directe asupra funcționării economiei ucrainene și asupra stabilității regionale, însă informațiile disponibile în această relatare se limitează la poziționările politice și la acuzațiile privind continuarea atacurilor. [...]
