Știri
Știri din categoria Externe
China cere SUA să oprească vânzările de arme către Taiwan și să evite „semnale greșite” către separatiști, după ce Washingtonul și-a exprimat nemulțumirea față de bugetul de achiziții militare al Taiwanului, potrivit Global Times. Mesajul vine din partea Biroului pentru Afaceri Taiwan al Consiliului de Stat, într-o reacție care menține presiunea diplomatică pe componenta de cooperare militară SUA–Taiwan.
Într-un briefing de presă la Beijing, purtătorul de cuvânt Zhang Han a declarat că „problema Taiwanului” este „strict o chestiune internă a Chinei” și „nu admite interferențe externe”. În același răspuns, oficialul a spus că Beijingul „se opune ferm oricărei forme de legături militare” între SUA și regiunea Taiwan a Chinei.
Zhang a cerut părții americane să respecte principiul „o singură Chină” și cele trei comunicate comune China–SUA, să gestioneze „cu prudență” subiectele legate de Taiwan, să oprească vânzările de arme către Taiwan și să se abțină de la transmiterea de „semnale greșite” către forțele separatiste care susțin „independența Taiwanului”.
Reacția indică faptul că Beijingul tratează bugetul de achiziții militare al Taiwanului și poziționările publice ale SUA pe această temă ca elemente cu potențial de escaladare politică și de securitate, în special în contextul vânzărilor de armament și al relațiilor militare dintre Washington și Taipei.
Materialul nu oferă detalii despre:
Recomandate
Avertismentul lui Trump către Taiwan reaprinde riscul geopolitic în Asia, cu miză directă pe comerț și lanțuri de aprovizionare , într-un moment în care relația SUA–China arăta „o oarecare stabilitate” după vizita președintelui american la Beijing, potrivit Economica . Donald Trump a spus că nu vrea ca „cineva să-și declare independența” și ca SUA să ajungă „obligați” să lupte un război la distanță, în timp ce Taipeiul a răspuns că insula este deja o națiune „independentă”. Trump a făcut declarațiile chiar înainte de a părăsi Beijingul, într-un extras dintr-un interviu difuzat vineri de Fox News . El a avertizat împotriva ideii ca Taiwanul să-și proclame independența „pentru că SUA ne susțin” și a adăugat că nu a luat încă o decizie privind o vânzare de arme către insulă, al cărei principal susținător militar este Washingtonul. „Nu vreau ca cineva să-şi declare independenţa şi, ştiţi, să fim apoi obligaţi să parcurgem 15.000 de kilometri pentru a lupta un război.” În aceeași intervenție, Trump a cerut detensionare de ambele părți: „Vreau ca (Taiwanul) să reducă temperatura. Vreau ca China să reducă temperatura”. Beijingul ridică miza: „cea mai importantă” chestiune în relația bilaterală Cu o fermitate descrisă drept neobișnuită, Xi Jinping l-a avertizat joi pe Trump că dosarul Taiwan este „cea mai importantă” temă în relațiile sino-americane și că o gestionare greșită poate duce la conflict între cele două state. „Dacă ea este tratată greşit, cele două ţări se vor ciocni, adică vor intra în conflict.” China consideră Taiwanul o provincie pe care nu a reunificat-o după războiul civil din 1949 și susține o soluție pașnică, păstrând însă opțiunea folosirii forței. Răspunsul Taipeiului: „suverană și independentă”, invocând și cadrul legal american Guvernul din Taiwan a transmis sâmbătă că insula este o națiune „independentă”, relatează AFP, citată de Economica. Ministrul taiwanez de Externe a afirmat, într-un comunicat, că Taiwan este „o națiune democratică, suverană și independentă” și „nu este subordonată Republicii Populare Chineze”, apreciind totodată că politica Washingtonului rămâne „neschimbată”. Pe tema armelor, ministerul taiwanez a susținut că vânzările dintre SUA și Taiwan țin atât de angajamentul american față de securitatea insulei, „prevăzută clar de legea privind relațiile cu Taiwanul”, cât și de „o formă de descurajare comună” în fața amenințărilor regionale. De ce contează economic Dincolo de retorică, schimbul de avertismente crește riscul de escaladare într-un punct sensibil al relației SUA–China, cu potențial de a afecta: climatul comercial dintre cele două economii, într-un context în care vizita la Beijing nu a adus „mari progrese” pe dosare precum comerțul; predictibilitatea pentru companii în Asia, prin creșterea incertitudinii geopolitice; deciziile privind transferurile de armament către Taiwan, pe care Trump spune că nu le-a stabilit încă, dar care au implicații regionale. Informațiile disponibile se limitează la declarațiile și reacțiile citate; nu sunt menționate în material decizii concrete sau un calendar privind eventuale vânzări de arme. [...]
Taiwan încearcă să reducă incertitudinea privind sprijinul militar american după ce președintele SUA, Donald Trump , a spus că nu a decis încă asupra unor noi vânzări de arme către insulă, potrivit Reuters . Mesajul vine imediat după summitul Trump–Xi de la Beijing și are miză de reglementare: Washingtonul este obligat prin lege să furnizeze Taiwanului armament. Taiwanul, care nu are relații diplomatice formale cu SUA, rămâne însă unul dintre principalii beneficiari ai sprijinului american în regiune, în condițiile în care China revendică insula ca parte a teritoriului său. În acest context, Taipeiul încearcă să ancoreze discuția în cadrul legal american – Taiwan Relations Act – și să transmită că livrările de armament sunt un element de stabilitate regională, nu o opțiune politică de moment. Taipeiul invocă Taiwan Relations Act și „stabilitatea regională” Vice-ministrul de Externe al Taiwanului, Chen Ming-chi, a declarat sâmbătă, la Taipei, că vânzările de arme către Taiwan sunt confirmate de Taiwan Relations Act și că au fost „o piatră de temelie” pentru pacea și stabilitatea regională. În paralel, Trump a alimentat incertitudinea vineri, după întâlnirea cu președintele chinez Xi Jinping, afirmând că nu a decis dacă va merge mai departe cu o vânzare majoră de armament către Taiwan. Pachete de armament în joc și blocaje interne la bugetul apărării Reuters notează că administrația Trump a aprobat în decembrie un pachet record de 11 miliarde de dolari (aprox. 50 miliarde lei) pentru Taiwan. Publicația a relatat anterior că un al doilea pachet, de circa 14 miliarde de dolari (aprox. 64 miliarde lei), încă așteaptă aprobarea lui Trump. Chen Ming-chi a refuzat să comenteze pachetul al doilea, motivând că nu a fost făcut public, dar a spus că Taiwanul va continua să comunice cu partea americană pentru a înțelege situația. Pe plan intern, guvernul taiwanez a întâmpinat opoziție în parlament la un plan de 40 miliarde de dolari (aprox. 184 miliarde lei) pentru cheltuieli suplimentare de apărare. La începutul lunii, legislativul a aprobat două treimi din suma cerută de guvern, precizând că banii sunt destinați armelor din SUA. Ce ar putea urma: calendar politic și presiune militară chineză Potrivit Reuters, Kuo Yu-ren, vicepreședinte al Institute for Policy Research (think tank din Taiwan), consideră că Trump ar putea amâna aprobarea noului pachet până după finalul lui septembrie, când l-a invitat pe Xi să viziteze SUA. Trump a sugerat, de asemenea, că ar putea discuta cu președintele Taiwanului, Lai Ching-te, despre vânzarea propusă: „Trebuie să vorbesc cu persoana... care conduce Taiwanul.” Între timp, China și-a menținut presiunea militară în jurul Taiwanului în zilele în care Trump s-a aflat la Beijing, iar oficiali taiwanezi au reiterat poziția că doar populația insulei își poate decide viitorul prin mijloace democratice. [...]
Dependența SUA de metalele rare controlate de China a devenit o vulnerabilitate strategică , iar întâlnirea Xi Jinping–Donald Trump de la Beijing a arătat cum Beijingul poate transforma această pârghie economică în avantaj diplomatic, potrivit Libertatea , care citează un raport al publicației elvețiene Blick (Ringier). China are, conform materialului, un „monopol aproape total” asupra pieței metalelor și magneților din pământuri rare, materiale indispensabile pentru tehnologii militare avansate, inclusiv rachete și drone. În contextul în care conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina împing SUA să-și refacă stocurile de armament, dependența de exporturile chineze este prezentată ca un risc major pentru Washington. Publicația notează că Beijingul a arătat deja în 2025 cum poate folosi această poziție, când a amenințat cu stoparea exporturilor de metale rare. În acest cadru, Trump ar fi ajuns să cedeze în fața cerințelor Chinei, strategia Beijingului fiind descrisă ca evitarea unui conflict direct prin utilizarea resurselor critice drept instrument de presiune economică și diplomatică. Petrolul și Iranul: miza imediată, pârghia Chinei Un alt punct central al discuțiilor a fost criza legată de Strâmtoarea Ormuz , rută prin care trece 21% din petrolul mondial, despre care articolul spune că a fost blocată pe fondul tensiunilor dintre SUA, Israel și Iran. Delegația americană ar fi încercat să obțină sprijinul Chinei pentru a influența Iranul, în condițiile în care Beijingul cumpără aproximativ 90% din petrolul iranian, chiar și sub sancțiuni. Potrivit Blick, Xi Jinping nu s-a grăbit să facă concesii, folosind această dependență ca element de negociere, în timp ce prețurile petrolului continuă să crească pe piețele internaționale. Taiwanul, „linia roșie” și tăcerea comunicatelor Pe agenda summitului a fost și Taiwanul, pe care Xi Jinping l-a numit „cea mai importantă problemă” în relația bilaterală, avertizând că o intervenție americană ar putea duce la o „situație foarte periculoasă”. Articolul remarcă faptul că, după întâlnire, comunicările oficiale ale Casei Albe au fost „remarcabil de tăcute” pe tema Taiwanului, accentul fiind pus pe libera circulație a petrolului și pe reducerea traficului cu fentanil. În acest context, materialul ridică întrebarea dacă Trump ar putea ajunge să reducă sprijinul pentru Taiwan în schimbul unui acord mai favorabil privind Iranul, fără a indica însă existența unei decizii explicite în acest sens. „Capcana lui Tucidide”, folosită ca mesaj strategic Xi Jinping a adus în discuție conceptul „capcanei lui Tucidide” – ideea că rivalitatea dintre o putere emergentă și una dominantă tinde istoric spre conflict – prezentând drept obiectiv evitarea războiului și obținerea unei stabilități care să permită Chinei să devină independentă tehnologic și economic. Concluzia relatării este că balanța de putere s-a înclinat în favoarea Beijingului: Trump ar fi venit „cu planuri mari” și ar fi plecat „cu mâinile goale”, în timp ce Xi și-ar fi consolidat poziția, folosind răbdarea și pârghiile economice ca instrumente principale de negociere. [...]
China a avertizat că va răspunde cu măsuri legale dacă UE continuă anchete „cu efect extraterritorial” în dosarul Nuctech, un semnal de escaladare cu potențial impact asupra companiilor chineze active în piața europeană și asupra relațiilor comerciale bilaterale, potrivit Global Times . Ministerul Justiției din China (MOJ) a transmis, într-o notificare publicată vineri, că practicile UE de investigație transfrontalieră care vizează entități chineze în cadrul anchetei privind Nuctech, derulată sub Regulamentul UE privind subvențiile străine (Foreign Subsidies Regulation – FSR) , „constituie măsuri necorespunzătoare de jurisdicție extraterritorială”. Notificarea mai precizează că nicio organizație sau persoană nu are voie să desfășoare sau să sprijine astfel de măsuri. De ce contează: Beijingul activează un cadru nou de contramăsuri Publicația notează că poziția MOJ este prima aplicare „în lumea reală” a unui set de reguli intrat în vigoare pe 13 aprilie, destinat contracarării aplicării „nejustificate” a jurisdicției extraterritoriale de către state străine. Conform agenției Xinhua, regulile (20 de articole) prevăd mecanisme de identificare, blocare și contramăsuri, precum și măsuri de sprijin și protecție. În interpretarea unui analist citat, demersul indică intenția Chinei de a-și proteja companiile prin instrumente juridice atunci când consideră că reglementările UE depășesc limitele. Cazul Nuctech și ancheta UE sub FSR Potrivit cronologiei prezentate, cazul a început în aprilie 2024, când Comisia Europeană a declanșat din oficiu o investigație sub FSR și a efectuat inspecții la sediile Nuctech din Polonia și Țările de Jos. Comisia a anunțat pe 11 decembrie 2025 deschiderea unei investigații aprofundate asupra activității Nuctech privind sisteme de detectare a amenințărilor în UE, invocând indicii preliminare că firma ar fi primit „subvenții străine” care „ar putea distorsiona piața internă” a UE. Nuctech a contestat în iunie 2024 inspecțiile în fața Tribunalului Uniunii Europene, susținând că nu există dovezi care să sprijine acuzațiile privind sprijin de stat ilegal, a relatat Reuters, citată de Global Times. Acuzațiile Chinei: cereri de informații „arbitrare” și încălcarea dreptului internațional Într-un răspuns ulterior la întrebări ale presei, un purtător de cuvânt al MOJ a susținut că UE ar fi cerut „în mod arbitrar” entităților chineze să furnizeze o gamă largă de informații „inutile” aflate pe teritoriul Chinei, iar solicitările transfrontaliere ar încălca dreptul internațional și normele de bază ale relațiilor internaționale. Oficialul a mai afirmat că FSR este un instrument unilateral al UE și că, de la intrarea sa în vigoare, ar fi fost folosit în mod repetat împotriva companiilor chineze, cu „trăsături discriminatorii”, descriind abordarea drept protecționism sub eticheta „concurenței loiale”. Ce urmează: risc de contramăsuri și tensiuni comerciale MOJ a cerut UE să își „corecteze imediat” practicile și să creeze un mediu „echitabil, just și predictibil” pentru cooperarea China–UE. În același timp, purtătorul de cuvânt a avertizat că, dacă UE „insistă să depășească limitele”, China va lua „contramăsuri în conformitate cu legea”. Global Times mai citează o sursă descrisă drept „insider”, care a afirmat în aprilie că Beijingul are „un set complet de instrumente” pentru a răspunde măsurilor protecționiste ale UE și că ar putea inclusiv să lanseze investigații privind impactul subvențiilor străine, ca reacție la FSR. Aceeași sursă avertizează că o escaladare ar afecta ambele părți și ar perturba lanțurile industriale și de aprovizionare la nivel global. [...]
Vizita lui Vladimir Putin în China, la 19–20 mai, semnalează o nouă încercare de întărire a axei Moscova–Beijing , într-un moment în care Beijingul tocmai a primit și o vizită a președintelui american Donald Trump, potrivit news.ro . Kremlinul a anunțat sâmbătă că liderul rus va avea discuții cu omologul său chinez, Xi Jinping , despre modalitățile de „consolidare suplimentară a parteneriatului global și a cooperării strategice” dintre Rusia și China. Vizita are loc la doar câteva zile după deplasarea lui Donald Trump în China. Cei doi lideri s-au întâlnit cel mai recent în septembrie 2025, când Vladimir Putin a făcut o vizită de patru zile în China. Atunci, el a participat la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai și a asistat la o paradă militară la Beijing, pe 3 septembrie, organizată cu ocazia celebrării a 80 de ani de la „victoria” împotriva Japoniei la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. În întâlnirile anterioare, șefii de stat au subliniat puterea „parteneriatului lor fără limite”, formulare reluată în contextul relației bilaterale Rusia–China. [...]
Taiwanul își reafirmă statutul de „națiune independentă”, într-un schimb de mesaje care complică echilibrul diplomatic SUA–China și menține incertitudinea asupra deciziilor Washingtonului privind sprijinul militar pentru insulă, potrivit news.ro . Ministerul Afacerilor Externe de la Taipei a transmis sâmbătă, într-un comunicat, că „Taiwanul este o naţiune democratică, suverană şi independentă, care nu este subordonată Republicii Populare Chineze”, adăugând că politica Statelor Unite rămâne „neschimbată”. Declarația vine după ce președintele american Donald Trump a avertizat, vineri, împotriva oricărei proclamări de independență care ar putea declanșa un război cu Beijingul. Interviul a fost înregistrat cu puțin timp înainte ca Trump să plece din Beijing, unde președintele chinez Xi Jinping a avut o poziție neobișnuit de fermă pe tema insulei. „Nu vreau ca cineva să declare independenţa şi, ştiţi, să fim nevoiţi apoi să parcurgem 15.000 de kilometri pentru a intra în război”, a declarat preşedintele american la Fox News , cerând Taipeiului şi Beijingului să „calmeze spiritele”. Trump a mai spus că nu vrea ca Taiwanul să proclame independența „pentru că Statele Unite ne susţin” și a precizat că nu a luat încă o decizie privind vânzările de arme americane către insulă. Miza pentru sprijinul militar american Pe tema armamentului, ministerul taiwanez a susținut că vânzările de arme către Taiwan nu sunt doar un angajament al SUA față de securitatea insulei, prevăzut în mod explicit de „ legea privind relaţiile cu Taiwanul ”, ci și „o formă de descurajare comună” în fața amenințărilor regionale. Contextul presiunii Beijingului Xi Jinping l-a avertizat pe Trump că „problema Taiwanului” este cea mai importantă în relațiile sino-americane și că, dacă este tratată greșit, cele două țări „se vor ciocni, ba chiar vor intra în conflict”. China consideră Taiwanul o provincie pe care nu a reușit să o unifice cu restul teritoriului său de la finalul războiului civil din 1949. Beijingul declară că preferă o soluție pașnică, dar își rezervă dreptul de a recurge la forță. [...]
