Știri
Știri din categoria Externe
China cere SUA să oprească vânzările de arme către Taiwan și să evite „semnale greșite” către separatiști, după ce Washingtonul și-a exprimat nemulțumirea față de bugetul de achiziții militare al Taiwanului, potrivit Global Times. Mesajul vine din partea Biroului pentru Afaceri Taiwan al Consiliului de Stat, într-o reacție care menține presiunea diplomatică pe componenta de cooperare militară SUA–Taiwan.
Într-un briefing de presă la Beijing, purtătorul de cuvânt Zhang Han a declarat că „problema Taiwanului” este „strict o chestiune internă a Chinei” și „nu admite interferențe externe”. În același răspuns, oficialul a spus că Beijingul „se opune ferm oricărei forme de legături militare” între SUA și regiunea Taiwan a Chinei.
Zhang a cerut părții americane să respecte principiul „o singură Chină” și cele trei comunicate comune China–SUA, să gestioneze „cu prudență” subiectele legate de Taiwan, să oprească vânzările de arme către Taiwan și să se abțină de la transmiterea de „semnale greșite” către forțele separatiste care susțin „independența Taiwanului”.
Reacția indică faptul că Beijingul tratează bugetul de achiziții militare al Taiwanului și poziționările publice ale SUA pe această temă ca elemente cu potențial de escaladare politică și de securitate, în special în contextul vânzărilor de armament și al relațiilor militare dintre Washington și Taipei.
Materialul nu oferă detalii despre:
Recomandate
Președintele Taiwanului, Lai Ching-te , le-a cerut cadeților militari să reziste spionajului și infiltrării chineze , într-un mesaj care pune accent pe riscul operațional pentru forțele armate și pe nevoia de disciplină internă în fața intensificării activităților de informații ale Beijingului, potrivit Reuters . Lai a vorbit la ceremonia de absolvire de la Fu Hsing Kang College , o instituție înființată în perioada Războiului Rece pentru a pregăti ofițeri împotriva „pericolelor comunismului”. În discurs, el a legat „onoarea” militarului de loialitate și a cerut viitorilor ofițeri să nu „cedeze” în fața activităților de spionaj ale Chinei. „În fața diferitelor amenințări și provocări, precum și a activităților Chinei de infiltrare, divizare, sabotaj și spionaj care vizează forțele noastre armate, vă cer tuturor să vă formați o conștiință clară despre cine este prieten și cine este dușman.” De ce contează: presiune pe securitatea internă a armatei Taiwan și China se spionează de mult timp, însă autoritățile taiwaneze au raportat o creștere a cazurilor de spionaj chinez, în special în rândul armatei, notează Reuters . În acest context, apelul lui Lai vizează direct vulnerabilitățile interne: recrutarea de surse, influențarea personalului și colectarea de informații sensibile. China consideră Taiwanul drept propriul teritoriu și nu a renunțat la folosirea forței pentru a aduce insula sub controlul său, iar armata chineză operează zilnic în jurul Taiwanului, potrivit aceleiași surse. Mesaj politic: „nu sunt subordonate una alteia” Lai le-a cerut absolvenților să se opună comunismului, să se ferească de infiltrare și să „susțină ferm” democrația și libertatea. Totodată, el a insistat asupra poziției Taipeiului că Republica China (numele oficial al Taiwanului) și Republica Populară Chineză „nu sunt subordonate una alteia”. La ceremonie au participat și ambasadorii Belize, Guatemala și Paraguay — state care păstrează relații diplomatice oficiale cu Taiwan — precum și reprezentantul de facto al Iordaniei, țară care nu recunoaște Taiwanul, conform Reuters. [...]
Turneul lui Wang Yi în Nordul Europei testează spațiul de dialog China–UE în condițiile în care Beijingul încearcă să-și consolideze relațiile bilaterale cu state europene considerate influente în dosarele de securitate și cooperare regională, potrivit Mediafax . Șeful diplomației chineze, Wang Yi, va efectua în perioada 2–8 iulie o vizită oficială în Danemarca, Suedia, Finlanda și Norvegia, unde va avea discuții cu omologii săi. Informația a fost anunțată de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, iar Mediafax notează că Reuters a relatat despre acest anunț. Potrivit Beijingului, turneul este parte a eforturilor de consolidare a dialogului politic și a cooperării bilaterale cu statele nordice. În acest cadru, vizitele sunt prezentate ca un demers de întărire a relațiilor dintre China și aceste țări. De ce contează: agenda de discuții cu patru capitale nordice, într-un interval scurt, indică o miză de coordonare diplomatică accelerată, cu potențial de a influența tonul relațiilor China–Europa pe termen scurt, chiar dacă sursa nu oferă detalii despre temele concrete care vor fi abordate sau despre rezultate așteptate. [...]
Participarea secretarului general al NATO la ședința cabinetului german indică o accelerare a agendei de securitate a Berlinului înaintea summitului de la Ankara , într-un moment în care guvernul pregătește și pachetul de legi pentru Bundeswehr, inclusiv întărirea rezervei militare, potrivit Agerpres . Mark Rutte participă miercuri dimineață, ca invitat, la reuniunea săptămânală a cabinetului german, care urmează să aibă loc la Ministerul Apărării. Informația este relatată de dpa, preluată de Agerpres. Rutte, fost premier olandez, este primit de cancelarul Friedrich Merz și de ministrul apărării Boris Pistorius, iar ulterior cei trei urmează să susțină o conferință de presă. Discuțiile sunt programate să se concentreze pe politica de securitate și pe subiectele de interes înaintea summitului NATO de la Ankara de săptămâna viitoare. În paralel, membrii cabinetului intenționează să adopte mai multe texte de lege legate de Bundeswehr (forțele armate germane), inclusiv un proiect de lege privind întărirea rezervei militare. Agerpres nu oferă detalii suplimentare despre conținutul acestor proiecte sau calendarul lor de implementare. [...]
Summitul NATO de la Ankara va evita tema drepturilor omului, pe fondul unei relații tot mai „tranzacționale” cu Turcia , într-un moment în care aliații pun accentul pe securitate și cooperare în apărare cu un stat considerat tot mai indispensabil pe flancul sud-estic al Europei, potrivit Reuters . Reuniunea liderilor celor 32 de state membre NATO este programată la Ankara în 7-8 iulie și, conform unor diplomați occidentali și turci implicați în pregătiri, nu este de așteptat să includă critici publice la adresa represiunii juridice împotriva principalului partid de opoziție, Partidul Republican al Poporului (CHP). Reuters notează că această schimbare de ton s-a accentuat mai ales după invazia Rusiei în Ucraina, când Europa s-a simțit mai expusă și a prioritizat consolidarea legăturilor de securitate cu Turcia. De ce contează: apărarea și industria militară cântăresc mai mult decât condiționalitatea politică În logica actuală a alianței, Turcia este văzută tot mai mult ca un actor-cheie: are a doua cea mai mare armată din NATO și este un exportator important de armament, inclusiv drone. Ankara vrea ca summitul să evidențieze unitatea alianței și să ajute la extinderea parteneriatelor din industria de apărare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat că urmează să fie anunțate acorduri în valoare de „zeci de miliarde de dolari”, fără ca Reuters să detalieze ce tranzacții sau companii ar fi vizate. Tăcerea occidentală și semnalele către Ankara Reuters amintește un episod din 2021, când 10 ambasadori au cerut eliberarea filantropului Osman Kavala, pe care îl considerau deținut politic, iar președintele Tayyip Erdogan a reacționat ordonând expulzarea lor. Criza diplomatică a fost evitată după două zile, în urma unor declarații conciliatoare ale diplomaților, iar Erdogan a spus atunci că vor fi „mai atenți” pe viitor. „Și au fost”, notează Reuters, descriind o evitare sistematică a criticilor publice privind drepturile și libertățile. Criticii acestei abordări susțin că tăcerea relativă încurajează deriva autoritară și izolează opoziția. Fostul ambasador american la Ankara David Satterfield a spus că este important ca Occidentul să continue să vorbească despre degradarea instituțiilor democratice din Turcia și ca publicul turc să audă astfel de evaluări. Măsuri înainte de summit: restricții pentru presă și rețineri Pe fondul pregătirilor pentru summit, zeci de jurnaliști turci din instituții media independente ar fi fost refuzați la acreditare pentru a acoperi evenimentul, iar autoritățile au reținut peste 200 de persoane invocând motive de securitate, potrivit Reuters. Biroul lui Erdogan nu a comentat aceste aspecte, iar NATO a transmis că se bazează pe țara gazdă pentru îndrumare în chestiuni de acreditare. Între timp, puține capitale străine au comentat public represiunea împotriva CHP. Unii diplomați occidentali citați de Reuters spun că preferă să ridice îngrijorările în discuții private, considerând că criticile deschise au eficiență limitată. Context politic: vizita lui Trump și relația „caldă” cu Erdogan Summitul de la Ankara marchează prima vizită a lui Donald Trump în Turcia în calitate de președinte în actualul mandat, iar acesta ar urma să aibă și o întâlnire bilaterală cu Erdogan, pe care îl numește în mod regulat „prieten”, potrivit Reuters. Publicația descrie momentul ca pe un semnal al celor mai bune relații SUA–Turcia din ultimii ani. În ansamblu, mesajul transmis de aliați este că relația cu Ankara devine tot mai pragmatică, centrată pe securitate și apărare, în timp ce presiunea publică pe tema statului de drept și a drepturilor omului este, cel puțin pe termen scurt, împinsă în plan secund. [...]
Kremlinul menține obiective nerealiste în Donbas, în timp ce Ucraina lovește în adâncime ținte militare din Rusia , potrivit evaluării zilnice publicate de Kyiv Post , care preia concluziile Institute for the Study of War (ISW) pentru 30 iunie 2026. Miza practică este una operațională: decalajul dintre termenele politice impuse de Moscova și realitatea de pe front sugerează presiuni interne asupra armatei ruse, fără rezultate confirmate pe teren. ISW notează că Kremlinul „continuă să stabilească termene nerealiste” pentru ca armata rusă să finalizeze cucerirea regiunii Donețk , termene care nu se aliniază cu situația de pe câmpul de luptă. În același timp, analiza indică o creștere a interesului populației din Rusia pentru subiectul încheierii războiului împotriva Ucrainei, un semnal relevant pentru capacitatea Moscovei de a susține pe termen lung ritmul operațiunilor și costurile asociate. Lovituri la distanță și atacuri cu drone, fără câștiguri confirmate Pe plan militar, Ucraina și-a continuat campania de lovituri la distanță împotriva activelor militare rusești aflate pe teritoriul Rusiei în noaptea de 29 spre 30 iunie, potrivit ISW. În oglindă, forțele ruse au lansat „154 de drone” asupra Ucrainei peste noapte. În pofida intensității atacurilor, ISW consemnează că pe 30 iunie „nici forțele ruse, nici cele ucrainene” nu au realizat avansuri confirmate. De ce contează Persistența unor termene politice „nerealiste” pentru Donețk, combinată cu lipsa avansurilor confirmate, sugerează o tensiune între obiectivele declarate ale Moscovei și capacitatea de execuție pe front. În paralel, escaladarea loviturilor la distanță și a atacurilor cu drone indică o continuare a presiunii reciproce asupra infrastructurii și activelor militare, chiar și în absența unor schimbări clare ale liniei frontului. [...]
Percepția românilor despre UE se îmbunătățește, iar asta ridică miza pentru politicile de securitate și energie : 74% dintre respondenți văd Uniunea Europeană drept „un spațiu al stabilității”, în creștere cu 5 puncte procentuale față de ultimul sondaj, potrivit Adevărul , care citează cel mai recent Eurobarometru publicat miercuri. La nivelul UE, 75% dintre europeni consideră că Uniunea este un spațiu al stabilității într-o lume tot mai instabilă, cu 8 puncte procentuale peste nivelul din octombrie-noiembrie 2025. Este al doilea cel mai mare procent din ultimul deceniu, conform datelor din sondaj. România: crește și percepția beneficiilor apartenenței Dincolo de ideea de „stabilitate”, 73% dintre respondenții din România spun că apartenența țării la UE este benefică. Valoarea este cu 6 puncte procentuale mai mare decât în sondajul similar realizat cu un an înainte. În același timp, 23% dintre români consideră că România nu a beneficiat de pe urma apartenenței la UE, în scădere cu 7 puncte procentuale față de 2025. Context european: pesimism despre viitor, dar așteptări mai mari de la UE Sondajul indică un pesimism în creștere privind viitorul lumii: 58% dintre europeni se declară pesimiști, față de 38% optimiști, cu o creștere de 6 puncte procentuale a pesimiștilor comparativ cu toamna lui 2025. Ca stare de spirit, respondenții au ales cel mai des „incertitudine” (44%) și „speranță” (43%). În acest context, 74% dintre europeni consideră benefică apartenența la UE (nivel record atins prima dată în 2025). Principalul avantaj indicat este contribuția UE la protejarea păcii și consolidarea securității (40%), urmat de cooperarea îmbunătățită dintre statele membre (34%). Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola , a legat această tendință de așteptări mai ferme privind acțiunea instituțiilor europene: „În această perioadă de incertitudine la nivel mondial, europenii văd din ce în ce mai mult Uniunea Europeană ca pe un reper de stabilitate. Într-o lume tulbure, această încredere este cel mai mare atu al Europei. Se așteaptă în mod clar de la noi să acționăm decisiv pentru a le oferi cetățenilor noștri securitate, prosperitate și oportunități.” Ce domenii sunt văzute ca prioritare: apărare, energie, economie Întrebați pe ce ar trebui să se concentreze UE pentru a-și consolida poziția în lume, europenii indică drept priorități: apărare și securitate (39%); independență energetică (35%), în creștere cu 6 puncte procentuale față de toamna lui 2025; competitivitate și economie (locul al treilea, fără procent detaliat în textul sursă). Separat, 68% dintre respondenți cred că rolul UE în protejarea cetățenilor împotriva crizelor globale și a riscurilor de securitate ar trebui să devină mai important. Presiunea economică rămâne tema dominantă Deși majoritatea europenilor (83%) spun că sunt mulțumiți de calitatea vieții, indicatorul scade la 69% în rândul celor care au dificultăți ocazionale la plata facturilor și la 40% în rândul celor care se confruntă cu astfel de dificultăți aproape tot timpul. Sănătatea fizică și mintală (51%) și situația financiară (49%) sunt văzute drept principalele componente ale unei bune calități a vieții. În privința priorităților pentru Parlamentul European, inflația, creșterea prețurilor și costul vieții sunt pe primul loc (47%, +6 puncte procentuale față de toamna lui 2025), înaintea economiei și creării de locuri de muncă (35%) și a securității și apărării UE (34%). Cum a fost realizat sondajul Eurobarometrul Parlamentului European din primăvara lui 2026 a fost realizat de agenția de cercetare Verian în perioada 9 aprilie–4 mai 2026, în toate cele 27 de state membre. Au fost realizate 26.421 de interviuri, preponderent față în față, cu interviuri video suplimentare în unele țări. Rezultatele la nivelul UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației fiecărei țări. Rezultatele complete sunt disponibile pe site-ul Eurobarometru . [...]
