Tag: administratia prezidentiala
Știri despre „administratia prezidentiala”
Traian Băsescu a câștigat procesul cu Administrația Prezidențială - va primi indemnizația restantă pe trei ani
Administrația Prezidențială trebuie să-i plătească lui Traian Băsescu peste 750.000 de lei , potrivit România Actualități , după ce fostul președinte a câștigat procesul privind indemnizația pierdută în urma unei decizii definitive a instanței legate de colaborarea sa cu fosta Securitate. Suma reprezintă indemnizația pe care Băsescu nu a mai încasat-o timp de trei ani, în calitate de fost șef al statului. Contextul este legat de efectele unei hotărâri judecătorești definitive privind colaborarea cu fosta Securitate, care a stat la baza pierderii unor beneficii acordate foștilor președinți. Traian Băsescu a deschis acțiunea în instanță după ce Curtea Constituțională a stabilit că Parlamentul nu a respectat Constituția atunci când a decis că foștii președinți își pierd dreptul la o serie de beneficii dacă o instanță a constatat definitiv colaborarea cu fosta Securitate. În acest cadru, procesul cu Administrația Prezidențială a vizat recuperarea sumelor neîncasate. Pe lângă indemnizație, foștii șefi de stat beneficiază și de locuință de protocol și dispozitiv de protecție, menționează aceeași sursă, citând-o pe redactorul RRA Diana Surdu. Decizia instanței în litigiul cu Administrația Prezidențială clarifică, în acest caz, consecințele juridice și financiare ale regimului de beneficii aplicat după constatarea definitivă a colaborării cu fosta Securitate. [...]
România analizează invitația lui Donald Trump la Consiliul pentru Pace - verifică alinierea cu ONU, OSCE și UE
Președintele Nicușor Dan a început analiza invitației SUA privind Consiliul pentru Pace , potrivit Biziday , după ce Administrația Prezidențială a confirmat primirea unei scrisori din partea președintelui american Donald Trump. Administrația Prezidențială transmite că șeful statului „salută inițiativa” lui Donald Trump „privind promovarea păcii și a securității internaționale”, inclusiv demersurile legate de identificarea unor soluții pentru conflictul din Gaza și „alte provocări globale majore”. „Președintele României, Nicușor Dan, salută inițiativa Președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, privind promovarea păcii și a securității internaționale, inclusiv eforturile dedicate identificării unor soluții pentru conflictul din Gaza și pentru alte provocări globale majore”. În paralel, Administrația explică faptul că președintele Dan a demarat „un aprofundat proces de analiză al conținutului și al implicațiilor Cartei Board of Peace ”, pentru a verifica dacă inițiativa este compatibilă cu angajamentele internaționale deja asumate de România, în special în cadrul ONU, OSCE și al Uniunii Europene. Evaluarea vizează și identificarea „celor mai bune modalități” prin care România ar putea contribui la obiectivul de consolidare a păcii la nivel global. [...]
România, invitată de Trump în „Consiliul pentru Pace” - semnal politic pe dosarul Ucraina
România a primit o invitație oficială să intre în „Consiliul pentru Pace” , potrivit Știrile PRO TV , care citează confirmarea Administrației Prezidențiale privind scrisoarea transmisă de președintele SUA, Donald Trump, către președintele României, Nicușor Dan. Inițiativa este prezentată ca legată de dosarul Ucraina și vine la două zile după anunțul lui Trump despre formarea acestui consiliu. Ce se știe despre invitație și documentele transmise Administrația Prezidențială a precizat că invitația vizează aderarea României ca „stat membru fondator” și semnarea și ratificarea Cartei Consiliului. Scrisoarea a fost însoțită de două documente: „planul cuprinzător” și „Carta Consiliului”, descrise ca fiind deschise pentru semnare și ratificare. „În calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie, invit în mod oficial România să se alăture în calitate de Stat Membru Fondator şi să adere la Carta Consiliului Păcii. Acest Consiliu va fi unic, nu a mai existat niciodată ceva asemănător.” În paralel, Trump a susținut public, pe platforma Truth Socia l, că viitoarea componență va fi anunțată „în curând” și a caracterizat formatul drept „cel mai mare și mai prestigios Consiliu reunit vreodată”, fără a oferi detalii despre criteriile de selecție sau mandat. „Substitut al ONU” și implicații politice pentru arhitectura internațională Consemnează, de asemenea, Financial Times că oficiali americani ar fi propus extinderea „Consiliului pentru Pace” din Gaza pentru a include și alte țări afectate de război și conflicte, inclusiv Ucraina și Venezuela. Potrivit FT, o persoană informată a descris conceptul drept „un potențial substitut al ONU”, adică un organism paralel neoficial care să se ocupe de conflicte din afara Fâșiei Gaza. Dacă această direcție se confirmă, miza politică depășește un simplu format de consultare: ar însemna o încercare de a crea o platformă alternativă de negociere și coordonare, în afara mecanismelor consacrate ale ONU. În practică, un astfel de aranjament poate schimba raportul de forțe în diplomația multilaterală, pentru că mută centrul de greutate către statele invitate și către agenda stabilită de inițiator, cu efecte directe asupra legitimității și eficienței instituțiilor existente. Impact economic și asupra piețelor financiare, inclusiv pentru România Un consiliu prezentat ca instrument de „pace” pe dosare precum Ucraina poate influența economia globală în primul rând prin canalul anticipațiilor: orice semnal credibil de negociere sau de reducere a riscului geopolitic tinde să se reflecte în prețurile energiei, în costurile de transport și în primele de risc (costul suplimentar cerut de investitori pentru a finanța state și companii). Invers, dacă inițiativa este percepută ca ocolind ONU și amplificând competiția între blocuri, piețele pot reacționa prin volatilitate mai mare, mai ales pe active sensibile la geopolitică (petrol, gaze, valute din regiune, obligațiuni ale statelor de frontieră). Pentru România, invitația are o dublă semnificație: politică, prin poziționarea într-un format asociat direct cu administrația SUA, și economică, prin potențialul efect asupra percepției investitorilor privind rolul țării în arhitectura de securitate regională. Dacă participarea ar fi interpretată ca un semnal de influență sporită în dosarul Ucraina, ar putea reduce, marginal, percepția de risc regional; dacă însă ar genera tensiuni cu mecanismele UE/ONU sau ar crea ambiguități de politică externă, efectul poate fi opus, prin creșterea incertitudinii. În acest stadiu, consecințele concrete rămân greu de cuantificat: sursa indică existența unei invitații și a unor documente anexate, dar nu oferă detalii despre mandat, reguli de vot, finanțare, calendar sau despre componența consiliului. Următorul reper va fi anunțarea membrilor și clarificarea statutului juridic și a relației cu instituțiile internaționale existente, elemente esențiale pentru a evalua dacă inițiativa poate produce rezultate sau rămâne un instrument politic cu impact limitat. [...]