Știri
Știri din categoria Internet
Rusia a întrerupt internetul mobil în Moscova, o măsură cu efect direct asupra plăților, transportului și comunicării digitale, înaintea paradei de pe 9 mai, redusă din cauza riscului de atacuri cu drone, potrivit Reuters.
Marți, mai mulți clienți din capitală au rămas fără acces la internet mobil, au constatat reporterii Reuters aflați în zone diferite ale orașului. În multe locuri, apelurile telefonice au funcționat în continuare, însă datele mobile nu.
Operatorii ruși de telefonie mobilă au transmis că pot apărea probleme cu internetul mobil în următoarele zile, invocând necesitatea asigurării securității. Și Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, a avertizat că pot exista dificultăți legate de internetul mobil și de serviciile de mesagerie.
Yandex, cel mai mare grup de internet din Rusia, a anunțat la rândul său că divizia sa de taxi ar putea întâmpina probleme la preluarea comenzilor online, din cauza limitărilor de conectivitate.
Kremlinul a spus că restricțiile au fost introduse pentru a asigura securitatea, în condițiile unui risc crescut de atacuri cu drone ucrainene.
Reuters notează că Rusia a intensificat în acest an măsurile de control asupra internetului, inclusiv prin blocarea serviciilor mobile, ceea ce a împins milioane de utilizatori către VPN-uri (rețele private virtuale, folosite pentru a ocoli restricțiile de acces). În paralel, parada anuală din 9 mai, care marchează victoria asupra Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial, a fost redusă pe fondul amenințării atacurilor cu drone.
Recomandate
Kremlinul a confirmat oficial întreruperile de internet mobil din Moscova și alte orașe mari , afirmând că măsurile sunt aplicate „în strictă conformitate cu legislația” și au scopul de a asigura securitatea, potrivit The Straits Times . Problemele de conectivitate durează de peste cinci zile în capitala Rusiei și s-au extins recent și în Sankt Petersburg. Întreruperi masive de internet Primele probleme au apărut în seara de 5 martie 2026 , în districtele sudice ale Moscovei. Potrivit portalului tehnologic Kod Durova, autoritățile ar fi testat atunci o oprire completă a comunicațiilor mobile , care a afectat atât internetul, cât și apelurile telefonice. În zilele următoare, întreruperile s-au extins și în alte zone ale orașului, inclusiv în centrul capitalei. Principalii operatori de telecomunicații din Rusia - MTS, Beeline, MegaFon și T2 - au explicat problemele prin „restricții externe” impuse de serviciile speciale. Conform datelor citate de The Moscow Times , aproximativ 40% dintre toate sesizările privind întreruperi de internet din Rusia au provenit din Moscova . Restricții extinse și în Sankt Petersburg Pe 9 martie , peste 2.500 de rapoarte de întreruperi au fost înregistrate și în Sankt Petersburg. Autoritățile regionale au invocat activarea unui „regim de amenințare cu drone” ca justificare pentru limitarea conexiunilor. În timpul restricțiilor, utilizatorii au putut accesa doar serviciile incluse pe o „listă albă” guvernamentală , printre care: portalul administrativ Gosuslugi ; rețelele sociale rusești VKontakte și Odnoklassniki ; serviciile digitale ale companiei Yandex . Noua lege oferă control total FSB asupra rețelelor Blocajele apar la scurt timp după intrarea în vigoare a unei noi legi semnate de Vladimir Putin pe 20 februarie 2026 . Actul normativ obligă operatorii telecom să întrerupă serviciile la solicitarea Serviciului Federal de Securitate ( FSB ) , fără a mai avea nevoie de aprobarea unei instanțe. Legea prevede și că operatorii nu pot fi trași la răspundere pentru eventualele prejudicii cauzate utilizatorilor. Rusia, lider mondial la opriri de internet Întreruperile frecvente ale internetului au devenit o practică tot mai extinsă în Rusia. În 2025, țara a ocupat primul loc la nivel global la numărul de ore de blocare a internetului , cu peste 37.000 de ore de întreruperi , care au afectat aproape întreaga populație de 146 de milioane de persoane. Potrivit unui raport Top10VPN, pierderile economice generate de aceste măsuri au fost estimate la 11,9 miliarde de dolari , mai mult decât pierderile cumulate ale tuturor celorlalte state analizate. [...]
Vladimir Putin leagă căderile de internet din marile orașe de operațiuni antiteroriste, dar admite efecte directe asupra plăților și serviciilor publice , potrivit Adevărul . Într-o ședință guvernamentală transmisă în direct, liderul de la Kremlin a recunoscut „probleme” în funcționarea internetului în orașe precum Moscova și Sankt Petersburg și a susținut că întreruperile sunt legate de activități operative ale serviciilor de securitate. Explicația oficială este că restricțiile apar în contextul măsurilor de prevenire a atacurilor teroriste și a altor amenințări la adresa securității naționale. Putin a spus că, deși astfel de intervenții afectează viața de zi cu zi, „garantarea securității oamenilor va fi întotdeauna o prioritate”. Președintele rus a argumentat și de ce autoritățile nu pot anunța din timp populația despre astfel de operațiuni, invocând riscul compromiterii acțiunilor forțelor de ordine. „Infractorii, de asemenea, aud și văd totul” În același timp, Putin a cerut ca publicul să fie informat după încheierea operațiunilor și le-a solicitat forțelor de securitate „soluții mai eficiente și mai echilibrate” în relația cu autoritățile civile. Impact operațional: plăți, sănătate, platforme publice Putin a indicat explicit că întreruperile afectează servicii esențiale, menționând: sistemele de plată; programările medicale; platforma guvernamentală Gosuslugi . În acest context, el a vorbit despre necesitatea unui mecanism care să asigure funcționarea neîntreruptă a acestor servicii „vitale”, chiar și atunci când sunt derulate operațiuni de securitate. Scepticism și presiune din economie și spațiul online Deși autoritățile ruse susțin că motivația este exclusiv de securitate (inclusiv prevenirea atacurilor cu drone), o parte a populației nu acceptă explicația, mai ales acolo unde restricțiile ar dura de luni de zile, notează publicația. Nemulțumirile vin din mai multe zone — de la administrație și mediul de afaceri până la bloggeri și utilizatori — iar criticile vizează în special impactul asupra economiei și vieții cotidiene. Adevărul mai arată că limitarea sau blocarea unor rețele și aplicații, precum Telegram, a amplificat tensiunile. În spațiul public sunt menționate și reacții ale unor influenceri, inclusiv Victoria Bonya, precum și poziția bloggerului Maksim Kalașnikov, care a avertizat la începutul lunii martie că o eventuală blocare a Telegram ar putea semnala pregătiri pentru măsuri economice nepopulare și posibile tensiuni sociale, pe fondul prelungirii războiului și al crizei economice. [...]
Un videoclip devenit viral arată cum deputați din Duma de Stat recunosc că folosesc VPN pentru a ocoli restricțiile online pe care tot ei le-au votat , într-un episod care pune sub semnul întrebării eficiența reglementărilor și competența celor care le adoptă, potrivit HotNews . Materialul este realizat de bloggerul Amiran Sardarov, care are un canal de YouTube cu 5,7 milioane de urmăritori, și include interviuri directe cu parlamentari despre utilizarea VPN și limitarea accesului la internet în Rusia. VPN (rețea privată virtuală) este un serviciu care ascunde adresa IP reală a utilizatorului și este folosit pe scară largă pentru accesarea conținutului restricționat de autorități. Ce arată clipul: legi restrictive, ocolite de cei care le votează Printre momentele cele mai distribuite se numără intervenția deputatului Vitali Milonov („Rusia Unită”), cunoscut pentru poziții conservatoare și susținerea restricțiilor online. Întrebat ce este VPN, acesta răspunde: „Eu nu știu ce este VPN. Cum se spune corect? MBN?” Întrebat dacă folosește astfel de tehnologii, deputatul spune: „Eu am un Ericsson cu butoane” În același videoclip, deputatul Dmitri Gusev („Rusia Justă”) recunoaște că folosește VPN. Întrebat câți ruși desfășoară activități economice pe rețelele sociale, el răspunde „vreo 10 mii de oameni”, iar după ce intervievatorul îl corectează și indică „aproximativ 3 milioane”, reacționează: „Cât? Trei milioane? E cam mult…” Un alt fragment viral îl surprinde pe același deputat sugerând o legătură directă între accesul la internet și riscurile de securitate: „Ori avem internet și vin dronele peste noi, ori nu avem internet și suntem în siguranță”. Afirmația a fost criticată online, cu argumentul că astfel de tehnologii nu depind de rețelele civile de internet. Reacții publice și presiune din interiorul sistemului Actrița rusă Yana Poplavskaya a criticat dur imaginile, spunând că situația este „rușinoasă” pentru instituțiile statului: „Este rușinos, este o rușine. Vreau să știu de ce acești oameni stau în Duma de Stat. Ce beneficiu aduc statului și cetățenilor?” Criticile au fost preluate și de influenceri, inclusiv de bloggerul Aiza Dolmatova, care a publicat un mesaj video în care contestă restricțiile privind accesul la informație, menționând inclusiv blocarea aplicației Telegram. Ea a sugerat și că informațiile nu ajung complet la liderul de la Kremlin. Context: control sporit, dar limite recunoscute oficial Controversa apare pe fondul intensificării controlului asupra internetului în Rusia, unde autoritățile au blocat în ultimii ani sute de servicii VPN și au restricționat accesul la mai multe platforme online; în material sunt menționate ca aplicații interzise WhatsApp, Facebook și Telegram. În același timp, chiar din zona oficială sunt recunoscute limitele acestor măsuri: șeful comisiei IT din Duma de Stat, Serghei Boiarevski, a declarat că „această tehnologie nu poate fi controlată complet”. Separat, deputații Mihail Matveev și Serghei Obuhov au avertizat că folosirea digitalizării exclusiv ca instrument de control poate deveni o strategie ineficientă și „absurdă”. De ce contează: episodul indică o problemă de aplicare și credibilitate a reglementărilor digitale – dacă inclusiv legislatorii le ocolesc sau nu înțeleg concepte de bază, capacitatea statului de a impune restricțiile anunțate rămâne, în practică, limitată. [...]
Orange își păstrează avantajul de performanță la internetul mobil , cu cele mai bune viteze medii măsurate în România în T1 2026, într-un clasament realizat de SpeedGeo , potrivit Zonait . Datele SpeedGeo, bazate pe 65.681 de măsurători individuale în rețele fixe și mobile, indică faptul că operatorii cu cei mai mulți utilizatori nu sunt automat și cei mai buni la viteze și la calitatea serviciului, în ansamblu. În clasamentul pe viteze medii la download, Orange este pe primul loc, cu 207,2 Mbps la download și 159,8 Mbps la upload, valori aflate în creștere față de intervalul anterior analizat. DIGI se clasează pe locul doi, cu viteze medii de 161,1 Mbps la download și 142,6 Mbps la upload. Articolul notează că performanța mai slabă față de lider ar putea fi influențată de congestionarea rețelei, în condițiile unui număr considerabil mai mare de măsurători, interpretat ca un indiciu al popularității operatorului. Vodafone rămâne în urma primilor doi, cu 125,5 Mbps la download și 36,1 Mbps la upload, pe baza unui număr de raportări de peste cinci ori mai mic, iar creșterile consemnate sunt descrise ca nesemnificative în raport cu competiția. Cum au fost făcute măsurătorile Conform metodologiei SpeedGeo, pentru rețelele fixe au fost luate în calcul puncte de acces wireless și rețele cu fir, iar pentru rețelele mobile au fost incluse dispozitive cu conectivitate 3G, 4G LTE și 5G, inclusiv modemuri USB. Studiul acoperă majoritatea regiunilor țării și mai multe scenarii de utilizare. [...]
Rusia își înăsprește controlul asupra internetului , printr-un model care restricționează accesul la resurse externe și extinde supravegherea internă, potrivit Digi24 , care citează un interviu acordat agenției Ukrinform de Ivan Stupak , expert militar și fost ofițer al SSU (serviciul de securitate al Ucrainei). Miza, dincolo de componenta politică, este una operațională: operatorii ar urma să funcționeze cu obligații tehnice de monitorizare și blocare, iar utilizatorii să aibă acces tot mai limitat la platforme și servicii globale. De la un internet „semi-deschis” la măsuri de control tehnic Stupak susține că, până la începutul lui 2026, Rusia a păstrat un model „hibrid”: unele servicii occidentale erau blocate, dar utilizatorii încă aveau acces la anumite platforme, folosite inclusiv pentru comunicare și coordonare. Schimbarea ar fi venit, potrivit expertului, după un incident legat de o tentativă de asasinat asupra generalului GRU Alekseiev, moment după care „situația s-a schimbat dramatic”. În interpretarea sa, disputa internă dintre structurile militare (care ar fi preferat menținerea accesului la aplicații de mesagerie) și agențiile de aplicare a legii, în special FSB, s-ar fi încheiat în favoarea celor din urmă. Ce înseamnă pentru operatori și utilizatori Consecința imediată descrisă în material este intensificarea implementării unor măsuri de control tehnic, cu obligații directe pentru operatori. „Operatorii sunt obligați să utilizeze echipamente și programe speciale pentru monitorizare și blocare. Obiectivul este controlul total asupra spațiului informațional și detectarea rapidă a oricărei activități a opoziției”, a explicat expertul. În același context, Ukrinform este citată cu informația că rușii sunt avertizați cu privire la întreruperi prelungite ale internetului mobil și că sunt în curs de implementare „liste albe” cu site-urile care ar rămâne accesibile în timpul acestor întreruperi. „ Cheburnet ”, proiectul de internet „suveran” al Rusiei Materialul descrie „Cheburnet” ca un termen argotic pentru un internet rusesc „suveran”, controlat de stat și potențial izolat de rețeaua globală. În explicația inclusă, conceptul este prezentat oficial ca măsură de „securitate cibernetică”, dar este asociat și cu cenzura și limitarea accesului la platforme globale precum Facebook, Instagram și YouTube. Digi24 notează că izolarea completă „nu a fost încă realizată”, însă ar exista o accelerare a eforturilor: testări mai intense, blocarea platformelor străine și accent pe crearea unui „mesager național”. [...]
Pavel Durov le cere utilizatorilor din Rusia să-și actualizeze Telegram pentru a rămâne conectați, pe fondul unui „interdicții totale” a aplicației , potrivit meduza.io . Fondatorul Telegram spune că serviciul a „actualizat protocolul” de combatere a cenzurii și recomandă utilizarea de VPN-uri și proxy-uri pentru ocolirea blocajelor. Mesajul a fost publicat pe 11 aprilie 2026, la ora 12:57 (ora Moscovei), pe canalul de Telegram al lui Durov, indicat drept sursă de publicație. Miza operațională este continuitatea accesului la un canal major de comunicare, în condițiile în care utilizatorii se confruntă cu restricții de conectare. Ce recomandă Durov utilizatorilor În postare, Durov afirmă că actualizarea aplicației este necesară „pentru a rămâne în contact” în pofida interdicției. El adaugă o serie de recomandări practice: să își pregătească din timp „mai multe” VPN-uri și/sau proxy-uri (servere intermediare care pot redirecționa traficul); să își ajute prietenii și rudele să facă același lucru; să evite folosirea aplicațiilor rusești în timp ce sunt conectați la VPN, pe motiv că „ar putea raporta” utilizarea VPN-ului către autorități pentru blocare. De ce contează: stabilitatea utilizării, în ciuda blocajelor Durov susține că, datorită „rezistenței digitale”, utilizarea Telegram în Rusia „a rămas stabilă” în ultima săptămână, în pofida „interdicției totale”. Publicația nu oferă date independente care să confirme nivelul de utilizare, iar afirmația rămâne, în forma prezentată, o evaluare a fondatorului aplicației. În același mesaj, Durov promite că Telegram va continua să își îmbunătățească tehnologia „decentralizată” de combatere a cenzurii. Ce urmează Din informațiile publicate, Telegram intenționează să continue actualizările tehnice pentru ocolirea cenzurii, în timp ce utilizatorii din Rusia sunt îndemnați să își diversifice instrumentele de acces (VPN/proxy) pentru a reduce riscul de întrerupere a serviciului. [...]
