Știri
Știri din categoria Externe
Emisarul SUA Steve Witkoff spune că discuțiile cu Rusia au fost „productive”, potrivit Al Jazeera, într-un moment în care administrația președintelui Donald Trump încearcă să accelereze un acord de încheiere a războiului din Ucraina, aflat aproape de pragul a patru ani. Întâlnirea a avut loc în Florida, cu trimisul special rus Kirill Dmitriev, cu o zi înaintea unei a doua runde de negocieri mediate de SUA, programată în Abu Dhabi.
Witkoff a transmis public că discuțiile au fost „productive și constructive” și a legat explicit întâlnirea de obiectivul unei păci negociate.
„Suntem încurajați de această întâlnire că Rusia lucrează pentru a asigura pacea în Ucraina”, a scris Witkoff într-o postare pe X după discuțiile de sâmbătă.
La întâlnirea din Florida au participat și secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, Jared Kushner (ginerele lui Trump) și consilierul Casei Albe Josh Gruenbaum, însă niciuna dintre părți nu a oferit detalii despre conținutul discuțiilor. Dmitriev mai avusese contacte cu Witkoff și Kushner în ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos, și purtase discuții cu negociatori americani la Miami, în decembrie, ceea ce sugerează un canal de dialog în consolidare, cu mize care depășesc strict încetarea focului.
În paralel, dinamica negocierilor din Emiratele Arabe Unite rămâne fluidă. Negociatorii ucraineni și ruși erau așteptați să se întâlnească din nou la Abu Dhabi, dar președintele Volodîmîr Zelenski a indicat ulterior că reuniunea de duminică s-ar putea să nu aibă loc, afirmând în discursul său nocturn că Ucraina așteaptă mai multe informații din partea SUA și că noi întâlniri sunt așteptate săptămâna viitoare. O primă reuniune mediată de SUA avusese loc săptămâna trecută în capitala Emiratelor, fiind primele negocieri publice directe între Moscova și Kiev de la începutul războiului.
Pentru tema prezenței internaționale post-conflict, textul indică faptul că aceasta este deja un punct de negociere, nu doar o ipoteză de după semnarea unui acord. Printre „punctele de blocaj” rămase se numără cererea Rusiei ca forțele ucrainene să se retragă din aproximativ o cincime din regiunea Donețk și „posibila desfășurare a unor pacificatori internaționali în Ucraina după război”. În acest cadru, discuțiile despre o eventuală forță internațională ar deveni un test al arhitecturii de securitate de după conflict: cine ar participa, cu ce mandat și în ce condiții politice, într-un proces în care SUA joacă rolul de mediator, iar acceptarea de către părți rămâne incertă.
Recomandate
Kievul leagă avansul negocierilor de pace de poziția Washingtonului față de Moscova , potrivit HotNews , care relatează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski după discuțiile de pace de la Abu Dhabi . Zelenski a spus că Ucraina speră să obțină „rezultate concrete” în cadrul negocierilor privind soluționarea conflictului cu Rusia „în acest an” și a indicat că evoluția procesului depinde în bună măsură de felul în care Statele Unite aleg să abordeze Moscova. Mesajul transmite, implicit, că ritmul și șansele unor progrese în negocieri sunt condiționate de calibrul presiunii și al angajamentului american, într-un moment în care Kievul încearcă să transforme discuțiile într-un rezultat politic palpabil pe termen scurt. [...]
Rusia a inclus în delegația de la Abu Dhabi un șef din FSB asociat de oficiali ucraineni cu o tentativă de asasinat , o mișcare care complică miza operațională și de încredere a discuțiilor trilaterale cu Ucraina și SUA, potrivit Kyiv Post . În centrul informației se află Dmitri Minaev , prezentat ca șef al departamentului FSB pentru operațiuni de contrainformații și inclus în „grupul de experți” al delegației ruse. Publicația rusă independentă Agentstvo a relatat că Minaev a fost numit în acest grup, iar Kyiv Post notează că oficiali ucraineni intervievați anterior de The Wall Street Journal au legat departamentul condus de Minaev de o tentativă eșuată din 2019 de a-l ucide pe Kirilo Budanov . Budanov, în prezent șef de cabinet al președintelui Ucrainei, participă la rândul său la negocieri ca membru al delegației ucrainene. Aceiași oficiali ucraineni citați de The Wall Street Journal au asociat departamentul lui Minaev și cu atentatele cu bombă din 2017 care i-au ucis pe ofițerii de informații ucraineni Maksim Șapoval și Oleksandr Haraberiuș, conform materialului. Cine mai intră în formatul de negociere Kyiv Post arată că Minaev este unul dintre cei patru oficiali de pe lista publicată care nu ar fi participat la delegații anterioare în acest format. Ceilalți sunt: Serghei Riabkov, ministru adjunct de externe; Alexei Komkov, oficial FSB; Oleg Postnikov, responsabil pe controlul armamentelor în Ministerul de Externe. În „grupul principal” de negociere al Rusiei sunt menționați, între alții, consilierul prezidențial Vladimir Medinski, miniștrii adjuncți de externe Mihail Galuzin și Serghei Riabkov, Alexei Komkov și șeful serviciului de informații militare Igor Kostiukov. Separat, „grupul de experți” ar include și oficiali militari și din administrație, alături de Minaev și Postnikov. Ce s-a discutat și ce urmează Prima zi a negocierilor trilaterale Ucraina–SUA–Rusia s-a încheiat la Abu Dhabi marți, 10 noiembrie, după 4,5 ore, potrivit agenției ruse de stat TASS; Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a confirmat, de asemenea, încheierea discuțiilor, conform Kyiv Post. Următoarea rundă este programată pentru 11 noiembrie. Discuțiile pe două zile ar urma să vizeze garanții de securitate pentru Ucraina, un posibil armistițiu și mecanisme de monitorizare a respectării acestuia, precum și un aranjament de securitate postbelic. În paralel, consilierul de comunicare al președintelui Volodîmîr Zelenski, Dmitro Lîtvîn, a declarat jurnaliștilor că Zelenski a vorbit deja pe scurt cu delegația ucraineană și va avea ulterior o discuție mai detaliată cu membrii acesteia. [...]
Rusia respinge ideea unei încetări a focului propuse de Europa, iar UE rămâne în afara mesei de negocieri la discuțiile din Abu Dhabi despre încheierea războiului din Ucraina, potrivit Bild . Mesajul a fost transmis public de ministrul rus de externe Serghei Lavrov , care a ironizat prezența delegațiilor europene în Emirate, deși acestea nu participă direct la negocieri. Lavrov a declarat, într-o conferință de presă la Moscova, că SUA, Rusia și Ucraina negociază „de dimineață” la Abu Dhabi, în timp ce Europa „nu este implicată direct”, deși a trimis reprezentanți. În relatarea publicației, Lavrov a comentat sarcastic deplasarea europenilor: „În privința participării europenilor: ei bine, au zburat la Abu Dhabi, să stea acolo în hotel.” Formatul de negocieri: SUA–Rusia–Ucraina, Europa doar „pe margine” Potrivit lui Lavrov, partea rusă ar fi fost informată de reprezentanții americani că negociatorii SUA intenționau să se coordoneze cu europenii înaintea discuțiilor trilaterale. Ministrul rus a ironizat această idee, susținând că ar fi făcut-o „aparent” pentru a se „molipsi” de „spiritul lor viu” și de „aspirația către o pace durabilă”. În același timp, a spus că Moscova consideră formatul drept „puțin promițător”, dar că nu se va amesteca. În același context, Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, a afirmat că partenerii europeni vor fi, deocamdată, doar informați „la margine”, conform articolului. Miza pentru Europa: sprijin major pentru Ucraina, fără loc la masă Materialul notează că, după ce SUA și-au redus substanțial ajutoarele pentru Ucraina sub Donald Trump, Europa a rămas „de departe” cel mai mare susținător politic, militar și financiar al Kievului, în special Germania. Totuși, deși la Abu Dhabi au fost trimiși reprezentanți ai guvernului german, ai Marii Britanii, Franței și Italiei, precum și ai UE și NATO, aceștia nu au dreptul să participe la negocieri. Poziția Rusiei: refuz explicit al unei încetări a focului Înaintea discuțiilor, Lavrov a transmis că Rusia nu va accepta propunerea europeană privind o încetare a focului. El a motivat că o pauză a luptelor ar oferi Ucrainei doar o „pauză de respiro”. Textul din sursă este întrerupt (fragment „trunchiat”), astfel că nu sunt disponibile în acest input detalii suplimentare despre conținutul complet al negocierilor sau despre eventuale concluzii ale întâlnirii. [...]
Negocierile trilaterale dintre Ucraina, SUA și Rusia au început la Abu Dhabi , într-un format care pune în prim-plan garanțiile de securitate și arhitectura „post-război”, nu un armistițiu rapid, potrivit Kyiv Post . Discuțiile, programate pe două zile, urmăresc să reducă diferențele dintre părți privind încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Potrivit agenției ruse TASS, citată de publicație, negocierile au început marți, 10 noiembrie, la ora 10:16 (ora locală), iar imagini de la locul întâlnirii au apărut la scurt timp după aceea. Agenda ar include garanții de securitate pentru Ucraina, un posibil armistițiu și mecanisme de monitorizare a respectării lui, precum și un aranjament de securitate pentru perioada de după război. Cine participă și ce semnale dă componența delegațiilor Delegația ucraineană este condusă de Rustem Umerov, șeful Serviciului de Informații Externe, și îi include, între alții, pe Kyrylo Budanov, Davyd Arakhamia, Serhiy Kyslytsya și Vadym Skibitsky. Din partea SUA participă Steve Witkoff (trimis special) și Jared Kushner, descris drept ginerele președintelui Donald Trump și trimis special. Delegația rusă este condusă de Vladimir Medinsky, consilier al președintelui Vladimir Putin, și include reprezentanți ai GRU, ai Statului Major, ai FSB și ai Ministerului de Externe, precum și oficiali din structurile Kremlinului. Agenda: securitate, reconstrucție economică și dosar umanitar Jared Kushner a indicat patru direcții principale ale discuțiilor: încetarea ostilităților; garanții și aranjamente de securitate „robuste” pentru a preveni reluarea conflictului; un plan cuprinzător de redresare economică și prosperitate pentru Ucraina; probleme umanitare. Pe linia umanitară, Ucraina ar urma să insiste pe intensificarea schimburilor de prizonieri, potrivit declarațiilor atribuite lui Budanov. Rusia, în schimb, afirmă că primul punct pe agendă vizează securitatea Rusiei, a Ucrainei și a regiunii. În paralel, The New York Times a relatat că negociatorii s-ar concentra în principal pe garanții de securitate menite să împiedice reluarea invaziei, mai degrabă decât pe un armistițiu imediat. Bloomberg a scris, citând un oficial american, că prima sesiune ar viza monitorizarea armistițiului și aranjamentele de securitate post-război, iar a doua ar aborda înțelegeri teritoriale. Reuters a relatat, tot pe baza unui oficial american, că discuțiile ar putea include și un angajament de apărare de tip „Articolul 5” (model NATO) pentru Ucraina. Teritoriul rămâne obstacolul major, iar Kievul nu așteaptă un rezultat rapid Chestiunile teritoriale sunt prezentate drept unele dintre cele mai dificile. Un oficial american citat de Reuters a spus că atât Rusia, cât și Ucraina ar fi arătat în privat o anumită disponibilitate pentru un compromis privind un posibil schimb teritorial, însă pozițiile publice rămân îndepărtate: Ucraina cere retragerea Rusiei la granițele inițiale, în timp ce Putin continuă să solicite controlul asupra întregii regiuni Donbas. Davyd Arakhamia a declarat că Ucraina nu se așteaptă la un „breakthrough” în prima rundă, dar vede reluarea negocierilor după o pauză lungă ca pe un rezultat în sine și susține că Washingtonul încearcă să păstreze o abordare „simetrică”, fără a favoriza una dintre părți. Rolul Europei: consultări separate, nu participare directă Înaintea negocierilor trilaterale, reprezentanți ai formatului E4 (Marea Britanie, Franța, Germania, Italia), ai UE și NATO au programate întâlniri de coordonare cu delegația ucraineană. Ei nu participă direct la negocieri, ci discută separat cu Kievul pentru alinierea pozițiilor. Rustem Umerov a declarat că Ucraina încearcă să se asigure că Europa este parte a procesului diplomatic: „Așa cum a dispus președintele Volodîmîr Zelenski, facem tot posibilul pentru a ne asigura că Europa este un participant în procesul diplomatic.” Publicația notează că informațiile ar putea fi actualizate pe măsură ce apar detalii noi despre evoluția discuțiilor. [...]
Ucraina a început la Abu Dhabi coordonarea cu SUA și aliații europeni înaintea unor discuții trilaterale cu Rusia , într-un demers menit să alinieze pozițiile și pașii următori ai partenerilor, potrivit Kyiv Post . Întâlnirea de deschidere a avut loc înaintea formatului planificat Ucraina–SUA–Rusia, iar șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov (șeful serviciului de informații externe al Ucrainei), a precizat că aceste consultări sunt etapa inițială a misiunii la Abu Dhabi. Declarația sa nu indică faptul că discuțiile trilaterale cu Rusia ar fi început deja. Cine participă și ce urmărește Kievul La consultările inițiale au luat parte reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, NATO și Comisiei Europene, conform lui Umerov. De asemenea, erau așteptați să participe trimișii președintelui SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner. Delegația Ucrainei îi include, între alții, pe: Kyrylo Budanov, șeful administrației prezidențiale; Davyd Arakhamia, liderul fracțiunii parlamentare „Servitorul Poporului”; Sergiy Kyslytsya, prim-adjunct al șefului administrației prezidențiale; Vadym Skibitskyi, adjunct al șefului informațiilor militare (HUR). Umerov a spus că prioritățile Ucrainei sunt oprirea luptelor și obținerea unor garanții de securitate „fiabile” pentru perioada postbelică, alături de redresarea economică și dezvoltarea ulterioară. Miza: o poziție comună înaintea formatului cu Rusia Pe lângă securitate și economie, delegația ucraineană intenționează să acorde o atenție specială problemelor umanitare, fără a detalia ce măsuri ar urma să fie discutate. „Lucrăm pentru a face cât mai mult progres posibil pe aceste teme și pentru a apropia pacea”, a declarat Umerov, citat de publicație. [...]
Suspiciunile de spionaj din jurul CEO-ului Nvidia riscă să schimbe regulile jocului pentru exporturile de cipuri către China , după ce informații din serviciile americane ar fi ajuns la Donald Trump chiar în timpul deplasării spre Beijing, potrivit Antena 3 , care citează CNN. Potrivit unei surse familiarizate cu situația, secretarul de stat Marco Rubio l-ar fi informat pe Trump, în mai, la bordul Air Force One, că CEO-ul Nvidia, Jensen Huang , ar avea o relație cu o posibilă spioană chineză. Trump a negat public, luni, că ar fi știut atunci despre acuzații și a spus că a aflat „nu cu foarte mult timp în urmă”, menționând că FBI investighează cazul. Un oficial al Casei Albe a respins informațiile transmise de CNN, afirmând că „aceste surse habar n-au despre ce vorbesc”. De ce contează: presiune politică pe exporturile de semiconductori avansați Miza depășește scandalul personal și intră direct în zona politicilor economice și de securitate: exportul de semiconductori avansați către China (sau către țări prin care China ar putea avea acces la ei) este tratat la Washington ca o chestiune de securitate națională. În acest context, rolul lui Huang în consilierea lui Trump pe inteligență artificială și comerțul cu China este „tot mai mult sub lupă”, pe fondul investigațiilor privind Alice Huang, descrisă în articol drept directoare la o companie de tehnologie din Singapore și fără legătură de rudenie cu CEO-ul Nvidia. Congresmanul democrat Jim Himes a avertizat, într-un comunicat, asupra riscului ca procesul decizional privind exporturile de cipuri să fi fost „influențat în mod necorespunzător sau compromis”. „Exportul de semiconductori avansați către China sau către țări prin care China ar putea avea acces la ei este o chestiune de o importanță imensă pentru securitatea națională.” Ce se știe despre informarea lui Trump și contradicțiile publice Conform sursei citate de CNN, subiectul ar fi fost discutat înainte ca Jensen Huang să i se alăture lui Trump într-o escală în Alaska, urmând ca apoi să zboare împreună spre Beijing, alături de consilieri și alți oameni de afaceri. The New York Times a relatat primul că Trump ar fi fost informat în timpul călătoriei, notează articolul. În paralel, Trump a minimalizat dezvăluirile și a spus că îl crede pe Huang când acesta afirmă că nu știa nimic despre presupusa operațiune de spionaj. „Chiar îl cred. Cred că va fi bine.” Anchete, reacții și posibile consecințe pentru Nvidia și industrie Articolul descrie o creștere a presiunii politice: înalți oficiali ai administrației s-au întâlnit cu „Grupul celor Opt” (lideri din Congres cu atribuții de supraveghere a comunității de informații), iar democrații ar pregăti investigații după preluarea controlului Congresului, în ianuarie. Sunt menționate și solicitări din partea republicanilor către Nvidia, inclusiv cererea ca Huang să participe la o informare confidențială. În plan corporativ, Nvidia a anunțat că va face propria anchetă privind comportamentul lui Huang, însă rămâne neclar dacă boardul ar fi dispus să îl demită și ce efecte ar avea o astfel de decizie; articolul subliniază că Huang nu are un succesor evident. Pe fundal, episodul ar putea reaprinde în Congres apetitul pentru o reglementare mai strictă a companiilor de inteligență artificială, ceea ce – potrivit materialului – ar putea frâna câștigurile care au susținut piața bursieră. În ciuda implicațiilor, Trump a spus că suspiciunile „nu l-au impresionat prea mult” și că ar verifica cu serviciile de informații când a aflat prima dată. [...]
