Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Discuții productive între emisarii SUA și...

Discuții productive între emisarii SUA și Rusia pentru pace în Ucraina - pregătiri pentru a doua rundă de negocieri în Abu Dhabi

Emisarul SUA discutând despre pacea în Ucraina în cadrul negocierilor internaționale.

Emisarul SUA Steve Witkoff spune că discuțiile cu Rusia au fost „productive”, potrivit Al Jazeera, într-un moment în care administrația președintelui Donald Trump încearcă să accelereze un acord de încheiere a războiului din Ucraina, aflat aproape de pragul a patru ani. Întâlnirea a avut loc în Florida, cu trimisul special rus Kirill Dmitriev, cu o zi înaintea unei a doua runde de negocieri mediate de SUA, programată în Abu Dhabi.

Witkoff a transmis public că discuțiile au fost „productive și constructive” și a legat explicit întâlnirea de obiectivul unei păci negociate.

„Suntem încurajați de această întâlnire că Rusia lucrează pentru a asigura pacea în Ucraina”, a scris Witkoff într-o postare pe X după discuțiile de sâmbătă.

La întâlnirea din Florida au participat și secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, Jared Kushner (ginerele lui Trump) și consilierul Casei Albe Josh Gruenbaum, însă niciuna dintre părți nu a oferit detalii despre conținutul discuțiilor. Dmitriev mai avusese contacte cu Witkoff și Kushner în ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos, și purtase discuții cu negociatori americani la Miami, în decembrie, ceea ce sugerează un canal de dialog în consolidare, cu mize care depășesc strict încetarea focului.

În paralel, dinamica negocierilor din Emiratele Arabe Unite rămâne fluidă. Negociatorii ucraineni și ruși erau așteptați să se întâlnească din nou la Abu Dhabi, dar președintele Volodîmîr Zelenski a indicat ulterior că reuniunea de duminică s-ar putea să nu aibă loc, afirmând în discursul său nocturn că Ucraina așteaptă mai multe informații din partea SUA și că noi întâlniri sunt așteptate săptămâna viitoare. O primă reuniune mediată de SUA avusese loc săptămâna trecută în capitala Emiratelor, fiind primele negocieri publice directe între Moscova și Kiev de la începutul războiului.

Pentru tema prezenței internaționale post-conflict, textul indică faptul că aceasta este deja un punct de negociere, nu doar o ipoteză de după semnarea unui acord. Printre „punctele de blocaj” rămase se numără cererea Rusiei ca forțele ucrainene să se retragă din aproximativ o cincime din regiunea Donețk și „posibila desfășurare a unor pacificatori internaționali în Ucraina după război”. În acest cadru, discuțiile despre o eventuală forță internațională ar deveni un test al arhitecturii de securitate de după conflict: cine ar participa, cu ce mandat și în ce condiții politice, într-un proces în care SUA joacă rolul de mediator, iar acceptarea de către părți rămâne incertă.

Recomandate

Articole pe același subiect

Reprezentanți ai Ucrainei și Rusiei la masa negocierilor din Abu Dhabi.
Externe05 feb. 2026

Negocierile între Ucraina și Rusia la Abu Dhabi includ o condiție distinctivă a Rusiei - acest aspect influențează direct dinamica discuțiilor

Negocierile dintre Ucraina și Rusia, desfășurate la Abu Dhabi sub medierea Statelor Unite, au fost marcate de o nouă condiție impusă de Rusia, considerată imposibil de acceptat de către Kiev . Potrivit Digi24 , Rusia a cerut ca Ucraina să cedeze întreaga regiune Donbas și ca anexarea acesteia să fie recunoscută la nivel mondial. Această cerință a fost descrisă ca fiind parte a unui „mare acord” propus de Moscova. În cadrul discuțiilor, emisarul american Steve Witkoff a anunțat un acord pentru un schimb de prizonieri, un aspect pozitiv în contextul negocierilor tensionate. Acordul prevede schimbul a 314 prizonieri, câte 157 din fiecare parte, fiind primul de acest fel în ultimele cinci luni. Witkoff a subliniat că, deși este un pas înainte, mai sunt multe de făcut pentru a pune capăt conflictului. Negocierile au loc într-un context dificil, în care Ucraina a acuzat Rusia de utilizarea armistițiului pentru a-și reface stocurile de muniție. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat necesitatea ca discuțiile să conducă la o pace reală și a cerut partenerilor internaționali să exercite presiune asupra Moscovei pentru a preveni continuarea conflictului. O altă propunere venită din partea Statelor Unite a fost dislocarea de forțe neutre în Donbas și crearea unei „zone demilitarizate”, însă Moscova a respins această opțiune. În aceste condiții, discuțiile continuă, iar ambele părți speră să ajungă la un acord care să contribuie la încheierea războiului. [...]

Negocieri între Ucraina și Rusia pentru pace la Abu Dhabi, cu oficiali la masă.
Externe05 feb. 2026

Ucraina și Rusia continuă discuțiile mediate de SUA la Abu Dhabi - întâlnirea de miercuri a fost considerată substanțială și productivă

Ucraina și Rusia reiau joi negocierile mediate de SUA la Abu Dhabi , după o primă zi descrisă drept „productivă”, potrivit Digi24 . Miza imediată rămâne găsirea unor „măsuri concrete” care să ducă la o pace durabilă, însă discuțiile se desfășoară pe fondul continuării luptelor și al unor divergențe majore între pozițiile Kievului și ale Moscovei. Negociatorul principal al Kievului, Rustem Umerov, a transmis că prima zi a fost „substanţială şi productivă”, iar un oficial american, sub protecția anonimatului, a caracterizat la rândul său discuțiile drept productive și a spus că ele continuă joi dimineață. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că ar fi folosit armistițiul energetic susținut de SUA, anunțat săptămâna trecută, pentru a-și consolida capacitățile militare și pentru a intensifica atacurile. „Lucrările au fost substanţiale şi productive, axate pe măsuri concrete şi soluţii practice”, a scris Rustem Umerov, şeful Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, pe X, potrivit AFP, preluată de News.ro. În centrul negocierilor se află tocmai „concesiile dureroase” pe care fiecare parte încearcă să le evite, dar pe care un compromis le-ar putea impune. Conform relatării, cele mai sensibile puncte sunt legate de teritorii și de controlul unor obiective strategice, iar administrația Trump face presiuni asupra ambelor părți să ajungă la o înțelegere, deși distanța dintre poziții rămâne mare. Principalele teme care blochează un acord, așa cum reies din informațiile prezentate, sunt: cererile Moscovei ca Ucraina să renunțe la teritorii pe care le mai controlează în Donețk și să-și retragă trupele din întreaga regiune Donețk, inclusiv din orașe fortificate; soarta centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată într-o zonă ocupată de Rusia; linia de înghețare a conflictului: Ucraina spune că războiul ar trebui înghețat pe liniile actuale ale frontului și respinge o retragere unilaterală. Pe teren, presiunea militară continuă să influențeze negocierile. Digi24 notează că Zelenski a cerut partenerilor să exercite „mai multă presiune” asupra Moscovei și a spus că este esențial ca discuțiile să ducă la „o pace reală”, nu la o nouă fereastră de oportunitate pentru Rusia de a continua războiul. În același timp, el a afirmat că Ucraina se așteaptă ca discuțiile să ducă „în curând” la un nou schimb de prizonieri, un posibil rezultat concret într-un proces în care concesiile teritoriale rămân, politic și social, cele mai greu de acceptat. [...]

Negocieri de pace între Ucraina și Rusia în Abu Dhabi, cu participanți la masă.
Externe05 feb. 2026

Ucraina califică prima zi a negocierilor de pace cu Rusia drept productivă - discuțiile au vizat pași concreți în contextul atacurilor continue

Negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia, mediate de SUA, au început cu o notă productivă . Discuțiile trilaterale s-au desfășurat miercuri în Abu Dhabi, având ca scop încheierea celui mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial. Deși nu s-a raportat niciun progres major, Rustem Umerov , secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a descris prima zi ca fiind „substanțială și productivă”, concentrându-se pe soluții concrete și practice. Contextul negocierilor Negocierile au avut loc pe fondul continuării atacurilor rusești asupra Ucrainei. În aceeași zi, forțele ruse au lovit o piață aglomerată din orașul Druzhkivka, regiunea Donețk, folosind muniții cu dispersie, ucigând cel puțin șapte persoane și rănind alte 15. Acest atac a avut loc în jurul prânzului, când piața era plină de cumpărători, conform guvernatorului regional Vadym Filashkin. Cu o zi înainte de începerea discuțiilor, Rusia a lansat cel mai mare atac al anului asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, acțiune pe care președintele Volodimir Zelenski a calificat-o drept o încălcare a unei pauze propuse de SUA pentru atacurile asupra infrastructurii energetice. Puncte de dispută Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio , a recunoscut că, deși s-au făcut progrese în reducerea diferențelor dintre părți, rămân obstacole semnificative. Printre cele mai controversate subiecte se numără cererea Moscovei ca Ucraina să-și retragă forțele din întreaga regiune Donețk și recunoașterea internațională a controlului rus asupra teritoriilor ocupate. De asemenea, soarta centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, reprezintă un alt obstacol major, cu propunerea SUA de a fi operată în comun de Kiev, Moscova și Washington. „Veștile proaste sunt că cele mai dificile întrebări rămân. Între timp, conflictul persistă”, a declarat Rubio reporterilor. Poziția Rusiei În ciuda optimismului precaut exprimat de Kiev, Moscova nu a arătat disponibilitate pentru compromis. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că operațiunile militare vor continua până când regimul de la Kiev va lua deciziile necesare. Președintele Zelenski a subliniat că discuțiile trebuie să avanseze cu adevărat spre pace și a exprimat speranța pentru un schimb de prizonieri „în viitorul apropiat”. Delegația americană, condusă de Steve Witkoff și Jared Kushner, a fost centrală în eforturile diplomatice de la începutul negocierilor în noiembrie. Perspective viitoare Negocierile vor continua joi, iar participanții speră să depășească obstacolele majore și să ajungă la un acord care să pună capăt conflictului. Deși progresele sunt lente, există un angajament internațional semnificativ pentru a sprijini Ucraina, inclusiv printr-un mecanism de monitorizare a încetării focului propus de SUA. [...]

Oficiali iranieni și omanezi sosesc la Muscat pentru negocieri nucleare.
Externe05 feb. 2026

Mutarea negocierilor nucleare de la Istanbul la Muscat reflectă concesia SUA față de cererea Iranului - contextul este unul tensionat în regiune

Negocierile nucleare SUA–Iran se reiau vineri, 6 februarie, la Muscat , după un blocaj legat de locul și formatul discuțiilor, notează Turkiye Today . Confirmarea a venit de la un oficial al Casei Albe, iar ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a anunțat pe rețelele sociale că întâlnirea este programată „în jurul orei 10:00” în capitala Omanului. „Negocierile nucleare cu Statele Unite sunt programate să aibă loc la Muscat, în jurul orei 10:00 vineri. Sunt recunoscător fraților noștri omanezi pentru că au făcut toate aranjamentele necesare”, a scris Araghchi. Reluarea discuțiilor marchează o schimbare de direcție după disputa de miercuri, când Teheranul a cerut mutarea negocierilor din Istanbul în Oman și trecerea de la un format multilateral la unul bilateral. Potrivit sursei, un oficial american de rang înalt a descris atunci poziția Washingtonului drept un ultimatum, afirmând că SUA ar fi transmis Iranului că „este asta sau nimic”, iar răspunsul ar fi fost „Ok, atunci nimic”. Mutarea la Muscat înseamnă, în practică, acceptarea locației preferate de Iran, în locul întâlnirii planificate inițial la Istanbul, unde ar fi urmat să participe și țări din Orientul Mijlociu ca observatori. Omanul este prezentat ca un teren neutru, cu o tradiție de a facilita contacte diplomatice discrete între Washington și Teheran, ceea ce reduce presiunea publică și crește șansele de a evita escaladarea. Rămâne însă neclar dacă formatul va fi strict bilateral, așa cum a cerut Iranul, sau dacă va include o formă de participare a observatorilor. În plus, diferențele de agendă persistă: Iranul ar dori limitarea discuțiilor la dosarul nuclear, în timp ce SUA și partenerii regionali insistă și pe alte teme, precum rachetele balistice și activitățile regionale ale Teheranului. Miza imediată este menținerea canalului diplomatic într-un moment în care, potrivit relatării, au existat avertismente privind „alte opțiuni” în lipsa unui progres rapid, pe fondul amenințărilor repetate cu acțiuni militare. Administrația Trump ar fi consolidat prezența militară în zona Golfului, iar discuțiile de la Muscat sunt prezentate ca o încercare de a preveni ca impasul politic să se transforme într-o criză de securitate. Din partea SUA, echipa ar urma să fie condusă de emisarul Casei Albe Steve Witkoff, iar Iranul va fi reprezentat de Abbas Araghchi . [...]

Donald Trump discutând despre negocierile de pace în contextul războiului din Ucraina.
Externe04 feb. 2026

Trump: „Am vorbit cu Putin. Vreau ca el să încheie războiul” – reacții după noile bombardamente în Ucraina

Donald Trump afirmă că a discutat cu Vladimir Putin și că liderul rus „și-a ținut promisiunea” de a opri temporar atacurile în Ucraina , declarând că obiectivul său este ca Rusia să pună capăt războiului, relatează Digi24 . Declarațiile vin în contextul în care Trump mediază discuții de pace între Moscova și Kiev, programate pentru 5 februarie la Abu Dhabi, alături de emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit fostului președinte, Putin ar fi respectat o înțelegere informală privind încetarea atacurilor timp de o săptămână , într-o perioadă în care Ucraina se confruntă cu temperaturi extreme. Cu toate acestea, în noaptea de dinaintea conferinței, Rusia a reluat bombardamentele asupra Kievului și altor orașe, lansând ceea ce presa ucraineană a descris drept „cel mai puternic atac aerian de la începutul anului” . Trump a reiterat că, în opinia sa, „acest război nu ar fi început niciodată dacă el ar fi rămas la putere”. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a precizat că președintele „nu a fost surprins” de reînceperea atacurilor și a reafirmat că administrația actuală a SUA nu atribuie vina exclusiv Rusiei pentru conflict. Acest punct de vedere contrastează cu poziția oficială a majorității statelor occidentale, care consideră Federația Rusă responsabilă pentru declanșarea invaziei în februarie 2022. Reuniunea de la Abu Dhabi, intermediată neoficial de echipa lui Trump , urmează să reunească delegații din partea Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite. Este de așteptat ca în cadrul discuțiilor să se abordeze atât oprirea focului, cât și posibile garanții de securitate pentru ambele părți. Nu este clar în ce măsură aceste demersuri au sprijinul administrației Biden. Pe rețelele sociale, Trump a fost atât criticat, cât și susținut, în funcție de percepțiile față de relația sa cu Vladimir Putin. De menționat că reluarea bombardamentelor asupra infrastructurii energetice ucrainene a lăsat sute de mii de oameni fără căldură, într-un context climatic dificil. [...]

Set de ceramică cu farfurii, cești și ceainic, design elegant și detalii florale.
Externe07 feb. 2026

UE majorează tarifele antidumping pentru ceramică din China la 79% - Măsură aplicată pe următorii cinci ani pentru a combate prețurile subevaluate

Uniunea Europeană majorează la 79% taxele pentru ceramica din China , potrivit Reuters , după o revizuire a măsurilor antidumping aflate în vigoare din 2013. Decizia vizează importurile de farfurii, cești, boluri și alte articole de masă și de bucătărie, într-un moment în care Bruxelles-ul își întărește instrumentele de protecție comercială pentru industrii considerate vulnerabile la concurența pe preț. Conform unei publicări în Jurnalul Oficial al UE, blocul comunitar va aplica o taxă unică de 79%, înlocuind nivelurile anterioare, cuprinse între 13,1% și 36,1%. Măsura este stabilită pentru următorii cinci ani și are ca obiectiv declarat protejarea producătorilor europeni de ceramică, prin reducerea avantajului de preț al importurilor despre care Comisia Europeană susține că sunt vândute la niveluri „artificial” scăzute. Comisia a argumentat că producătorii chinezi de ceramică ar fi „deținuți, controlați sau ghidați” de autorități și ar beneficia de finanțare preferențială, acces avantajos la terenuri și la materii prime. În evaluarea sa, executivul european a construit costuri „normale” pentru materii prime, forță de muncă și energie folosind date din Turcia ca reper, concluzionând că exporturile din China au loc la prețuri sub nivelul rezultat din aceste costuri de referință. În practică, astfel de calcule sunt esențiale pentru justificarea măsurilor antidumping și pentru calibrul taxelor, cu impact direct asupra capacității industriei europene de a concura fără a intra într-o spirală a reducerilor de preț. Pentru industria ceramică europeană, decizia este prezentată ca un instrument de apărare a producției și a locurilor de muncă. Cerame-Unie, organizația de profil care a cerut revizuirea, spune că măsurile sunt „vitale” pentru protejarea producătorilor de articole de masă și ornamente, un sector care, potrivit grupului, angajează direct peste 30.000 de persoane. În același timp, majorarea taxelor se înscrie într-un context mai larg de tensiuni comerciale UE–China: dintre cele 63 de investigații comerciale derulate de Comisie, 47 vizează produse din China, ceea ce indică o orientare tot mai pronunțată către protecția industriilor europene expuse practicilor considerate neloiale. [...]