Tag: davos
Știri despre „davos”
Zelenski acuză Europa că e „rătăcită” și slabă în fața amenințărilor globale – apel la unitate și acțiune
Volodimir Zelenski critică dur pasivitatea Europei în fața amenințărilor globale, acuzând liderii europeni că încearcă mai degrabă să-l convingă pe Donald Trump să-i ajute, decât să acționeze unitar și hotărât în apărarea libertății. Într-un discurs ferm susținut joi, 22 ianuarie 2026, la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Ucrainei a spus că, în contextul în care războiul cu Rusia durează de aproape patru ani, Europa pare „rătăcită” și incapabilă să-și asume un rol de lider global. Zelenski a afirmat că Europa rămâne „mai degrabă o noțiune geografică și istorică, decât o forță politică reală” și a ironizat modul în care unii lideri europeni se refugiază în lozinci fără a avea un plan clar sau voință strategică. „Unii europeni sunt cu adevărat puternici, e adevărat, dar mulți spun doar ‘trebuie să fim fermi’ și apoi așteaptă ca altcineva să le spună cât de mult trebuie să fie fermi, de preferat până la alegeri”, a spus președintele ucrainean. El a dezvăluit că vor avea loc întâlniri trilaterale în Emiratele Arabe Unite, vineri și sâmbătă, cu participarea Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite. Zelenski a precizat că Rusia „va trebui să fie pregătită pentru compromisuri” dacă dorește cu adevărat încheierea războiului. Informația a fost transmisă în cadrul discursului său, relatat de CNBC . Criticile lui Zelenski au vizat și maniera în care liderii europeni gestionează situațiile globale, precum conflictul din Fâșia Gaza sau protestele reprimate violent în Iran. El a spus că aceste probleme au fost „amânate” din cauza atenției excesive acordate poziției lui Trump privind Groenlanda. Președintele ucrainean a descris această lipsă de acțiune ca o repetare a acelorași greșeli: „Este ca Ziua Cârtiței. Anul trecut am spus aici că Europa trebuie să învețe să se apere. A trecut un an și nu s-a schimbat nimic”. În contextul amplificării discuțiilor despre extinderea prezenței americane în Groenlanda, Zelenski a criticat dur trimiterea a doar „30 sau 40 de soldați” de către țările NATO pe insulă, considerând gestul „pur simbolic și ineficient”. În opinia sa, acest tip de reacție trimite un mesaj slab nu doar către Moscova și Beijing, ci chiar și către Danemarca, țară suverană în ceea ce privește Groenlanda. Zelenski a avut și o întâlnire privată cu Donald Trump înaintea discursului, menționând că discuția a fost „bună”, dar că Trump „nu va asculta această Europă” atâta timp cât ea nu acționează unitar și hotărât. Mesajul său a fost clar: Europa trebuie să devină o forță globală în sine, nu doar o entitate care reacționează cu întârziere. [...]
Tesla accelerează planurile pentru robotul umanoid Optimus - Musk indică un posibil debut pe piață în 2027
Elon Musk, cunoscut critic al Forumului Economic Mondial de la Davos, a prezis că roboții vor depăși numeric oamenii în cadrul primei sale apariții la acest eveniment, informează CBS News . Musk, care a criticat anterior forumul ca fiind o "guvernare mondială nealeasă", a discutat despre impactul viitor al roboticii și inteligenței artificiale asupra economiei globale. Într-un interviu cu Larry Fink, CEO al BlackRock și co-președinte al Forumului Economic Mondial, Musk a subliniat că misiunea Tesla include acum crearea unei "abundențe sustenabile" prin dezvoltarea roboticii. Tesla lucrează la un robot umanoid numit Optimus și la robotaxiuri automate. Musk a afirmat că această tehnologie este esențială pentru a asigura un nivel de trai ridicat pentru toți oamenii și a prezis că roboții vor deveni omniprezenți, stimulând astfel economia globală. Musk a menționat că robotul Optimus ar putea fi disponibil pe piață în 2027. În prezent, acești roboți efectuează sarcini simple în fabricile Tesla, dar Musk estimează că până la sfârșitul anului viitor, aceștia ar putea fi vânduți publicului larg, având o fiabilitate ridicată. Potrivit analiștilor de la Barclays, piața roboților umanoizi este evaluată acum între 2 și 3 miliarde de dolari, dar se așteaptă să crească semnificativ până în 2035. În ceea ce privește conducerea autonomă, Musk a declarat că problema mașinilor autonome este "practic rezolvată" și că Tesla a lansat deja robotaxiuri în câteva orașe din SUA. El a adăugat că speră să obțină aprobarea pentru conducerea complet autonomă supravegheată în Europa și China în viitorul apropiat. [...]
Donald Trump schițează un acord „pe vecie” pentru Groenlanda - după discuții cu NATO la Davos
Donald Trump spune că a schițat un acord „pe vecie” pentru Groenlanda potrivit Știrile ProTV , după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , în marja Forumului Economic Mondial de la Davos. Președintele SUA a oferit puține detalii, dar a susținut că înțelegerea ar fi „pe termen lung” și ar răspunde obiectivelor Washingtonului, inclusiv pe zona de securitate. Ce a spus Trump despre acord și calendar În discuțiile cu presa, Trump a afirmat că acordul este într-un stadiu avansat și că urmează să fie făcut public „destul de curând”. El a evitat să clarifice dacă înțelegerea ar include explicit ca Statele Unite să „dețină” Groenlanda, idee pe care a mai invocat-o, dar a insistat asupra caracterului său permanent. „La infinit! Nu are o limită de timp. Este pe vecie!” Trump a legat acordul de teme precum securitatea națională și internațională, dar și de „resursele minerale”. În același timp, a recunoscut că documentul „este încă în desfășurare”, fără să precizeze părțile semnatare sau mecanismul juridic al înțelegerii. Tarifele către Europa și reacția piețelor Conform relatării, piețele financiare din Statele Unite au crescut puternic după anunț, interpretat ca un semnal de detensionare pentru liderii europeni prezenți la Davos. În paralel, Trump a anunțat că nu va mai impune taxe vamale țărilor europene care au trimis trupe în insula arctică. Știrile ProTV notează că președintele american amenințase anterior că, de la 1 februarie, va introduce tarife de 10% împotriva a opt țări europene care s-ar fi opus ambițiilor sale legate de anexarea Groenlandei. Ulterior, miercuri seară, Trump a revenit asupra planului, invocând o întâlnire „foarte productivă” cu Mark Rutte, iar ministrul de externe al Danemarcei a reacționat într-un comunicat: „Ziua se încheie într-o notă mai bună decât a început”. Mesaje despre Groenlanda și ecouri la Moscova Într-o intervenție de la tribuna forumului de la Davos, Trump a spus că SUA își doresc „o bucată de gheață” pentru a „proteja întreaga lume” și a sugerat că refuzul ar avea consecințe politice. La scurt timp, a adăugat că nu intenționează să recurgă la forță, deși a făcut referire la scenariul unei „forțe excesive”. Subiectul a generat și o reacție din partea președintelui Rusiei, Vladimir Putin, care a declarat că situația „nu ne privește absolut deloc”, dar a invocat precedentul istoric al vânzării Alaskăi către SUA în 1867 . În pofida discuțiilor despre Groenlanda, liderii Uniunii Europene urmau să se întâlnească în aceeași seară la Bruxelles, pentru un summit de urgență, „așa cum era planificat”, mai notează sursa. [...]
Giorgia Meloni salută decizia lui Donald Trump de a ridica amenințarea cu taxe vamale - măsură ce reduce tensiunile comerciale dintre SUA și UE
Giorgia Meloni a salutat decizia lui Donald Trump de a ridica amenințarea cu taxe vamale , potrivit Digi24 , după ce președintele SUA a anunțat la Davos suspendarea tarifelor care ar fi urmat să intre în vigoare la 1 februarie împotriva mai multor țări europene. Trump a legat decizia de discuțiile despre Groenlanda și regiunea arctică, susținând că a „stabilit cadrul unui viitor acord privind Groenlanda și, de fapt, întreaga regiune arctică”, în urma unei reuniuni descrise drept „foarte productive” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Într-un comunicat, premierul Italiei a spus că salută suspendarea măsurii și a insistat asupra necesității menținerii dialogului între aliați în cadrul NATO. „Salut anunțul președintelui Trump de a suspenda aplicarea taxelor vamale prevăzute să intre în vigoare la 1 februarie împotriva mai multor țări europene”, a declarat Meloni într-un comunicat. Mai devreme, într-un interviu televizat, Meloni a reiterat poziția Italiei privind Groenlanda, afirmând că subiectul trebuie tratat în cadrul NATO și că Groenlanda este „un teritoriu aflat sub responsabilitatea NATO”. Ea a mai spus că „întrebarea pusă de Statele Unite referitor la un teritoriu strategic este corectă”, deși duminică calificase drept „o eroare” amenințarea cu tarife suplimentare. Contextul imediat a fost escaladarea de sâmbătă, când Trump a amenințat cu tarife de până la 25% asupra a opt țări europene pentru sprijinul acordat Danemarcei, ceea ce a determinat Europa să amenințe Statele Unite cu represalii. Suspendarea anunțată la Davos reduce, cel puțin temporar, riscul unei runde de măsuri și contramăsuri cu impact asupra comerțului transatlantic. [...]
Trump la Davos critică Europa și cere negocieri pentru Groenlanda - mesaj dur către aliații NATO
Donald Trump a anunțat la Davos „negocieri imediate” pentru cumpărarea Groenlandei , potrivit Biziday , susținând totodată că exclude, „în acest moment”, o intervenție militară, deși a afirmat că SUA „ar fi de neoprit” dacă ar încerca să preia insula prin forță. Discursul de la Davos și atacurile la adresa Europei Trump și-a început intervenția spunând că în sală sunt „mulți prieteni, dar și câțiva dușmani”, după care a lăudat realizările celui de-al doilea mandat. În fața unei audiențe cu numeroși oficiali europeni, a criticat în repetate rânduri Europa, afirmând că „nu se îndreaptă în direcția corectă” și că „toată lumea a profitat de SUA”. În același registru, președintele american a susținut că fără Statele Unite „și Elveția ar fi distrusă financiar”, prezentând relația transatlantică drept una în care Washingtonul ar fi suportat costuri fără beneficii echivalente. Groenlanda: negocieri pentru achiziție și presiune politică asupra aliaților Deși a spus că „nu aș fi vrut să vorbesc despre acest subiect”, Trump a revenit la tema Groenlandei, invocând Al Doilea Război Mondial și ideea că insula ar fi fost apărată de SUA. El a anunțat că va cere „negocieri imediate” pentru a discuta din nou achiziționarea Groenlandei de către Statele Unite, comparând demersul cu achiziții teritoriale din istoria americană și europeană. Trump a argumentat că Groenlanda are o poziție strategică și că interesul ar fi legat de securitate, nu de resurse, menționând că accesarea mineralelor și a „pământurilor rare” ar fi dificilă din cauza stratului de gheață. În același timp, a insistat că nicio altă națiune nu ar putea asigura securitatea insulei în afară de SUA și a reluat ideea că Washingtonul ar fi investit bani și efort în apărarea Europei și a NATO. Excluderea folosirii forței și mesajul către NATO Trump a declarat că exclude preluarea Groenlandei prin forță militară, dar a folosit o formulare care a amplificat tensiunea în sală, sugerând superioritatea militară americană în cazul unei escaladări. „Probabil că nu vom obține nimic, cu excepția cazului în care decid să folosesc forța excesivă, situație în care, sincer, am fi de neoprit. [...] Nu trebuie să recurg la forță. Nu vreau să recurg la forță. Nu voi recurge la forță.” În același context, el a reluat mesajul potrivit căruia SUA „vor fi acolo pentru NATO”, dar și îndoiala că aliații ar răspunde similar „dacă am fi atacați de X țară”. În textul relatat este reamintit că Articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic a fost activat o singură dată, după atentatele de la 11 septembrie 2001, chiar la solicitarea Statelor Unite. „Golden Dome” în Groenlanda și referințe la Canada Președintele american a mai afirmat că, în eventualitatea unui război nuclear, „rachetele vor zbura chiar peste centrul acelui bloc de gheață”, motiv pentru care ar urma să fie construit în Groenlanda „cel mai mare Golden Dome construit vreodată”. Potrivit declarațiilor sale, instalația ar urma să protejeze și Canada. Trump a adăugat că prim-ministrul canadian Mark Carney ar trebui să fie „mai recunoscător”, sugerând că Ottawa ar beneficia de pe urma protecției americane. Spre final, Biziday notează și un element logistic: Trump a ajuns la Forumul Economic Mondial de la Davos cu aproximativ 30 de minute înaintea orei programate, din cauza unei defecțiuni la aeronava Air Force One. [...]
Mark Carney la Davos - Discurs despre rivalitatea marilor puteri și ordinea internațională
Discursul premierului canadian Mark Carney la Davos 2026 a subliniat necesitatea unei schimbări fundamentale în abordarea internațională a Canadei. Carney a evidențiat provocările actuale ale ordinii internaționale și a făcut apel la o adaptare strategică a politicilor externe ale Canadei. Contextul internațional actual În discursul său, Carney a subliniat că trăim într-o perioadă de rivalitate între marile puteri, în care ordinea internațională bazată pe reguli este în declin. El a citat un aforism al lui Tucidide pentru a ilustra cum cei puternici își impun voința, iar cei slabi suferă consecințele. Acest context a determinat Canada să își reevalueze poziția strategică. Carney a menționat că, de-a lungul timpului, Canada și alte țări au prosperat sub o ordine internațională bazată pe reguli, dar această ordine este acum amenințată de marile puteri care folosesc integrarea economică ca instrument de coerciție. În fața acestor provocări, multe țări caută să își dezvolte o autonomie strategică mai mare. Răspunsul Canadei Premierul canadian a anunțat că țara sa a început să își schimbe fundamental poziția strategică, adoptând o abordare numită „realism bazat pe valori”. Aceasta implică un echilibru între principii fundamentale, precum suveranitatea și respectul pentru drepturile omului, și pragmatismul necesar în relațiile internaționale. Carney a subliniat că Canada își construiește forța internă prin reducerea taxelor și accelerarea investițiilor în sectoare strategice, precum energie și inteligență artificială. De asemenea, țara își diversifică rapid parteneriatele internaționale, semnând acorduri comerciale și de securitate cu mai multe țări și regiuni. Parteneriate strategice și cooperare internațională Canada a convenit asupra unui parteneriat strategic cu Uniunea Europeană și a semnat 12 noi acorduri comerciale și de securitate pe patru continente. În plus, țara a încheiat parteneriate strategice cu China și Qatar și negociază acorduri de liber schimb cu India și alte țări din Asia și America de Sud. Premierul Canadei a marcat importanța formării de coaliții bazate pe valori și interese comune pentru a aborda probleme globale. El a evidențiat angajamentul Canadei față de NATO și eforturile de a consolida flancurile alianței prin investiții în apărare. Impactul asupra economiei și politicii externe Premierul a subliniat că diversificarea internațională este esențială nu doar din motive economice, ci și pentru a susține o politică externă onestă. Canada, ca superputere energetică și cu rezerve vaste de minerale critice, este bine poziționată pentru a influența scena internațională. „Canada are ceea ce lumea își dorește. Suntem o superputere energetică. Avem rezerve vaste de minerale critice. Avem cea mai educată populație din lume.” Acesta a concluzionat că, în fața unei lumi în schimbare, Canada trebuie să acționeze decisiv, construind o rețea densă de conexiuni în comerț, investiții și cultură. Aceasta va permite țării să facă față provocărilor și să valorifice oportunitățile viitoare. PE SCURT: Discursul lui Mark Carney la Davos a evidențiat o schimbare semnificativă în politica externă a Canadei, adaptându-se la noile realități internaționale. Abordarea sa pragmatică și principială subliniază angajamentul Canadei de a rămâne un partener stabil și de încredere pe scena globală. [...]
Von der Leyen și Macron reacționează ferm la Davos – UE îngheață acordul cu SUA pe fondul disputelor comerciale
Uniunea Europeană a suspendat marți procesul de aprobare a unui acord comercial cu Statele Unite după ce președintele Donald Trump a anunțat impunerea unor noi tarife împotriva opt țări europene , ca răspuns la opoziția lor față de tentativa sa de a obține controlul asupra Groenlandei. Potrivit The Globe and Mail , liderii europeni s-au coordonat pentru a răspunde amenințărilor economice ale lui Trump, în paralel cu avertismente ferme exprimate la Forumul Economic Mondial de la Davos de către Ursula von der Leyen și Emmanuel Macron. Von der Leyen , președinta Comisiei Europene, a condamnat direct politicile administrației Trump, considerând noile tarife „o greșeală gravă între aliați vechi”, adăugând că răspunsul UE va fi „neclintit, unit și proporțional”. Ea a subliniat că un acord semnat în iulie anul trecut între cele două blocuri trebuie respectat: „Când prietenii își dau mâna, acest gest trebuie să conteze.” Președintele Franței, Emmanuel Macron, a acuzat SUA că subminează ordinea internațională, avertizând că Europa trebuie să folosească „instrumentele sale puternice” pentru a se apăra, inclusiv mecanismul anti-coerciție , cunoscut și ca „bazooka comercială”, care ar putea fi activat pentru prima dată împotriva Washingtonului. El a calificat intenția lui Trump de a cumpăra Groenlanda drept „absurdă”, insistând că aliații ar trebui să-și concentreze eforturile pe asigurarea păcii în Ucraina, relatează AP News . Măsurile americane vizează impunerea unor tarife de 10% începând cu 1 februarie pentru importurile din Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Olanda, Norvegia, Suedia și Regatul Unit – toate opunându-se politicii SUA în Arctica. Dacă nu se ajunge la un acord, tarifele vor crește la 25% până la 1 iunie, conform CBS News . Ca reacție, Parlamentul European a decis să înghețe ratificarea acordului care ar fi eliminat taxele vamale pentru bunuri americane. „Este o pârghie extrem de puternică – nu cred că firmele vor accepta să piardă piața europeană”, a declarat Valérie Hayer, lidera grupului centrist Renew, citată de Le Monde . În urma escaladării tensiunilor, liderii europeni vor organiza joi o reuniune de urgență la Bruxelles. Printre opțiunile analizate se numără introducerea unor tarife de represalii în valoare de aproximativ 93 de miliarde de euro (108 miliarde de dolari). Pe fondul acestor tensiuni, prim-ministrul canadian Mark Carney a primit aplauze în picioare la Davos după un discurs în care a declarat că „ordinea internațională este în criză” . „Nu trecem printr-o tranziție, ci printr-o ruptură. Vechiul sistem nu va reveni. Nostalgia nu este o strategie”, a spus el, citat de The Independent . Și guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a criticat atitudinea liderilor europeni față de Trump, comparând relațiile diplomatice cu fostul președinte american cu „negocieri cu un T-Rex” , afirmând că „nu mai putem tolera această complicitate”. Trump urmează să sosească miercuri la Davos și a declarat că a avut o convorbire „foarte bună” cu secretarul general al NATO , Mark Rutte, în legătură cu Groenlanda, subliniind că „nu există cale de întoarcere”. Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat că dorește să se întâlnească personal cu Trump pentru a „evita o escaladare” . [...]
OpenAI avertizează asupra „decalajului de capacitate” în AI - utilizarea rămâne în urma potențialului
OpenAI avertizează că utilizarea AI rămâne în urma capacităților deja disponibile , potrivit OpenAI , care aduce tema în discuție în contextul Forumului Economic Mondial de la Davos. Compania numește fenomenul „capability overhang” și îl descrie ca o prăpastie în creștere între ce pot face sistemele actuale de inteligență artificială și cât de mult sunt folosite, în practică, de oameni, companii și guverne. OpenAI anunță că va detalia subiectul într-un eveniment programat miercuri, „Ending the Capability Overhang”, unde intenționează să prezinte măsuri pentru reducerea acestui decalaj dintre potențial și utilizarea efectivă a AI. În esență, compania susține că progresul tehnologic nu se traduce automat în productivitate sau beneficii distribuite larg, dacă adopția rămâne limitată. În argumentația sa, OpenAI indică o diferență semnificativă între utilizatorii avansați și cei obișnuiți: utilizatorii „puternici” de AI ar consuma de aproximativ șapte ori mai multă capacitate de calcul decât utilizatorul tipic, tocmai pentru că aplică funcționalitățile avansate ale ChatGPT și ale altor sisteme AI pe o gamă mai largă de sarcini. Compania avertizează că, fără o adoptare mai largă, beneficiile majore riscă să se concentreze la cei care folosesc intens tehnologia. Pentru a reduce „decalajului de capacitate”, OpenAI propune trei direcții: acces la date credibile despre impactul AI (inclusiv comparații între performanța AI și cea umană în sarcini specifice, prin cercetări transparente) democratizarea utilizării (prin menținerea unei versiuni gratuite a ChatGPT, susținută prin publicitate) și dezvoltarea de instrumente personalizabile, astfel încât indivizii și IMM-urile să poată adapta AI la nevoi concrete. Compania precizează că aceste direcții sunt descrise pe larg pe pagina sa dedicată. Ca explicație pentru subutilizarea tehnologiei, OpenAI invocă natura „contraintuitivă” a AI și ritmul rapid al evoluției, care fac dificil pentru publicul larg să țină pasul cu noile capabilități. În același context, compania afirmă că ChatGPT poate gestiona sarcini tot mai lungi și complexe „la fiecare șapte luni”, însă majoritatea utilizatorilor nu cunosc sau nu exploatează aceste îmbunătățiri. Tema este susținută și de declarații publice ale conducerii OpenAI. Sam Altman a spus, într-un interviu recent, că există „un decalaj imens” între valoarea economică potențială a AI și valoarea pe care lumea a învățat efectiv să o extragă, potrivit Podchemy . Separat, Fidji Simo, CEO al diviziei de aplicații OpenAI, a argumentat că liderul în AI va fi compania care transformă cercetarea de frontieră în produse „incontestabil utile” pentru oameni și afaceri, conform Substack . [...]
Planul lui Trump pentru „Consiliul pentru pace” în Ucraina - Posibilă nouă arhitectură de negociere a conflictului
Administrația Trump ia în calcul un „Consiliu pentru pace” și pentru Ucraina , după modelul inițiativei anunțate pentru Fâșia Gaza, potrivit Financial Times , via Kyiv Independent . Detaliile despre cum ar funcționa un astfel de organism pentru Ucraina nu au fost clarificate imediat. Ce este „Consiliul pentru pace” și de unde vine modelul Inițiativa este descrisă ca fiind inspirată din planul președintelui american Donald Trump pentru reconstrucția postbelică a Gazei. Trump a anunțat inițial „Consiliul pentru Pace” din Gaza pe 15 ianuarie, într-o postare pe Truth Social, ca început al unei „a doua faze” a planului condus de SUA pentru o pace pe termen lung între Israel și Palestina. Consiliul, prezidat de Trump, ar urma să preia temporar administrarea și eforturile de reconstrucție din Gaza. În structura anunțată sunt menționați, între alții, Ajay Banga (președintele Băncii Mondiale) și premierul canadian Mark Carney , iar lista completă ar urma să fie prezentată la Davos, în cadrul Forumului Economic Mondial de săptămâna viitoare. Extinderea către Ucraina: rol, componență și miza diplomatică Oficiali americani ar fi propus extinderea acestui „Consiliu pentru pace” pentru a include și alte țări afectate de războaie și conflicte, inclusiv Ucraina și Venezuela, conform relatărilor citate. În lista de nume asociate consiliului apar și oficiali implicați în negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia: trimișii speciali Steve Witkoff și Jared Kushner, precum și secretarul de stat Marco Rubio. O persoană informată despre propunere a declarat pentru Financial Times că administrația Trump vede conceptul drept „un potențial substitut al ONU... un fel de organism paralel neoficial care să se ocupe de alte conflicte din afara Fâșiei Gaza”. Kyiv Independent a contactat Departamentul de Stat al SUA pentru comentarii, fără ca în material să fie indicat un răspuns. Legătura cu Davos și cu planurile economice ale Ucrainei Rapoartele despre un consiliu axat pe Ucraina apar în contextul în care președintele Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească cu Donald Trump în marja Forumului de la Davos. Tot acolo, Zelenski ar urma să supravegheze semnarea unui plan de 800 de miliarde de dolari, pe zece ani, destinat relansării economiei Ucrainei după încetarea ostilităților. Un înalt oficial ucrainean a salutat în Financial Times perspectiva unui „Consiliu de Pace” pentru Ucraina, văzut ca parte importantă a implementării unei păci durabile. Potrivit acestuia, consiliul, prezidat de Trump, ar putea include reprezentanți ucraineni, europeni, ruși și NATO. Negocierile de armistițiu și pozițiile publice ale lui Trump În paralel, mai multe țări occidentale au luat în calcul trimiterea de trupe într-o desfășurare postbelică, ca forță multinațională pentru menținerea unui eventual acord de pace. La începutul lunii, Franța și Marea Britanie au semnat o declarație de intenție pentru a participa la desfășurare, ca „copreședinți ai Coaliției Bunăvoinței”, iar liderii europeni care se întâlnesc cu Zelenski și Trump pe 21 ianuarie ar urma să discute și despre aprobarea SUA pentru această arhitectură. Trump a condus de luni de zile eforturi de negociere a unui armistițiu între Rusia și Ucraina, „fără niciun rezultat”, în timp ce Moscova ar fi respins în mod repetat un armistițiu, potrivit materialului. Pe 15 ianuarie, Trump a sugerat că Ucraina nu ar fi pregătită să pună capăt războiului. „Cred că (președintele rus Vladimir Putin) este gata să încheie un acord. Cred că Ucraina este mai puțin pregătită să încheie un acord”, a afirmat Trump, adăugând că „trebuie să-l convingem pe președintele Zelenski să fie de acord”.” [...]