Știri
Știri din categoria Externe
O postare a Casei Albe a transformat o fotografie cu Marco Rubio, aflat în drum spre Beijing, într-un mesaj politic cu încărcătură simbolică, după ce oficialul american a apărut într-un trening identic cu cel purtat de Nicolas Maduro la momentul capturării sale de un comando american, potrivit Antena 3.
Imaginea îl arată pe secretarul de stat american la bordul avionului prezidențial Air Force One, în drum spre China, unde urmează întâlnirea dintre președintele Donald Trump și omologul său chinez, Xi Jinping. Detaliul vestimentar a fost amplificat chiar de Casa Albă: directorul pentru comunicare Steve Cheung a scris pe platforma X că Rubio poartă „modelul Nike Tech ‘Venezuela’”.
„Secretarul Rubio poartă modelul Nike Tech ‘Venezuela’ la bordul Air Force One!”
Dincolo de aspectul anecdotic, episodul indică o strategie de comunicare în care simbolurile sunt folosite pentru a întări o narațiune politică, chiar în contextul unei deplasări cu miză diplomatică majoră. Fotografia a devenit rapid virală pe rețelele sociale, în special în rândul activiștilor republicani și al funcționarilor de la Casa Albă.
Potrivit materialului, treningul este identic cu cel purtat de liderul venezuelean Nicolas Maduro când a fost capturat la Caracas și transferat în SUA, conform fotografiilor publicate de Trump la începutul anului pe contul său Truth Social. Antena 3 notează că informația este relatată de EFE, prin Agerpres.
Înainte de arestarea lui Maduro, Rubio a fost unul dintre cei mai critici oficiali americani la adresa guvernului de la Caracas, pe care l-a numit „nelegitim” și a susținut utilizarea forței de către Washington pentru capturarea liderului venezuelean în capitala țării.
În același timp, Rubio (54 de ani) și vicepreședintele JD Vance sunt menționați în sondaje și în presa locală drept două dintre opțiunile republicane vizibile pentru alegerile prezidențiale din 2028, mai arată articolul. Trump a declarat la începutul lui 2026 că ambii sunt „mari lideri”, dar a sugerat că unul dintre ei este mai „diplomat” decât celălalt, referindu-se la secretarul de stat.
Recomandate
O fotografie cu Marco Rubio în avionul prezidențial a fost folosită ca mesaj politic în contextul relației SUA–Venezuela, după ce secretarul de stat american a apărut într-un trening descris ca fiind identic cu cel purtat de Nicolas Maduro la capturarea sa, potrivit Agerpres . Imaginea îl arată pe Rubio la bordul Air Force One , în drum spre Beijing, unde președintele Donald Trump urmează să se întâlnească cu omologul său chinez, Xi Jinping. Fotografia a fost distribuită pe platforma X de Steve Cheung, directorul pentru comunicare al Casei Albe, care a indicat că Rubio poartă modelul „Nike Tech ‘Venezuela’”. Potrivit materialului, fotografia a devenit rapid virală pe rețelele de socializare, în special în rândul activiștilor republicani și al unor funcționari de la Casa Albă. Agerpres notează că treningul este prezentat ca fiind identic cu cel purtat de Maduro când a fost capturat la Caracas și transferat în SUA, pe 3 ianuarie, de un comando american, conform unor fotografii publicate de Trump la începutul anului pe contul său Truth Social. În același context, Agerpres menționează că Rubio (54 de ani) și vicepreședintele JD Vance sunt vehiculați în sondaje și în presa locală drept două dintre cele mai vizibile opțiuni republicane pentru alegerile prezidențiale din 2028. La începutul lui 2026, Trump a spus despre cei doi că sunt „mari lideri”, indicând totodată că Rubio ar fi mai „diplomat”. Materialul reamintește și poziționarea anterioară a lui Rubio față de guvernul de la Caracas: înainte de arestarea lui Maduro, secretarul de stat a fost unul dintre criticii vocali ai autorităților venezuelene, pe care le-a numit „nelegitime”, și a susținut utilizarea forței de către Washington pentru capturarea liderului venezuelean în capitală. [...]
Vizita la Beijing a secretarului de stat Marco Rubio , deși este sancționat de China, arată cât de departe pot merge ambele părți pentru a menține deschise canalele politice și comerciale , inclusiv prin soluții administrative precum schimbarea transliterării numelui, potrivit Agerpres . Rubio se deplasează marți la Beijing alături de președintele Donald Trump , în pofida sancțiunilor impuse anterior de autoritățile chineze, care includ o interdicție de intrare pe teritoriul Chinei. Obstacolul diplomatic ar fi fost ocolit printr-o modificare a modului în care numele său este redat în chineză (transliterare – adaptarea fonetică a unui nume străin într-un alt sistem de scriere), notează AFP, citată de Agerpres. De ce contează: sancțiuni „pe hârtie”, dialog în practică Schimbarea ar fi apărut cu puțin timp înainte ca Rubio să își preia mandatul, în ianuarie 2025, când guvernul și presa oficială de la Beijing au început să folosească un caracter diferit pentru prima silabă a numelui său de familie. Potrivit a doi diplomați citați în material, explicația ar fi că sancțiunile îl vizează sub vechea ortografie a numelui. Ambasada Chinei nu a răspuns imediat solicitării de comentarii. Întrebat despre situație, un oficial al Departamentului de Stat american a confirmat doar că Rubio îl însoțește pe Donald Trump în China, iar acesta a fost văzut urcând la bordul aeronavei Air Force One. Context: de la linia dură pe drepturile omului la accent pe comerț În perioada în care era senator, Rubio a avut un rol important în adoptarea sancțiunilor împotriva Chinei, inclusiv pe fondul acuzațiilor privind utilizarea muncii forțate a uigurilor, o minoritate musulmană. El a criticat și represiunea exercitată de Beijing în Hong Kong, poziții care i-au adus sancțiuni din partea Chinei. După preluarea mandatului, Rubio s-a aliniat liniei lui Donald Trump, care îl descrie pe Xi Jinping drept un „prieten” și pune accent pe consolidarea relațiilor comerciale, în timp ce temele legate de drepturile omului trec în plan secund, potrivit relatării. În același timp, anul trecut Rubio a încercat să liniștească Taiwanul, afirmând că administrația Trump nu va negocia viitorul insulei în cadrul unui acord comercial cu Beijingul. China consideră Taiwanul parte a teritoriului său și nu a exclus recurgerea la forță pentru a realiza „reunificarea”. [...]
Donald Trump spune că SUA nu au nevoie de sprijinul Chinei pentru a încheia conflictul cu Iranul , deși anunță că va discuta pe larg subiectul cu Xi Jinping în vizita oficială la Beijing, potrivit HotNews . Mesajul, transmis chiar înainte de plecarea din Washington, indică o linie dură a Casei Albe într-un dosar cu implicații directe pentru piața petrolului și pentru relația SUA–China. Trump le-a spus reporterilor că nu crede că are nevoie de ajutorul lui Xi pentru „încheierea războiului” și a sugerat că SUA vor obține rezultatul dorit indiferent de deznodământ. „Nu cred că avem nevoie de ajutor în ceea ce privește Iranul. Vom câștiga într-un fel sau altul, pașnic sau nu.” De ce contează: semnal despre rolul Chinei într-un conflict cu miză energetică China este prezentată în context ca având relații cu Teheranul și ca „un consumator important” al exporturilor iraniene de petrol. În acest cadru, refuzul explicit al lui Trump de a miza pe influența Beijingului sugerează că Washingtonul nu își construiește strategia de ieșire din conflict pe un intermediar major, chiar dacă îl include pe agendă în discuțiile bilaterale. În același timp, articolul notează că negocierile diplomatice pentru încheierea războiului se află „într-un impas”, iar conflictul rămâne nerezolvat. Contextul vizitei la Beijing Întâlnirea Trump–Xi este descrisă ca prima discuție față în față după mai bine de șase luni, într-un efort de stabilizare a relațiilor tensionate, inclusiv pe tema comerțului și a războiului SUA și al Israelului cu Iranul. Trump urmează să ajungă la Beijing miercuri, iar discuțiile sunt programate pentru joi și vineri. Va fi prima sa vizită în China din 2017. Ulterior, Trump a nuanțat importanța dosarului iranian pe agenda bilaterală, afirmând că SUA ar avea situația „sub control”. „Avem multe lucruri de discutat. Sincer să fiu, nu aș spune că Iranul este unul dintre ele, pentru că avem Iranul sub control.” [...]
China și SUA caută teren comun pentru a bloca taxele din Hormuz , un semnal de coordonare cu miză directă pentru fluxurile de energie și costurile de transport, potrivit Reuters . Departamentul de Stat american spune că oficiali de rang înalt din cele două țări au convenit că „nicio țară sau organizație” nu ar trebui să poată percepe taxe de trecere în căi navigabile internaționale precum Strâmtoarea Hormuz . Poziționarea comună vine înaintea unui summit „cu miză ridicată” între președintele SUA Donald Trump și președintele Chinei Xi Jinping, programat pentru mai târziu în această săptămână, unde controlul Iranului asupra strâmtorii va fi pe agendă. De ce contează: presiune pe Iran și efecte în lanț în energie și transport Reuters notează că Iranul a închis aproape complet această arteră comercială esențială după loviturile aeriene israeliano-americane din 28 februarie, ceea ce a transmis șocuri pe piețele globale de energie. Înainte de război, strâmtoarea gestiona o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze. Teheranul cere dreptul de a colecta taxe de trecere ca precondiție pentru încheierea războiului. În paralel, SUA au impus o blocadă navală asupra Iranului, iar Trump a avansat la un moment dat ideea unor taxe americane sau a unui mecanism de colectare împreună cu Iranul, dar Casa Albă a revenit ulterior, afirmând că își dorește redeschiderea strâmtorii „fără nicio limitare”. Ce au discutat Washingtonul și Beijingul Departamentul de Stat afirmă că ministrul chinez de externe Wang Yi și secretarul de stat american Marco Rubio au discutat subiectul într-un apel telefonic în aprilie. Potrivit purtătorului de cuvânt Tommy Pigott, cei doi: „Au convenit că nicio țară sau organizație nu poate fi lăsată să perceapă taxe pentru a trece prin căi navigabile internaționale precum Strâmtoarea Hormuz.” Reuters subliniază că Departamentul de Stat nu oferise anterior un rezumat al acestui apel, ceea ce reprezintă o abatere de la practica obișnuită. Ambasada Chinei nu a contestat relatarea americană și a transmis că speră ca toate părțile să lucreze împreună pentru reluarea traficului normal, argumentând că menținerea zonei „sigură și stabilă” și asigurarea trecerii neîngrădite sunt în interesul comun al comunității internaționale. China, între influența asupra Iranului și propriile linii roșii Două surse informate despre schimbul Wang–Rubio au declarat pentru Reuters că Rubio a ridicat posibilitatea ca navele chineze să plătească taxe, demers care ar fi urmărit să încurajeze Beijingul să pună mai multă presiune pe Teheran pentru a opri conflictul. China are legături cu Iranul și rămâne un consumator major al exporturilor sale de petrol. În același timp, Beijingul a evitat până acum să menționeze direct taxele, deși a condamnat blocada americană. Într-o întâlnire ulterioară cu ministrul de externe iranian, Wang a vorbit despre „preocuparea comună” privind restabilirea unei treceri „normale și sigure” prin strâmtoare, reiterând totodată sprijinul Chinei pentru Iran în „protejarea suveranității și securității naționale”. Miza de reglementare: ONU și riscul de veto Reuters amintește că China a respins luna trecută, prin veto, o rezoluție susținută de SUA în Consiliul de Securitate al ONU privind protejarea transportului comercial în Strâmtoarea Hormuz, motivând că textul ar fi părtinitor împotriva Iranului. Ulterior, Washingtonul, împreună cu Bahrain, a pregătit o nouă rezoluție care cere Iranului să oprească atacurile și minarea strâmtorii, însă diplomați citați de Reuters se așteaptă ca aceasta să se lovească, la vot, de un nou veto chinez și rusesc. Textul ar include și o cerere de încetare a „eforturilor de a percepe taxe ilegale” în strâmtoare. Separat, Reuters notează că China a ordonat companiilor sale să nu se conformeze sancțiunilor americane impuse rafinăriilor chineze pentru achiziții de țiței iranian, măsuri pe care Washingtonul le folosește pentru a izola și a presa Teheranul. Ce urmează Summitul Trump–Xi este așteptat să includă discuții despre „strânsoarea” Iranului asupra Strâmtorii Hormuz. În plan practic, rămâne de văzut dacă poziția comună împotriva taxelor se va traduce într-o coordonare diplomatică mai largă — inclusiv în forurile ONU — sau dacă diferențele privind blocada și sancțiunile vor limita orice convergență între Washington și Beijing. [...]
China își accelerează diplomația „pe teren propriu” înaintea vizitei lui Trump , într-o zi cu întâlniri la vârf care semnalează o ofensivă de influență și de agendă în regiune și în multilateralism, potrivit Global Times . Marți, președintele Xi Jinping s-a întâlnit separat la Beijing cu lideri din Asia Centrală (Tadjikistan), Asia de Sud-Est (Brunei) și cu șeful UNESCO , pe fondul unui calendar diplomatic intensificat, în timp ce președintele SUA Donald Trump este programat să viziteze China de miercuri până vineri. Întâlnirile, relatate de agenția Xinhua și preluate de publicație, sunt prezentate ca un semnal al „amplitudinii și intensității” demersului diplomatic chinez, cu accent pe relațiile de vecinătate, cooperarea economică și susținerea instituțiilor ONU. Experți citați de Global Times susțin că această dinamică ar reflecta o recunoaștere internațională mai mare a abordării Chinei, într-un context global descris ca „incert”. Tadjikistan: tratat de „bună vecinătate” și accent pe Belt and Road În discuțiile cu președintele tadjik Emomali Rahmon, Xi a afirmat că, indiferent de schimbările din mediul extern, China și Tadjikistan vor rămâne „buni vecini”, „buni prieteni” și „buni parteneri” pentru dezvoltare, potrivit Xinhua. Publicația notează că cele două părți au semnat un tratat de „bună vecinătate permanentă și cooperare prietenoasă”, prezentat ca o garanție politică pentru relația bilaterală pe termen lung. Xi a cerut, de asemenea, concentrarea pe cooperarea „de înaltă calitate” în cadrul inițiativei Belt and Road (Noul Drum al Mătăsii) și o aliniere mai strânsă a strategiilor de dezvoltare. Cei doi lideri au participat și la o ceremonie de semnare a unor documente de cooperare la Beijing. În context, Global Times citează presa tadjică: TajikPress afirmă că Rahmon a avut mai multe vizite în China, prima datând din martie 1993, și că cele două țări ar fi semnat până acum peste 250 de documente bilaterale în domenii politice, economice, sociale și culturale. Asia Plus News relatează că, în cadrul vizitei, Rahmon ar fi mers la Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură (AIIB) și ar fi semnat un plan de investiții pe termen lung, precum și că s-ar fi întâlnit cu reprezentanți ai unor companii chineze. Brunei: cooperare practică și mesaj către ASEAN, pe fondul Mării Chinei de Sud În întâlnirea cu prințul moștenitor și ministru senior la Biroul Prim-ministrului din Brunei Darussalam, Haji Al-Muhtadee Billah, Xi a cerut întărirea comunicării strategice și aprofundarea cooperării practice. Potrivit Xinhua, liderul chinez a legat mesajul de aniversarea a 35 de ani de relații bilaterale și a invocat obiectivul construirii unei „comunități China–Brunei cu un viitor comun”. Xi a mai spus că Beijingul dorește ca Brunei să fie partener în guvernanța globală și a îndemnat la cooperare cu statele ASEAN pentru o „comunitate China–ASEAN cu un viitor comun”, într-un context regional marcat de tensiuni și competiție strategică. Global Times citează Borneo Bulletin, care relatează că prințul moștenitor a vizitat marți și Administrația Generală pentru Sport a Chinei la Beijing și a salutat planuri pentru tabere de antrenament de wushu Brunei–China, în cadrul unui plan bilateral de cooperare asociat Belt and Road, semnat în 2025. Un expert citat de publicație, Ge Hongliang (Universitatea Guangxi pentru Naționalități), susține că Brunei și China au poziții apropiate pe teme regionale și internaționale și că, în special în chestiuni legate de Marea Chinei de Sud, Brunei ar fi menținut o abordare „pozitivă și pragmatică”. UNESCO: susținerea multilateralismului și a rolului ONU În întâlnirea cu directorul general UNESCO, Khaled El-Enany, Xi a spus că organizația a contribuit la înțelegere între popoare și la „învățarea reciprocă între civilizații” și a avut un rol în reformarea și îmbunătățirea guvernanței globale în educație, știință și cultură, potrivit Xinhua. Xi a afirmat că China sprijină activ UNESCO și și-a exprimat disponibilitatea de a aprofunda cooperarea strategică. În același cadru, a susținut că guvernanța globală a ajuns „la o răscruce”, reiterând angajamentul Chinei pentru „multilateralism autentic”, susținerea autorității ONU și rolul UNESCO în guvernanța globală. În lectura Global Times, această secvență completează mesajul mai larg al Beijingului: o combinație între consolidarea relațiilor cu vecinii și poziționarea ca actor pro-multilateralism, într-un moment în care atenția internațională este amplificată de vizita programată a președintelui american Donald Trump în China. [...]
SUA au returnat Israelului două monede antice extrem de rare, confiscate din circuitul de licitații, într-un caz care arată cum cooperarea dintre autorități poate bloca rapid comerțul ilegal cu antichități , potrivit The Jerusalem Post . Monedele, despre care Autoritatea pentru Antichități din Israel (IAA) spune că ar fi fost excavate ilegal și scoase prin contrabandă din țară, au fost repatriate oficial la o ceremonie organizată luni, la New York. Operațiunea a implicat unitatea de prevenire a furturilor din cadrul IAA, Homeland Security și unitatea specializată în trafic de antichități a biroului procurorului districtual din Manhattan. Cum au fost identificate și confiscate monedele Potrivit IAA, cele două piese au ajuns în SUA și au fost scoase la licitație. După ce unitatea israeliană a obținut informații despre vânzările potențiale, datele au fost transmise rapid autorităților americane, care au deschis o anchetă atât asupra caselor de licitații implicate, cât și asupra vânzătorilor. În urma strângerii rapide de probe, monedele au fost confiscate din casa de licitații pentru a fi returnate Israelului. De ce contează: piese „interzise la export” și cu statut de importanță națională Prima monedă, bătută la Ierusalim în perioada ultimului rege hasmonean, Matatia Antigon (40–37 î.Hr.), are pe o față o reprezentare a menorei cu șapte brațe din Templul din Ierusalim, iar pe cealaltă masa pâinilor punerii înainte. IAA susține că este una dintre cele mai timpurii reprezentări artistice ale menorei și singura monedă evreiască ce ilustrează candelabrul cu șapte brațe. Din cauza rarității și a faptului că marchează finalul independenței hasmoneene, acest tip de monedă este definit drept „obiect de importanță națională” și nu poate fi exportat din Israel. A doua monedă este un tetradrahm de argint din perioada persană, vechi de peste 2.500 de ani, bătut la Ascalon (Ashkelonul de astăzi). Este „a doua de acest fel găsită vreodată”, ceea ce o plasează printre cele mai rare monede antice emise pe teritoriul Israelului; cealaltă piesă similară se află în colecția de monede a Muzeului Israelului. Și aceasta este interzisă la scoaterea din țară, potrivit IAA. Designul este inspirat de tetradrahmul atenian, o monedă-standard în estul Mediteranei în acea perioadă: pe o parte apare zeița Atena cu coif, iar pe cealaltă o bufniță cu aripile desfăcute; deasupra bufniței apar literele „Aleph” și „Nun” în scriere feniciană, abreviere pentru Ascalon. Mesajul autorităților: trafic alimentat de bani, combătut prin parteneriate La ceremonia de predare, colonelul Matthew Bogdanos , șeful unității de trafic de antichități din cadrul biroului procurorului districtual din Manhattan, a descris cazul drept un exemplu de colaborare care ar putea deveni model pentru recuperarea patrimoniului cultural jefuit. „Aceste monede extraordinare reprezintă o parte importantă a istoriei care, în sfârșit, se întoarce acasă.” Din partea israeliană, Dr. Eitan Klein, director adjunct al unității IAA de prevenire a furturilor, a spus că piața ilegală de antichități este un fenomen internațional care nu poate fi limitat fără cooperare între state și agenții de aplicare a legii. Un inspector IAA, arheologul Ilan Hadad, a numit comerțul ilegal cu antichități un „motor economic” care stimulează jefuirea siturilor și produce „daune incalculabile” patrimoniului. Ministrul patrimoniului, Amichai Eliyahu, a salutat returnarea monedelor și cooperarea SUA, afirmând că furtul de antichități urmărește „ștergerea” istoriei. „Furtul de antichități este o încercare de a șterge această istorie a noastră și de a ne tăia de rădăcini.” Pentru piața de artă și casele de licitații, cazul semnalează un risc operațional și juridic: obiectele cu statut de „interzis la export” pot fi urmărite, confiscate și repatriate chiar și după ce intră în circuitul comercial internațional, dacă autoritățile au informații și acționează coordonat. [...]
