Știri
Știri din categoria Externe
Președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel, avertizează că amenințările de agresiune militară ale lui Donald Trump au ajuns la un „nivel periculos și fără precedent” și cere o reacție a comunității internaționale, potrivit Agerpres, care citează AFP.
Declarația a fost făcută sâmbătă și plasează din nou relația Washington–Havana într-o zonă de tensiune politică ridicată, cu potențial de a complica dialogul diplomatic și de a alimenta incertitudini în regiune.
Díaz-Canel susține că mesajele lui Trump privind o posibilă acțiune militară împotriva Cubei depășesc un prag „fără precedent” și face apel la comunitatea internațională să reacționeze, conform informațiilor disponibile în materialul Agerpres.
Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că detalii suplimentare despre contextul exact al declarațiilor sau despre eventuale reacții oficiale nu pot fi verificate din textul accesibil public.
Recomandate
Lipsa interceptoarelor Patriot lasă orașele ucrainene expuse atacurilor balistice , iar Rusia a ucis cel puțin nouă persoane și a rănit zeci în urma unor lovituri cu rachete, la câteva ore după ce președintele SUA, Donald Trump , a dat înapoi de la promisiunea publică privind acordarea unei licențe pentru producția în Ucraina a interceptoarelor Patriot, potrivit The Jerusalem Post . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că, pe parcursul săptămânii trecute, au fost vizate peste 1.500 de obiective, inclusiv clădiri rezidențiale. În noaptea de vineri spre sâmbătă, Rusia ar fi lansat 35 de rachete, dintre care 27 balistice, și 185 de drone de atac, susține Zelenski. În același interval, Ucraina ar fi reușit să intercepteze doar o singură rachetă balistică, iar Zelenski a explicat motivul: „Pur și simplu pentru că nu există interceptoare pentru sistemele Patriot.” Miza operațională: apărarea antirachetă, „gâtul de sticlă” al apărării aeriene Deși Ucraina a devenit „lider mondial” în producția și utilizarea dronelor, Zelenski afirmă că țara nu a găsit încă o soluție eficientă pentru protecția împotriva rachetelor balistice. În acest context, Kievul a cerut în mod repetat SUA și statelor europene interceptoare pentru apărarea centrelor urbane. Zelenski a susținut că deficitul de interceptoare „încurajează” Rusia să continue atacurile care provoacă victime civile. Trump dă înapoi de la licența de producție: tehnologia, punctul sensibil Publicația notează că Trump a nuanțat vineri, într-o ședință de Cabinet la Camp David, promisiunea făcută anterior privind licența pentru producția interceptoarelor Patriot în Ucraina, invocând dificultatea transferului de tehnologie. „Vorbim despre asta, dar e un lucru greu să dai un asemenea tip de tehnologie. Trebuie să fim foarte atenți. Acum, nu am fost de acord cu asta. Vorbim despre asta.” În iulie, la summitul NATO, Trump îi spusese lui Zelenski să le producă în Ucraina și afirmase că SUA „vor da o licență” pentru fabricarea sistemelor Patriot. Presiune pentru decizii politice și sancțiuni Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a cerut mai urgent rachetele, afirmând că „bătălia pentru cer” va defini traiectoria războiului și că un „scut aerian” mai puternic ar apropia pacea. Separat, Zelenski a susținut că Rusia își extinde industria de apărare și pune accent pe producția de rachete balistice, adăugând că „un număr semnificativ” de companii rusești implicate în producția de componente pentru drone, rachete și bombe aeriene ghidate „încă nu au fost sancționate”. În mesajul său video de sâmbătă, Zelenski a cerut explicit ca partenerii să ia „decizia politică” de a furniza pachetele necesare de interceptoare, avertizând că fiecare noapte fără aceste mijloace de apărare se traduce în noi victime. [...]
Comandantul american din Europa avertizează că Marina SUA nu mai are suficiente nave pentru apărarea Israelului , pe fondul solicitării la maximum a resurselor navale în războiul cu Iranul, potrivit Washington Post . Generalul Alexus Grynkewich , cel mai înalt general american din Europa, a transmis Pentagonului în această săptămână că nu dispune de forțe navale suficiente pentru a continua protejarea Israelului împotriva rachetelor balistice inamice, conform unor oficiali citați sub protecția anonimatului. Într-o notificare scrisă, Grynkewich ar fi spus că, fără alocarea unui alt distrugător al Marinei SUA, va fi nevoit să prioritizeze apărarea „teritoriului național” al Statelor Unite în detrimentul apărării Israelului. Până la acest moment, Pentagonul nu a oferit o reacție oficială. Presiune operațională: blocada porturilor iraniene și epuizarea resurselor Avertismentul vine într-un moment în care războiul din Iran continuă, iar intensitatea operațiunilor a dus la epuizarea stocurilor americane de arme defensive esențiale, potrivit informațiilor prezentate. În același timp, Marina SUA este descrisă ca fiind sub o presiune deosebită după ce administrația americană a ordonat blocarea porturilor iraniene, ca răspuns la închiderea de către Teheran a Strâmtorii Ormuz . Ce forțe navale sunt menționate în zonă Distrugătoarele americane din estul Mării Mediterane sunt folosite de ani de zile ca parte a apărării Israelului, fiind echipate cu radare puternice și implicate în interceptarea rachetelor lansate atât din Iran, cât și de militanții houthi din Yemen. Publicația enumeră următoarele desfășurări: Două distrugătoare în Marea Mediterană: USS Paul Ignatius și USS Roosevelt. Trei distrugătoare la Rota: USS Arleigh Burke, USS Bulkeley și USS Oscar Austin. În apropiere de Iran: o flotă de nave suplimentare în Marea Arabiei și două portavioane, USS George H.W. Bush și USS Abraham Lincoln. Un alt distrugător, USS Gonzalez, în Marea Roșie, în contextul încercărilor houthi de a impune un blocaj asupra transportului comercial. În luna mai, aceeași publicație relata că evaluările Pentagonului de la începutul războiului arătau că forțele americane au dus „greul” apărării Israelului împotriva rachetelor balistice iraniene. Context politic: Trump spune că ar amâna noi atacuri În același material este menționată o declarație a președintelui american Donald Trump, care a afirmat într-o postare pe rețelele sociale că aliații din Orientul Mijlociu ar fi ajuns la parametrii unui acord pentru a pune capăt războiului din Iran și că va amâna, deocamdată, să ordone noi atacuri în conflictul care durează de cinci luni. „Pe baza acestei cereri, am fost de acord, pentru beneficiul viitor al lumii și, de asemenea, pentru supraviețuirea unui Iran prosper și de succes, să anulez atacul, sub rezerva posibilității de a încheia rapid un acord” Trump a mai spus că Israelul ar fi fost de acord să se alăture SUA în angajamentul de a încerca să finalizeze un acord cu Iranul care ar pune capăt războiului. [...]
Donald Trump spune că a anulat atacuri planificate asupra Iranului, condiționând decizia de un acord „rapid” care să includă redeschiderea Strâmtorii Hormuz , potrivit Al Jazeera . Miza imediată este una operațională și economică: orice blocaj sau redeschidere a acestui culoar maritim-cheie influențează direct fluxurile de energie și transportul maritim din Golf. În actualizarea publicată pe 2 august 2026, președintele SUA afirmă că a „anulat” lovituri planificate asupra Iranului „sub rezerva” posibilității de a ajunge rapid la o înțelegere. Trump susține că Iranul și alte țări din Orientul Mijlociu i-ar fi cerut să amâne orice atac. Potrivit aceleiași surse, Trump afirmă că „parametrii” unui acord ar fi fost deja agreați și că acesta ar include și redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un punct de tranzit strategic pentru transporturile de petrol și gaze. Contextul declarațiilor este escaladarea tensiunilor, după ce șeful diplomației iraniene a avertizat asupra unui răspuns „decisiv” la orice „agresiune” americano-israeliană, notează Al Jazeera . Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii verificabile despre conținutul exact al „acordului” invocat sau despre calendarul unei eventuale implementări. [...]
Prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman i-a cerut lui Donald Trump să prioritizeze dialogul cu Iranul pentru a reduce tensiunile din Orientul Mijlociu, potrivit The Jerusalem Post , care citează agenția de presă de stat a Arabiei Saudite și un raport Axios. Demersul vine pe fondul discuțiilor despre posibile lovituri militare americane de amploare asupra Iranului. Axios a relatat că, într-o convorbire telefonică de sâmbătă, bin Salman i-ar fi cerut lui Trump să reconsidere astfel de atacuri, invocând riscul unei escaladări regionale fără precedent. Publicația americană citează doi oficiali ai SUA, dintre care unul a spus că „saudiții și-au exprimat îngrijorarea și au cerut clarificări privind planul de acțiune”. Potrivit sursei, Axios a contactat Ambasada Arabiei Saudite la Washington și Casa Albă, însă ambele au refuzat să comenteze. Presiune regională pentru evitarea escaladării În același registru, și alte state din regiune ar fi cerut Washingtonului să evite o escaladare, inclusiv Qatar, Emiratele Arabe Unite, Turcia și Pakistan, conform raportului citat. Context operațional: nivel de alertă ridicat în Israel Materialul apare în condițiile în care două surse israeliene au declarat pentru The Jerusalem Post că Israelul și-a ridicat nivelul de alertă și pregătire, pe fondul posibilității reluării unor lovituri americane de amploare asupra Iranului. Separat, Axios mai notează că discuțiile indirecte de sâmbătă dintre SUA și Iran ar fi înregistrat „unele progrese”, fără ca părțile să ajungă la un acord. [...]
Atacul cu rachete balistice asupra Kievului a lăsat nouă morți și 23 de răniți , într-un moment în care Ucraina insistă că are nevoie urgentă de capabilități de apărare antirachetă, iar Washingtonul nu a decis încă dacă va permite producția locală de sisteme Patriot, potrivit G4Media . Bilanțul a fost anunțat sâmbătă dimineață de serviciile de urgență ucrainene pe Telegram, care au revizuit o raportare anterioară ce indica patru decese. Conform acestora, atacul a provocat pagube și incendii în cinci sectoare ale capitalei. În sectorul Solomianski, două persoane au fost ucise, iar un bloc de locuințe cu cinci etaje a fost parțial distrus și a luat foc. În districtul Darnitski au fost raportate șapte victime; serviciile de urgență au menționat și un incendiu într-o clădire administrativă. Un jurnalist AFP a relatat că a auzit mai multe serii de explozii, care au declanșat alarmele mașinilor parcate pe străzi. Miza operațională: apărarea antirachetă, „prioritate absolută” pentru Kiev Publicația notează că apărarea împotriva rachetelor balistice este „extrem de greu de neutralizat” și reprezintă o „prioritate absolută” pentru Kiev, pe fondul intensificării loviturilor rusești asupra Ucrainei. În acest context, președintele american Donald Trump și-a nuanțat poziția privind posibilitatea ca Ucraina să producă sisteme Patriot pentru interceptare. Trump a declarat, într-o reuniune a cabinetului său deschisă presei, că președintele ucrainean Volodimir Zelenski „și-ar dori să aibă Patriot” și „și-ar dori să aibă și (rachete) Tomahawk”, dar a avertizat că SUA trebuie să fie „foarte atenți” înainte de a permite producția unor astfel de arme, precizând că nu și-a dat acordul și că subiectul este încă în discuție. Trump declarase anterior pentru Financial Times că nu este „sigur” dacă va da undă verde Kievului pentru producția interceptoarelor, menționate în material ca fiind singurele capabile să doboare rachete balistice rusești. [...]
Decizia lui Donald Trump de a amâna un nou atac asupra Iranului reduce riscul unei escaladări care ar putea lovi piețele energetice , potrivit Antena 3 . Președintele SUA spune că a renunțat la lovituri la cererea aliaților din Orientul Mijlociu, invocând existența „unui acord de principiu” și condiționând anularea de posibilitatea de a ajunge rapid la un acord. Într-o postare de sâmbătă seară pe rețelele de socializare, Trump a afirmat că SUA rămân „pregătite” să atace Iranul, dar că a decis să anuleze un atac „cu condiția de a putea ajunge rapid la un ACORD”. Informația este atribuită de Antena 3 publicației Financial Times. Contextul imediat este că, în zilele anterioare, Trump avertizase că va lovi Iranul „foarte dur”, iar analiștii anticipau noi runde de atacuri menite să forțeze Teheranul să revină la masa negocierilor. Avertismente pentru cetățeni și pregătiri militare În paralel, ambasadele SUA din mai multe capitale din Orientul Mijlociu și-au avertizat sâmbătă cetățenii să fie pregătiți pentru o posibilă „escaladare neprevăzută” a conflictului și să ia în calcul plecarea, conform articolului. Lista include Bahrain , Egipt, Irak, Israel, Iordania, Kuweit, Liban, Oman, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Totodată, Comandamentul Central al SUA ar fi pregătit opțiuni și și-ar fi pregătit forțele pentru extinderea războiului, inclusiv un bombardament intens de două săptămâni asupra siturilor de rachete ale Iranului, mai notează materialul. Miza economică: infrastructura energetică și riscul de șoc pe piețe Un element-cheie ține de energia globală: administrația Trump s-a arătat reticentă față de atacuri asupra infrastructurii energetice a Iranului, din îngrijorarea că Teheranul ar putea riposta împotriva infrastructurii din Golf și ar putea „șoca piețele energetice globale”, deja sub presiune din cauza războiului. Din informațiile prezentate nu rezultă detalii despre conținutul „acordului de principiu” sau un calendar al negocierilor; rămâne de văzut dacă discuțiile invocate de Trump se concretizează într-un acord care să mențină amânarea loviturilor. [...]
