Știri
Știri din categoria Externe
Neîncrederea în SUA crește în UE, iar presiunea politică pentru „autonomie strategică” se accentuează, potrivit unui studiu citat de Agerpres, pe baza unor sondaje realizate în toate cele 27 de state membre.
Cercetarea, realizată în martie pe un eșantion de peste 18.000 de adulți (18–69 de ani) chestionați de institutul Nira Data, arată că 58% dintre cetățenii UE consideră că Statele Unite nu sunt un partener de încredere. În Germania, procentul urcă la 73%, potrivit autorului studiului, Florian Kommer, citat de dpa.
În paralel, scade și ponderea celor care văd SUA drept principalul partener al Uniunii: 31% dintre respondenți au indicat această opțiune, față de 51% în septembrie 2024, adică o diminuare de 20 de puncte procentuale.
Aproape trei din patru respondenți (73%) spun că Europa ar trebui „să meargă pe propriul drum” după decenii de legături strânse cu SUA. La finalul lui 2024, această opinie era împărtășită de 63% dintre cei chestionați, ceea ce indică o creștere semnificativă într-un interval relativ scurt.
Fundația Bertelsmann, care a publicat analiza, pune schimbarea de percepție pe seama unui „președinte american polarizant” și a intensificării tensiunilor geopolitice, factori care ar fi împins opinia publică europeană spre o mai mare independență.
Studiul mai indică faptul că China nu a câștigat teren ca posibil partener alternativ pentru UE, scepticismul față de Beijing rămânând ridicat. În schimb, Regatul Unit și Canada sunt percepute ca având un rol mai important ca parteneri strategici.
În același timp, sprijinul pentru NATO rămâne puternic: 63% dintre respondenți continuă să considere alianța un pilon central al securității.
Recomandate
MAE respinge acuzațiile Teheranului și insistă că deciziile României respectă Carta ONU , într-un context în care Iranul a indicat explicit Bucureștiul drept stat care ar trebui să dea explicații pentru presupus sprijin acordat operațiunilor SUA împotriva Iranului, potrivit Adevărul . Ministerul Afacerilor Externe a transmis joi, 25 iunie, că România „nu a fost parte” a conflictului dintre Statele Unite și Iran și că prioritatea sa a fost sprijinirea demersurilor diplomatice de dezescaladare și obținerea unui climat de pace și securitate în Orientul Mijlociu. MAE mai afirmă că decizia la care face referire Teheranul a fost luată în contextul acordurilor bilaterale existente cu SUA, România fiind „o țară aliată cu responsabilități și angajamente” pe care le respectă. Miza: acuzații publice și presiune diplomatică pe statele NATO Reacția MAE vine după ce Ministerul de Externe al Iranului a acuzat NATO de complicitate la un „război de agresiune ilegal” declanșat de SUA, acuzații formulate în urma unor declarații atribuite secretarului general al NATO, Mark Rutte , conform aceleiași surse. Purtătorul de cuvânt al MAE iranian, Esmail Baghai, a susținut că afirmațiile lui Rutte ar reprezenta „o recunoaștere clară și incriminatoare a complicității active a NATO” și a cerut ca NATO și statele membre implicate să fie trase la răspundere „pentru toate consecințele”. În acest context, el a menționat Italia și România printre țările care, în opinia sa, trebuie să explice „de ce au ales să colaboreze”, relatează AP, preluat de Times of Bangladesh. Ce spune MAE despre cadrul legal și dreptul internațional MAE insistă că toate deciziile statului român sunt „atent evaluate” pentru a se asigura că respectă Carta ONU și normele relevante ale dreptului internațional. În plus, instituția reamintește poziții anterioare: acordul bilateral de acces din 2006 oferă SUA cadrul legal de a utiliza baze militare din România, iar România găzduiește de peste 10 ani capabilități de apărare antirachetă, descrise ca având caracter „strict defensiv”, utilizate pentru autoapărare, conform Cartei ONU. Contextul invocat: zboruri și infrastructură folosite pentru sprijin logistic Într-un interviu pentru Fox News, Rutte ar fi spus că Italia ar fi permis decolarea a aproximativ 500 de aeronave americane de pe baze militare de pe teritoriul său, în sprijinul unei operațiuni militare a președintelui Donald Trump împotriva Iranului, denumită „Operațiunea Epic Fury”. Tot el ar fi afirmat că autoritățile din București au redus zborurile comerciale, deoarece aeroporturile ar fi fost folosite pentru a sprijini aeronave-cisternă implicate în operațiune, potrivit relatărilor din presa internațională citate de Adevărul. Poziția României față de atacurile Iranului în regiune MAE reiterează că România nu este parte a conflictului și că a pledat pentru de-escaladare „încă din prima zi”. În același timp, ministerul condamnă „atacurile complet nejustificate” ale Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului și solicită Iranului să înceteze aceste atacuri, pe motiv că pun în pericol vieți omenești și duc la degradarea securității și a economiei globale. [...]
Europa își pregătește agenda de reconstrucție a Ucrainei , cu accent pe infrastructură și pe un cadru politic de cooperare, după ce premierul Poloniei, Donald Tusk , a spus la Gdańsk că Ucraina și țările europene vor lucra împreună pentru refacerea orașelor devastate de război, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute la deschiderea Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei 2026, organizată la Gdańsk, eveniment care se desfășoară pe parcursul a două zile, începând cu 25 iunie. Tusk a mulțumit miilor de politicieni, oficiali și reprezentanți ai mediului de afaceri prezenți la discuțiile despre reconstrucția Ucrainei după încheierea războiului. Reconstrucția, dincolo de clădiri: infrastructură și „memorie istorică” Tusk a susținut că reconstrucția nu se reduce la refacerea infrastructurii, ci include și o dimensiune legată de „memoria istorică” și de reconciliere. În acest context, el a legat reconstrucția de aspirația Ucrainei de a face parte dintr-o Europă unită și de necesitatea unei discuții „sincere despre trecut”. „Trebuie să vorbim sincer despre trecut, astfel încât viitorul să arate cu totul altfel.” De ce Gdańsk și ce mesaj transmite Polonia Premierul polonez a explicat că a ales Gdańsk ca gazdă a conferinței pentru semnificația istorică a orașului, al cărui centru vechi a fost aproape complet distrus în Al Doilea Război Mondial și apoi reconstruit. El a numit Gdańsk un exemplu de reconstrucție „la scară largă” și a folosit această experiență ca argument pentru fezabilitatea unui efort similar în Ucraina. „Când spunem că vom reconstrui împreună orașele distruse ale Ucrainei după război, o spunem pentru că credem că acest lucru se va întâmpla după război și se va întâmpla datorită solidarității noastre.” Context european: asistență macrofinanciară anunțată de Comisia Europeană În cadrul aceluiași eveniment, Ursula von der Leyen a anunțat că Uniunea Europeană va acorda Ucrainei prima tranșă de asistență macrofinanciară din programul de sprijin pentru perioada 2026–2027. Materialul citat nu precizează valoarea tranșei sau condițiile atașate finanțării. [...]
O presupusă operațiune ucraineană de sabotaj asupra conductelor Nord Stream arată cât de vulnerabilă rămâne infrastructura energetică subacvatică , cu potențiale efecte în lanț asupra securității aprovizionării și a costurilor din energie, potrivit Mediafax , care citează The Telegraph . Planul ar fi folosit drept acoperire realizarea unui film pentru adulți în Marea Baltică. O echipă sub acoperire, formată din patru bărbați și o femeie, ar fi fost desfășurată pe coasta baltică a Germaniei în toamna anului 2022, cu instrucțiuni să le spună autorităților că filmează. În timpul operațiunii, participanții ar fi renunțat la pretextul filmului și ar fi invocat o „vacanță cu scufundări”. Obiectivul real, conform relatării, era coborârea la circa 80 de metri pentru a distruge cele patru conducte submarine. Ce se știe despre organizare și cine ar fi coordonat Detaliile ar fi fost prezentate în cartea „Conspirația Nord Stream”, semnată de jurnalistul de investigație Bojan Pancevski, pe baza mărturiilor directe ale unor conspiratori ucraineni, conform aceleiași surse. Complotul ar fi fost orchestrat de doi înalți oficiali militari ucraineni, identificați doar drept „Generalul” și „Colonelul”, care ar fi făcut parte dintr-o organizație de stat ce nu ar fi acționat la ordinele directe ale președintelui Volodimir Zelenski . Execuția și ancheta: ce au stabilit autoritățile, potrivit relatării Echipa ar fi recrutat scafandri civili, inclusiv o femeie care apăruse anterior pe coperta unei reviste erotice. Aceștia s-ar fi antrenat în locuri secrete din Ucraina pentru amplasarea și camuflarea explozibililor în rezervoarele de oxigen, iar după sosirea în Germania ar fi închiriat o ambarcațiune. Pe 26 septembrie 2022, explozibilii ar fi detonat în patru puncte separate în apropierea unei insule daneze, iar trei din cele patru conducte care transportau gaze naturale din Rusia în Germania ar fi fost avariate. Incidentul a declanșat un scandal internațional, Rusia fiind suspectată inițial de sabotaj, mai notează materialul. Anchetatorii germani ar fi identificat ulterior legături între atac și echipa de scafandri ucraineni, după analiza imaginilor dintr-un port de agrement și a mii de fotografii de la camerele de trafic. Un singur suspect ar fi fost reținut și audiat în acest caz, potrivit relatării citate. [...]
Loviturile ucrainene asupra infrastructurii de combustibil și comunicații a Rusiei au început să blocheze operațional Crimeea , cu raționalizări de carburant și întreruperi de transport, pe fondul unei campanii care vizează logistica militară, potrivit Al Jazeera . În ultima săptămână, Ucraina a intensificat atacurile atât în Crimeea ocupată de Rusia, cât și asupra unor centre de comunicații prin satelit din apropierea Moscovei, în condițiile în care Rusia ar fi concentrat apărarea antiaeriană în jurul capitalei și al Podului Kerci . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că Rusia a mutat sisteme de apărare antiaeriană din alte regiuni către Moscova și către Podul Kerci, ceea ce ar fi slăbit alte direcții. Ce a fost lovit și de ce contează operațional Statul Major ucrainean a anunțat că, pe 22 iunie, au fost vizate două centre militare ruse de comunicații prin satelit: Vladimir (la aproximativ 200 km est de Moscova) și Dubna (la aproximativ 100 km nord de Moscova). Potrivit armatei ucrainene, au fost avariate antene parabolice principale (de 25 m, respectiv 32 m) și clădiri cu echipamente electronice. Kievul susține că Rusia folosește aceste legături satelitare pentru a supraveghea manevrele ucrainene și pentru coordonarea forțelor. În Crimeea, atacurile au vizat direct lanțul de aprovizionare cu combustibil și funcționarea infrastructurii civile. Duminică, Ucraina a folosit drone cu rază lungă pentru a lovi simultan două facilități petroliere considerate importante de-a lungul Strâmtorii Kerci: terminalul petrolier din Kerci (Crimeea) și portul Kavkaz (Rusia), folosite pentru transportul combustibilului către liniile ruse de pe front. Materiale video geolocalizate ar fi arătat incendii la depozite de petrol din Kerci și la feriboturi de aprovizionare din Kavkaz. Efecte imediate în Crimeea: combustibil raționalizat, transport suspendat Guvernatorul instalat de Rusia în Crimeea, Serghei Aksionov, a suspendat imediat vânzările de combustibil pentru toți, cu excepția serviciilor de stat. În Sevastopol , cel mai mare oraș din Crimeea, combustibilul era deja raționalizat la 20 de litri pe săptămână pentru persoanele fizice. Tot acolo au fost anulate cursele de feribot, au fost interzise adunările în aer liber și a fost oprit iluminatul stradal. Pe lângă combustibil, Ucraina a lovit și instalații electrice, ceea ce a dus la pene de curent în Sevastopol, Ievpatoria și în alte zone ale peninsulei, duminică și miercuri, conform relatării. Context: o campanie pentru „șchiopătarea” logisticii ruse Al Jazeera notează că Ucraina atacă Crimeea din vara lui 2023, după ce Rusia a folosit peninsula ca bază pentru atacuri aeriene, cu rachete și drone. În 2026, accentul ar fi trecut la o campanie aeriană menită să reducă capacitatea Rusiei de a susține frontul prin lovirea transporturilor de arme, combustibil și alte materiale. În sprijinul acestei evaluări, publicația rusă independentă Meduza (citată de Al Jazeera) a analizat 270 de atacuri asupra camioanelor și centrelor logistice ruse în acest an și a concluzionat că, în ultimele două luni, „adâncimea mediană” a atacurilor a crescut de la câțiva kilometri la „câteva zeci de kilometri”. Separat, analistul francez de tip open-source (analiză din surse publice) Clément Molin ar fi numărat 500 de atacuri între 1 mai și 18 iunie, pe baza videoclipurilor publicate online. Ce urmează: extinderea razei de lovire și presiune pe infrastructura energetică Kievul a crescut și distanța la care lovește ținte din interiorul Rusiei, inclusiv rafinării și fabrici de armament. Zelenski a afirmat că, după o lovitură asupra rafinăriei din Tiumen (Siberia de Vest), operațiunea a fost realizată cu noi tipuri de drone produse de compania ucraineană Fire Point și a susținut că acestea „vor ajunge la peste 3.000” (kilometri, în contextul discuției despre rază). În același registru, Al Jazeera relatează despre atacuri asupra unei fabrici din Voronej (componente pentru rachete de croazieră și sisteme Pantsir) și asupra unei uzine de procesare a gazelor din Orenburg, despre care se spune că ar procesa 60% din gazul prelucrat de Gazprom și produce, între altele, heliu și etan. Separat, în plan regional, Al Jazeera consemnează că Belarus ar fi eliminat sau dezactivat patru transpondere folosite pentru dirijarea dronelor lansate din Rusia către orașe ucrainene, după avertismente publice ale lui Zelenski. The Wall Street Journal este citat cu informația că Vladimir Putin ar fi amenințat cu tăierea ajutorului financiar pentru Minsk dacă Belarus nu permite lansarea dronelor ruse de pe teritoriul său. [...]
Hezbollah ridică miza negocierilor de încetare a focului, cerând retragerea totală a Israelului din sudul Libanului, ceea ce complică discuțiile mediate de SUA și menține riscul de escaladare în zona de frontieră , potrivit Al Jazeera . Liderul Hezbollah, Naim Qassem , a cerut ca Israelul să își retragă trupele „necondiționat” din Liban, într-un discurs televizat susținut vineri, de Ashura, în timp ce ultima rundă de negocieri dintre Liban și Israel, desfășurată la Washington, a fost prelungită cu încă o zi pentru a se încerca obținerea unui acord. Qassem a descris acordul de încetare a focului SUA–Iran (care, potrivit materialului, acoperă și Libanul) drept o „declarație oficială de înfrângere” pentru SUA și Israel și a insistat că Israelul „nu are altă opțiune” decât să se retragă „din fiecare centimetru” de teritoriu libanez. Cererea vine în condițiile în care trupele israeliene rămân poziționate „adânc” în sudul Libanului, iar oficiali israelieni susțin că vor rămâne în Liban. Atacurile au scăzut, dar nu s-au oprit Deși intensitatea loviturilor israeliene ar fi scăzut după reluarea încetării focului cu Hezbollah, atacurile continuă, notează publicația. Vineri dimineață, un raid aerian israelian a lovit localitatea Nabatieh al-Fawqa, iar două persoane au fost raportate ca fiind ucise într-un raid anterior asupra orașului Mayfadoun. Tot vineri, forțele israeliene au aruncat pliante deasupra localității Mansouri, cerând locuitorilor să plece, potrivit presei de stat libaneze — primul astfel de ordin de la cea mai recentă încetare a focului. Un purtător de cuvânt al armatei israeliene a spus că ordinul este un „memento” că zona se află în „zona de securitate” în care operează soldați ai IDF și că civilii nu ar trebui să fie în zonă „ca să nu fie răniți”. Oficiali libanezi au afirmat că trupele israeliene ar impune limita nordică a acestei zone trăgând asupra oricui se apropie, inclusiv civili și soldați libanezi. Negocierile de la Washington: retragere condiționată de dezarmare Negocierile directe dintre Liban și Israel au început la Washington în aprilie, iar vineri continua a patra zi a celei de-a cincea runde, după ce discuțiile au fost extinse cu încă o zi, potrivit unui corespondent Al Jazeera în Liban. În paralel, Reuters este citată cu informația că discuțiile recente s-au concentrat pe o propunere susținută de SUA prin care forțele israeliene ar urma să predea o parte din teritoriul ocupat armatei libaneze. Un oficial al Departamentului de Stat al SUA a declarat pentru Reuters că Israelul ar fi făcut un „pas concret” în această direcție, retrăgându-se dintr-o parte a unei zone-tampon din sudul Libanului, însă armata libaneză a spus pentru Al Jazeera că acest lucru nu s-a întâmplat. Din relatarea corespondentei Al Jazeera Zeina Khodr, Israelul pare să condiționeze orice retragere de „dezarmarea completă” a Hezbollah și presează armata libaneză să demonteze infrastructura Hezbollah la nord de râul Litani — zonă pe care Israelul nu a reușit să o ocupe. În același timp, Israelul ar considera că atacurile continue asupra satelor de pe linia frontului îi oferă pârghii suplimentare în relația cu guvernul libanez, potrivit unor surse de securitate citate în material. Poziții interne și presiune externă asupra arhitecturii de securitate Fosta diplomată libaneză Tracy Chamoun a declarat pentru Al Jazeera că Libanul urmărește o încetare a focului „cuprinzătoare”, pe care Israelul să o respecte integral, plus retragerea israeliană, dar că delegația libaneză nu ar fi reușit să obțină „promisiuni” sau „angajamente” din partea Israelului pe aceste două puncte. Hezbollah, prin blocul său parlamentar, și-a reiterat refuzul de a negocia direct cu Israelul și a cerut autorităților libaneze să nu acorde Israelului „zone experimentale” la nord de Litani, potrivit corespondentului Al Jazeera Johnny Tannous. Qassem a spus că Hezbollah nu va accepta „nicio normalizare” și „niciun câștig pentru Israel” și a cerut autorităților libaneze să „unească rândurile”. Pe fondul eforturilor internaționale de a depăși blocajul, Franța și Italia au propus o inițiativă pentru formarea unei coaliții internaționale care să ajute la gestionarea aranjamentelor de securitate și la sprijinirea forțelor armate libaneze după ieșirea forței ONU UNIFIL, al cărei mandat ar urma să se încheie la finalul anului. Președintele Libanului, Joseph Aoun, a salutat inițiativa, spunând că ar demonstra angajamentul comunității internaționale față de suveranitatea și stabilitatea Libanului. [...]
Presiunea internă pentru escaladare în Rusia se mută în economie , după atacurile ucrainene cu drone care au lovit inclusiv o rafinărie din Moscova și au alimentat o criză a benzinei, potrivit Antena 3 . Pe acest fundal, voci pro-război îi cer lui Vladimir Putin să renunțe la diplomația mediată de SUA și să răspundă mai dur în Ucraina, inclusiv prin măsuri extreme. Relatarea, atribuită Reuters de publicație, arată că apelurile la „măsuri dure” nu sunt noi: susținătorii liniei dure au cerut anterior o nouă mobilizare, atacuri asupra fabricilor militare europene și chiar folosirea armelor nucleare tactice. De data aceasta, intensificarea vine după atacuri ucrainene de lungă durată care au afectat Crimeea și Moscova, iar autoritățile din Crimeea au declarat stare de urgență „în plin sezon turistic”. Un exemplu de retorică radicală este Konstantin Malofeev , proprietarul canalului Tsargrad, care, după lovirea unei rafinării din Moscova, a pus explicit problema folosirii armelor nucleare. „De ce nu folosim armele nucleare pe care strămoșii noștri le-au dezvoltat și stocat (…) tocmai în acest scop?” Efecte economice și logistice: combustibil, aprovizionare, turism Dincolo de dimensiunea militară, consecințele descrise în material sunt în primul rând operaționale și economice: atacurile asupra rafinăriilor au dus la „scăderea drastică” a rafinării petrolului rusesc la minimele ultimilor 20 de ani, iar Crimeea se confruntă cu riscul izolării. Pe lângă penuria de benzină, localnicii reclamă dispariția unor bunuri de bază, „de la sare la ulei de floarea-soarelui”. În paralel, Ucraina își intensifică atacurile: Wall Street Journal este citat cu estimarea că 8.800 de drone au atacat teritoriul rus și au lovit Crimeea, de două ori mai multe decât în ianuarie și de aproape patru ori mai multe decât în aceeași lună a anului trecut. De ce Kremlinul nu rupe (încă) pista diplomatică Surse apropiate Kremlinului au declarat pentru Reuters că Putin „se simte confortabil” cu retorica dură, dar Moscova ar vrea să păstreze deschisă opțiunea unei soluții diplomatice. Până acum, Kremlinul a rezistat presiunilor de a se retrage din discuții, deși oficiali de rang înalt au recunoscut eșecul acestora și au acuzat SUA că ar fi încălcat acorduri presupus încheiate între Putin și Donald Trump în Alaska. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nu a exclus că întâlnirea de la Anchorage ar fi fost „concepută pentru a câștiga timp” pentru reînarmarea Ucrainei. De cealaltă parte, secretarul de stat american Marco Rubio a spus că nu a existat niciun acord: a fost „doar o propunere”. În evaluarea citată, Rusia are opțiuni limitate pentru a contracara izolarea Crimeei, după ce Ucraina ar fi slăbit semnificativ apărarea antiaeriană din peninsulă și ar fi trecut la lovituri sistematice asupra vulnerabilităților logistice, de combustibil și energie, potrivit expertului militar Ruslan Puhov. [...]
