Știri
Știri din categoria Externe

Exportatorii chinezi își reduc dependența de SUA și își consolidează pârghiile în lanțurile de aprovizionare, ceea ce face ca amenințările tarifare ale Washingtonului să aibă un impact mai mic decât în trecut, pe fondul vizitei pe care președintele american Donald Trump ar urma să o facă la Beijing pe 14–15 mai, potrivit Reuters.
În Shanghai și Beijing, mai mulți exportatori și manageri intervievați descriu o schimbare de atitudine: companiile nu mai reacționează „în panică” la declarațiile lui Trump și mizează pe două direcții – transferarea parțială a costurilor către clienții americani și extinderea vânzărilor în alte regiuni. O vânzătoare din China, Yu Yangxian, spune că firma ei a ieșit dintr-un „2025 turbulent”, când taxele vamale au urcat temporar la niveluri de trei cifre, cu baza de clienți din SUA „în mare parte intactă”, dar și cu piețe noi câștigate în afara SUA.
China a încheiat 2025 cu un excedent comercial record de 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei), pe fondul unei strategii de câștigare de piețe noi prin prețuri mai mici decât competitorii existenți. În același timp, structura exporturilor s-a schimbat, conform datelor citate:
Pentru companii, această diversificare reduce riscul ca un nou val de tarife americane să lovească direct veniturile, chiar dacă SUA rămâne o piață importantă pentru anumite produse.
Reuters notează că Beijingul a folosit dependența globală de lanțurile de aprovizionare din China și a introdus controale la export pentru pământuri rare – materiale esențiale în unele utilizări din semiconductori și apărare, produse „aproape exclusiv” în China. Cameron Johnson, partener senior la consultanța de lanțuri de aprovizionare Tidalwave Solutions, numește pământurile rare „cartea supremă” și spune că Beijingul ar putea, de asemenea, să limiteze livrări de produse precum produse farmaceutice, utilaje industriale sau transformatoare necesare SUA pentru extinderea rețelei electrice.
În același timp, războiul din Iran ar oferi pe termen scurt o pârghie Washingtonului, deoarece SUA are surplus de energie de care China și alte economii au nevoie, însă pe termen mai lung „amploarea industrială” a Chinei i-ar da un avantaj dacă tensiunile escaladează, potrivit aceleiași surse.
Pe măsură ce tarifele „ies din prim-planul” rivalității SUA–China, producătorii din China resimt mai puțină presiune să-și mute rapid producția. Jonathan Chitayat, șeful operațiunilor din Asia la Genimex Group, spune că, deși compania a găsit furnizori în Vietnam și Thailanda în primul mandat Trump și mai recent în India și Indonezia, 75% din rețeaua sa de 500 de furnizori este încă în China, iar mulți au renunțat la planurile de relocare după ce SUA a redus taxele pentru China, în timp ce acestea au crescut în alte părți.
Și din perspectiva cumpărătorilor americani, diversificarea continuă, dar într-un ritm mai lent. Mike Sagan, vicepreședinte pentru achiziții la Pride Mobility Products, spune că lanțul de aprovizionare al companiei (circa 100 de firme) rămâne dependent de China în proporție de 70%–80%:
„Reducerea riscului și diversificarea nu vor dispărea, dar nu trebuie să fie atât de grăbite.”
În mediul de afaceri, așteptările sunt limitate. Eric Zheng, președintele Camerei de Comerț Americane din Shanghai, afirmă că membrii organizației (aproape 3.000) văd ca posibil un dialog care să prelungească un armistițiu privind tarifele și restricțiile la export, eventual însoțit de angajamente de achiziții chineze în zone precum avioane Boeing, soia sau energie din SUA. Totuși, puțini se bazează pe o relaxare durabilă, iar Zheng avertizează că firmele au nevoie de predictibilitate pe ani, nu pe 90 de zile sau șase luni.
Pentru piețe, mesajul central este că o eventuală „pauză” în conflictul comercial ar putea reduce volatilitatea pe termen scurt, dar nu schimbă tendința de fond: companiile își calibrează deciziile ca și cum tensiunile SUA–China vor rămâne o constantă, iar avantajul Chinei în lanțurile de aprovizionare continuă să limiteze spațiul de manevră al Washingtonului.
Recomandate

Ucraina va relua loviturile asupra rafinăriilor rusești , în pofida presiunilor venite din SUA pentru oprirea atacurilor, pe fondul unei deteriorări accelerate a relației dintre președintele Volodimir Zelenski și administrația Trump, potrivit Kyiv Post . Zelenski a spus că „blocajul” privind atacarea rafinăriilor „a dispărut” și că Ucraina „a terminat” cu această restricție, într-un interviu acordat Financial Times la Londra. Conform publicației, liderul ucrainean a avertizat că Washingtonul a pus în pericol vieți ucrainene prin limitarea accesului la schimbul de informații (intelligence) și la comunicațiile prin satelit Starlink , pe care forțele ucrainene le folosesc pentru comunicații pe câmpul de luptă și operațiuni cu drone. Presiunea SUA: energie, prețuri la combustibili și condiționarea sprijinului În relatarea Kyiv Post, Zelenski afirmă că oficiali militari ucraineni au fost avertizați de omologii americani că SUA ar urma să restricționeze schimbul de informații dacă Kievul continuă loviturile asupra infrastructurii energetice rusești. Miza, în interpretarea prezentată, este legată de efortul Washingtonului de a reduce prețurile la combustibili, Trump cerând Ucrainei să oprească atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse. Publicația notează și că, săptămâna trecută, Trump a anunțat un acord prin care Rusia ar urma să furnizeze motorină către piețele din SUA și globale, decizie criticată de parlamentari americani și aliați europeni. Zelenski a numit acordul o „victorie simplă” pentru Kremlin, într-un interviu acordat lui Piers Morgan. Starlink și schimbul de informații, risc operațional pentru apărarea Ucrainei Disputa s-a amplificat după ce Ucraina a raportat restricții asupra serviciilor militare Starlink. Zelenski a avertizat că limitările pot duce la pierderi semnificative, în condițiile intensificării atacurilor rusești asupra orașelor ucrainene și a infrastructurii energetice. „Este o mare greșeală. Această decizie va aduce multe pierderi de vieți omenești… Oamenii vor muri.” Zelenski i-a cerut lui Elon Musk să restabilească serviciul, exprimând speranța că întreruperea ar fi fost cauzată de o problemă tehnică. În același context, Musk a declarat că Starshield – sistemul de sateliți de nivel militar – este deținut și controlat de guvernul SUA, care stabilește restricțiile de utilizare, și că Starlink este un serviciu comercial destinat utilizării civile și defensive, nu operațiunilor ofensive. Kyiv Post mai scrie că oficiali ucraineni au declarat pentru CNN că pierderea informațiilor ar putea oferi Rusiei un avantaj pe câmpul de luptă, iar un oficial european a pus sub semnul întrebării explicația Washingtonului potrivit căreia vremea ar fi provocat întreruperi în datele de avertizare privind rachetele. Context: atacuri rusești asupra energiei și întreruperi de curent Pe fondul acestei tensiuni, Zelenski a spus că loviturile rusești au lăsat peste 600.000 de oameni fără electricitate. Publicația notează și că, în două nopți consecutive, alertele aeriene care, de regulă, oferă timp locuitorilor din Kiev să se adăpostească au venit abia după ce rachetele balistice rusești se apropiau sau loveau capitala. Potrivit lui Zelenski, în 12-13 octombrie Rusia a lansat atacuri succesive cu rachete balistice, lovind infrastructură civilă și o centrală electrică majoră, iar Ucraina nu ar fi primit avertizare prealabilă de la partenerii occidentali. Ce urmează Din informațiile prezentate, reluarea loviturilor asupra rafinăriilor rusești indică o schimbare de linie la Kiev, cu potențial de a adânci fricțiunile cu Washingtonul, în special dacă SUA condiționează în continuare schimbul de informații și utilizarea unor servicii critice precum Starlink de limitarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse. [...]

Volodimir Zelenski avertizează că relaxarea restricțiilor SUA pentru motorina rusească riscă să slăbească sprijinul pentru Ucraina , într-un moment în care Moscova caută câștiguri politice fără progrese decisive pe front, potrivit Kyiv Post . Președintele ucrainean a spus că acordul descris drept „diesel deal” îi oferă lui Vladimir Putin o „victorie tactică” și poate fi folosit de Kremlin pentru a presa Kievul spre concesii. Declarațiile au fost făcute într-un interviu amplu acordat realizatorului britanic Piers Morgan , miercuri, 14 octombrie, în timpul vizitei lui Zelenski în Marea Britanie, unde a avut întâlniri cu premierul Andy Burnham și cu regele Charles al III-lea . Contextul este marcat de atacuri rusești reînnoite asupra infrastructurii energetice ucrainene și de tensiuni în creștere între Kiev și Washington. „Putin râde acum”: miza politică a acordului privind motorina Morgan a pus sub semnul întrebării decizia președintelui american Donald Trump de a relaxa restricțiile privind motorina rusească, argumentând că efectul asupra prețurilor la combustibil în SUA ar fi limitat. Zelenski a fost de acord și a descris aranjamentul ca pe un câștig pentru Kremlin. „Acum Putin râde.” Zelenski a susținut că Rusia obține concesii de la Washington fără să fie nevoită să forțeze „străpungeri” militare, iar astfel de decizii sunt exploatate pentru a împinge Ucraina spre compromisuri. El a spus că este „păcat” că Ucraina „pierde un partener puternic”, iar când Morgan a întrebat dacă se referă la pierderea Americii, Zelenski a răspuns afirmativ, adăugând că nu din vina Kievului. În același timp, Zelenski a insistat că Ucraina nu își poate sacrifica suveranitatea pentru a menține sprijinul SUA. „Nu ne vindem țara… Nu e vorba de afaceri pentru noi. E viața noastră și țara noastră.” Energie, încetări ale focului și atacuri: acuzația că Rusia „exploatează” aranjamentele În interviu, Zelenski a spus că Ucraina a susținut propunerea lui Trump privind o încetare a focului pe energie, deși Kievul nu ar fi fost informat înainte ca președintele american să o anunțe. Potrivit lui Zelenski, Ucraina s-a abținut timp de trei zile de la lovirea obiectivelor energetice rusești și nu a ripostat imediat când Rusia a reluat atacurile. El a afirmat că Rusia a lansat ulterior un nou baraj masiv, inclusiv aproximativ 40 de rachete balistice țintind infrastructura energetică ucraineană. Morgan a spus că apărarea ucraineană a interceptat doar patru dintre rachetele balistice, iar Zelenski a concluzionat că Moscova folosește astfel de aranjamente în avantajul său, nu pentru a le respecta. Starlink și avertizările de informații: impact operațional asupra apărării aeriene Zelenski a criticat și restricțiile care ar fi afectat sistemul de comunicații prin satelit Starlink în timpul atacurilor rusești, afirmând că acestea au costat vieți. El a spus că forțele ucrainene ar fi pierdut conectivitatea în jurul orei 1:00, ceea ce a afectat dronele interceptoare folosite împotriva dronelor Shahed. „Sunt sigur că au știut ce au făcut. Absolut. Pentru că era 1 dimineața.” Zelenski a declarat că militarii au încercat să contacteze SpaceX, generali americani și alți parteneri după ce au observat întreruperea. A adăugat că Starlink nu este folosit doar pentru misiuni ofensive, ci și pentru apărarea vieților, și a numit restricțiile o „greșeală serioasă”, menționând totodată că ar putea fi vorba și de o problemă tehnică majoră. El a mai spus că state europene, inclusiv Polonia, au plătit pentru serviciile Starlink utilizate de Ucraina. Publicația notează că restricțiile operaționale au fost confirmate de oficiali ucraineni, însă responsabilitatea pentru impunerea lor rămâne disputată. Separat, Zelenski a vorbit despre întreruperi ale avertizărilor de informații din partea SUA privind rachetele balistice rusești, despre care a spus că reduc timpul disponibil civililor pentru a ajunge la adăposturi. El a precizat că oficiali americani au pus aceste probleme pe seama unor dificultăți tehnice, dar că ele au continuat în timpul atacurilor. Trump a negat că ar fi suspendat schimbul de informații cu Ucraina. Ce urmează: presiune politică și negocieri, fără cedări de suveranitate Zelenski a spus că Ucraina poate să își păstreze independența „în orice fel”, dar a admis că fără sprijinul Washingtonului ar deveni mult mai dificil să fie împins Putin spre o soluție diplomatică. În același timp, a reiterat că nu va recunoaște legal teritoriile ocupate ca fiind rusești, chiar dacă a subliniat că evitarea pierderilor de vieți rămâne esențială. Interviul a inclus și o discuție despre ideea, atribuită lui Trump, că Ucraina ar trebui să aibă un alt lider „care poate face o înțelegere”. Zelenski a respins posibilitatea ca actori externi să decidă cine conduce Ucraina și a spus că alegeri sigure nu pot fi organizate cât timp țara este atacată cu rachete și drone. [...]

Alinierea Washington–Moscova riscă să schimbe regulile sprijinului pentru Kiev , prin relaxarea sancțiunilor energetice și condiționarea Ucrainei în numele unui „plan de pace”, potrivit Digi24 , care preia o analiză Kyiv Post . În material se arată că declarațiile recente ale președintelui SUA, Donald Trump, „s-au aliniat” cu mesajele Kremlinului, în timp ce pe front Rusia nu ar mai fi avut un avantaj de aproape un an, iar forțele ucrainene ar contraataca inclusiv în Donbas. În acest context, Trump ar fi ridicat parțial sancțiunile energetice împotriva Rusiei și ar fi anunțat un acord pentru importul în SUA a „câteva sute de mii de tone” de motorină din Rusia . Ce se schimbă în practică: presiune asupra Ucrainei, nu asupra Rusiei Analiza descrie o succesiune de măsuri și mesaje care, deși prezentate ca parte a unui plan de pace, ar funcționa unilateral în defavoarea Ucrainei. Trump ar fi cerut Kievului să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești, formulând explicit solicitarea de „nicio lovitură asupra instalațiilor de rafinare a petrolului”. Textul subliniază că Ucraina ar avea o singură rafinărie, deja distrusă de Rusia, ceea ce ar face ca un „armistițiu energetic” să aibă efect asimetric. În plus, după ultimatum, Trump ar fi spus că Ucraina „ar trebui să aibă” un nou președinte, pe fondul refuzului lui Volodimir Zelenski de a semna un „acord de pace”. Materialul mai menționează amenințări privind întreruperea furnizării de informații către Ucraina despre atacurile rusești cu rachete balistice asupra țintelor civile . Reacția din Ucraina: acuzații de încălcare a legilor SUA și de complicitate În articol sunt citate reacții dure din spațiul public ucrainean. Bancherul de investiții Serhiy Fursa ironizează ideea unui „armistițiu energetic”, iar Olha Aivazovska, șefa grupului analitic al societății civile OPORA, susține că miza nu ar fi volumul livrărilor de motorină, ci „încălcarea legilor adoptate de Congres” și crearea unor precedente de cooperare comercială cu „mașina de război rusă”. Oleksandr Shvets, redactor-șef al ziarului „Fakty”, afirmă că refuzul de a furniza informații despre traiectoriile atacurilor ar face ca America să devină „complice” la uciderea civililor ucraineni. Un membru al Cabinetului de Miniștri, citat de Kyiv Post, descrie decizia lui Trump drept „o trădare a tuturor pozițiilor aliate”. De ce contează acordul privind motorina, potrivit analizei Materialul avansează două explicații: pentru Trump, acordul ar fi o încercare de a evita un cost electoral pentru republicani înainte de alegeri, mizând pe mesajul legat de prețurile ridicate ale combustibililor; pentru Putin, acordul ar putea fi prezentat intern drept o „victorie” și un semnal de încălzire a relațiilor cu SUA, chiar dacă volumele ar fi „neglijabile”. Economistul rus Kirill Rogov este citat cu ideea că Putin ar urmări să submineze relațiile lui Trump cu Zelenski și cu Europa și să folosească acordul ca pârghie pentru a limita atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești. „Problema nu este Zelenski”: limitele presiunii politice asupra Kievului Analiza argumentează că schimbarea președintelui Ucrainei nu ar rezolva problema, inclusiv pentru că alegerile nu pot avea loc în timpul războiului, iar sondajele ar indica faptul că majoritatea ucrainenilor nu vor concesii către Moscova. În text este citat jurnalistul și scriitorul Radomyr Mokryk, care susține că societatea și armata ucraineană nu doresc capitularea și că a crede contrariul ar fi „o absurditate”. În același timp, materialul notează existența unui curent politic etichetat informal drept „partidul păcii”, cu politicieni precum Oleksiy Honcharenko și Danylo Hetmantsev sau primarul Harkovului, Ihor Terekhov, dar precizează că nici aceștia nu ar susține capitularea în condițiile impuse de Rusia sau cedarea teritoriilor controlate ferm de Ucraina. Ce urmează Potrivit textului, până la 13 octombrie ar fi fost dezvăluite noi propuneri americane pentru un acord de pace de către David Ignatius, editorialist la Washington Post, iar un element prezentat drept „progres” este că cererile Rusiei privind concesii teritoriale „nu mai sunt repetate”. Analiza sugerează însă că linia de demarcație rămasă centrală pentru Ucraina este diferența dintre „pace” și „capitulare”, iar orice presiune percepută ca forțare a capitulării ar alimenta reacții interne puternice. [...]

Kremlinul mizează pe relaxarea sancțiunilor pentru a relua fluxuri de combustibil spre SUA , după ce un acord privind livrările de motorină rusească ar „deschide calea” către proiecte economice comune mai largi, potrivit G4Media . Mesajul Moscovei vine într-un moment în care înțelegerea anunțată de Donald Trump provoacă reacții politice puternice la Washington și critici din partea Kievului și a unor oficiali europeni. Kirill Dmitriev , reprezentant special al președintelui Vladimir Putin pentru cooperare economică și investiții cu țările străine și șef al Fondului Rus de Investiții Directe (RDIF), susține că acordul pentru motorină creează premisele unor noi proiecte comune SUA–Rusia. El afirmă, totodată, că Moscova discută deja, „la ordinul lui Putin”, și alte domenii de cooperare economică cu Washingtonul. În același timp, Dmitriev spune că Rusia va depăși obstacolele legate de sancțiuni pentru a asigura livrările de combustibil pe piața americană, ceea ce indică faptul că miza principală a Moscovei este redeschiderea unor canale comerciale în pofida restricțiilor existente. Ce presupune acordul și de ce contează Conform informațiilor prezentate, vineri, 9 octombrie, Donald Trump a anunțat că a ajuns la un acord cu Vladimir Putin pentru reluarea livrărilor de motorină rusească către SUA și piețele globale. Înțelegerea ar fi inclus ridicarea unei părți dintre sancțiunile americane impuse anterior împotriva Rusiei. Pentru mediul economic, semnalul relevant este că o relaxare – chiar parțială – a regimului de sancțiuni poate reconfigura rapid fluxurile de energie și comerț, dar și riscul de volatilitate politică: acordul a generat deja opoziție internă în SUA și reacții externe, ceea ce poate afecta predictibilitatea oricărei implementări. Presiune politică în SUA: cerere de anulare a acordului În paralel, un grup bipartizan de senatori americani i-a cerut lui Trump să anuleze acordul privind motorina, pe fondul nemulțumirii crescânde din Congres, relatează Politico (menționat de G4Media). Într-o scrisoare adresată Casei Albe, secretarului Trezoreriei Scott Bessent și secretarului de stat Marco Rubio, senatorii avertizează că acordul nu va „atinge scopuri juste” și nu va aduce beneficii americanilor. Acordul a stârnit, de asemenea, critici din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a unor oficiali europeni, potrivit aceleiași surse. Ce urmează Din informațiile disponibile nu rezultă un calendar de aplicare sau detalii operaționale despre volume, termene ori mecanisme de conformare la sancțiuni. În acest stadiu, evoluția depinde de două variabile politice: dacă administrația americană menține înțelegerea și în ce măsură Congresul poate bloca sau constrânge decizia, respectiv dacă Moscova poate livra efectiv în condițiile regimului de sancțiuni și ale eventualelor ajustări anunțate. [...]

Donald Trump neagă oprirea schimbului de informații cu Ucraina, dar mesajele contradictorii de la Casa Albă alimentează incertitudinea operațională pentru apărarea antiaeriană a Kievului , potrivit Kyiv Post , pe fondul unor tensiuni recente între Washington și Kiev. Trump a făcut declarațiile marți, 13 octombrie, în Alaska, răspunzând unei întrebări despre presupusa suspendare a sprijinului informativ. Conform Interfax-Ukraine, citată de publicație, președintele SUA a respins acuzațiile și a spus că SUA „îi ajută” pe ucraineni și că își dorește încheierea războiului. Totuși, întrebată separat dacă schimbul de informații a fost oprit, noul purtător de cuvânt al Casei Albe, Katie Zacharias, a declarat că va reveni cu un răspuns, ceea ce a amplificat neclaritatea privind continuitatea și amploarea cooperării. De unde a pornit suspiciunea: presiuni legate de loviturile asupra rafinăriilor Îngrijorările au crescut după relatări potrivit cărora emisarul prezidențial Steve Witkoff și Jared Kushner ar fi avertizat negociatorii ucraineni, la discuții în Miami, că Washingtonul ar putea suspenda schimbul de informații dacă Kievul continuă să lovească infrastructura energetică a Rusiei. Separat, o persoană familiarizată cu discuțiile a declarat pentru Reuters (menționată de Kyiv Post) că SUA ar fi ridicat și posibilitatea restricționării achizițiilor de armament prin Prioritized Ukraine Requirements List (PURL) – un mecanism prin care aliați europeni cumpără armament american pentru Ucraina. Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a reiterat marți că nu există „nicio schimbare” privind livrările de arme către Ucraina prin PURL. Atacul cu rachete asupra Kievului și problema avertizării timpurii Contextul imediat al întrebărilor despre schimbul de informații a fost un atac rusesc cu aproximativ șase rachete balistice asupra Kievului, în jurul orei 22:00, luni, 12 octombrie, care a lovit facilități de transport și depozitare în mai multe districte. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că Ucraina nu a primit avertizare despre lansări din partea partenerilor, iar Forțele Aeriene au indicat că rachetele au fost detectate abia după ce atacul era în desfășurare. La Warsaw Security Forum , ministrul de externe Andrii Sîbiha a confirmat că cooperarea cu Washingtonul continuă, inclusiv pe zona de informații: „Probabil mă întrebați dacă primim date de informații din partea americană. Da, continuăm această cooperare.” Sîbiha a recunoscut că alerta aeriană a fost emisă târziu, dar a pus întârzierea pe seama tipului de armă folosit de Rusia, nu pe o întrerupere a schimbului de informații. Nici el, nici Trump nu au precizat dacă s-a modificat amploarea cooperării. [...]

Donald Trump spune că ia în calcul retragerea ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle , pe fondul unor controverse care riscă să complice relațiile diplomatice și să alimenteze o anchetă internă la Departamentul de Stat , potrivit HotNews . Întrebat de un jurnalist dacă ia în considerare revocarea lui Guilfoyle, președintele american a răspuns: „Analizăm situația.” Trump a mai spus că administrația „nu [este] mulțumită” de ea, conform CNBC, citat de aceeași sursă. De ce contează: un posibil recul operațional în diplomația SUA la Atena Semnalul public transmis de Trump sugerează că mandatul lui Guilfoyle la Atena ar putea deveni instabil, într-un moment în care ambasadorul este un canal-cheie de lucru între guverne. O eventuală retragere ar însemna, practic, reluarea procedurilor de numire și confirmare pentru un înlocuitor și o perioadă de tranziție care poate încetini agenda bilaterală. Declarațiile vin după o serie de dezvăluiri ale The Wall Street Journal despre comportamentul lui Guilfoyle înainte și după numirea sa ca ambasadoare, notează HotNews. Ce acuzații și episoade sunt invocate în spațiul public Potrivit relatării, The Wall Street Journal a scris că, la o cină din martie cu oficiali greci și americani, Guilfoyle ar fi atribuit căderea guvernului român condus de Ilie Bolojan presiunilor administrației Trump și ar fi afirmat că Washingtonul ar putea impune schimbări similare și în alte țări, inclusiv în Grecia. Tot WSJ a publicat o relatare bazată pe înregistrări în care Guilfoyle ar fi spus că oameni de afaceri greci îi plătesc călătorii de lux și ar fi cerut unui om de afaceri american să-i procure o invitație la o cină în onoarea lui Eric Trump, în timpul Forumului Economic Mondial de la Davos. Într-un fragment redat de HotNews, Guilfoyle îi spune omului de afaceri: „Știi, pot să-ți pun lumea la picioare. O meriți. (...) O să te ajut să câștigi o grămadă de bani” Publicația mai notează că inspectorul general al Departamentului de Stat investighează dacă ambasadoarea a acceptat cadouri sau favoruri de la oameni de afaceri. Separat, WSJ a relatat că Guilfoyle i-ar fi cerut unui donator republican să achite o datorie de 100.000 de dolari (aprox. 460.000 lei) făcută cu cardul de credit înainte de audierea de confirmare din Senat, în iulie 2025, iar în schimb i-ar fi oferit acces la Casa Albă și la înalți oficiali ai administrației Trump. Context: cine este Kimberly Guilfoyle Guilfoyle a fost logodită anterior cu Donald Trump Jr., iar după despărțire Trump a numit-o pe fosta prezentatoare Fox News în funcția de ambasador, potrivit HotNews. Ea a fost procuroare în California și a fost căsătorită cu actualul guvernator al statului, democratul Gavin Newsom, menționat ca posibil candidat la prezidențialele din 2028. Ce urmează Din informațiile prezentate, Trump nu a anunțat o decizie finală, ci doar că situația este „analizată”. Rămâne de văzut dacă administrația va iniția formal procedura de retragere și cum va evolua investigația inspectorului general al Departamentului de Stat, menționată în relatare. [...]