Știri
Știri din categoria Externe
Ministrul iranian de externe susține că războiul cu SUA și Israel a ridicat statutul internațional al Iranului, pe fondul presiunilor Chinei pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz, potrivit Al Jazeera.
Abbas Araghchi a declarat, la Beijing, că Iranul „a atins o poziție internațională înaltă” în timpul războiului cu Statele Unite și Israel. Informația apare într-un material de tip NewsFeed publicat pe 6 mai 2026.
În același context, Araghchi s-a întâlnit cu ministrul chinez de externe, Wang Yi. Potrivit materialului, Wang Yi a cerut Iranului și SUA să redeschidă Strâmtoarea Hormuz.
Din informațiile disponibile în sursă nu reiese dacă strâmtoarea este închisă în acest moment, în ce condiții ar urma să fie redeschisă sau ce calendar ar exista pentru o eventuală reluare a traficului.
Recomandate
Discuțiile Netanyahu–Trump despre Iran vin pe fondul unor posibile ajustări de sancțiuni care ar putea afecta fluxurile de petrol către China , în condițiile în care președintele SUA a spus că ia în calcul ridicarea sancțiunilor pentru companiile petroliere chineze care cumpără țiței iranian, potrivit The Jerusalem Post . Premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele american Donald Trump au vorbit duminică atât despre evoluțiile legate de Iran, cât și despre vizita lui Trump în China. După convorbire, Trump a publicat pe Truth Social un mesaj cu ton de ultimatum la adresa Teheranului, susținând că „timpul este esențial”. Înaintea apelului, Netanyahu anunțase că urmează să discute cu Trump „ca la fiecare câteva zile” și că va afla „impresiile” acestuia din China, adăugând că Israelul se declară pregătit „pentru orice scenariu”. Ce a adus Trump din vizita în China: acorduri comerciale și un mesaj despre Hormuz Trump s-a întors sâmbătă în SUA după o vizită de stat în China, unde el și președintele Xi Jinping au convenit asupra unei serii de înțelegeri privind tarifele, agricultura și aeronavele. Ministerul Comerțului din China a descris acordurile drept „preliminare” și a precizat că cele două părți au agreat înființarea unui consiliu de investiții și a unui consiliu comercial, pentru a negocia reduceri reciproce de tarife pe produse specifice, dar și tăieri mai largi pentru bunuri nespecificate, inclusiv produse agricole. Un punct sensibil, cu implicații directe pentru piața energetică, este Strâmtoarea Hormuz , rută maritimă vitală pentru transportul de petrol. Trump a afirmat că Xi ar fi fost de acord că Iranul trebuie să deschidă strâmtoarea și că Teheranul nu poate avea o armă nucleară. În paralel, Ministerul de Externe al Chinei a transmis frustrare față de războiul cu Iranul, numindu-l un conflict „care nu ar fi trebuit să se întâmple, nu are niciun motiv să continue”. Miza economică: sancțiuni, petrol iranian și rolul Chinei Trump a mai spus că ia în calcul ridicarea sancțiunilor americane asupra companiilor petroliere chineze care cumpără petrol iranian, subliniind că China este cel mai mare cumpărător de țiței iranian. Întrebat la bordul Air Force One dacă Xi și-a asumat un angajament ferm pentru a pune presiune pe Iran să redeschidă strâmtoarea, Trump a răspuns: „Nu cer nicio favoare, pentru că atunci când ceri favoruri, trebuie să întorci favoruri.” Din perspectiva pieței, o eventuală relaxare a sancțiunilor pentru cumpărătorii chinezi ar putea schimba condițiile de tranzacționare pentru fluxurile de petrol iranian și ar repoziționa China în ecuația de presiune asupra Teheranului, însă materialul nu oferă un calendar sau detalii despre pași concreți. Separat, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a declarat vineri că Iranul ar primi „input” din partea Chinei, adăugând că Teheranul încearcă să dea o șansă diplomației, dar nu are încredere în SUA, pe fondul loviturilor aeriene care au întrerupt runde anterioare de discuții. [...]
Iranul își intensifică mobilizarea internă pe fondul unei noi escaladări cu SUA , cu manifestații aproape zilnice în Teheran și puncte publice unde civilii sunt instruiți să folosească arme, potrivit G4Media . Mișcările vin într-un context de tensiuni crescute după noi amenințări lansate de Donald Trump și pe fondul blocării negocierilor de pace. În capitala iraniană, mii de oameni participă seară de seară la manifestații organizate de autorități, prezentate ca demonstrații de „mobilizare națională”, relatează CNN, citat de Mediafax. În zona Tajrish Square, participanții scandează „Moarte Americii”, afișează steaguri iraniene, iar comercianții vând șepci și simboluri naționale. O tânără citată de CNN spune că este pregătită „să-și sacrifice viața” pentru țară. Instruire cu arme în spații publice și propagandă la televiziunea de stat Potrivit relatărilor citate, în mai multe piețe din Teheran au apărut standuri unde oamenii primesc lecții de bază despre utilizarea armelor automate. La un punct din Vanak Square, o femeie îmbrăcată în chador era învățată să demonteze și să reasambleze o pușcă AK-47 de un instructor mascat în uniformă militară; în apropiere, o fetiță se juca cu un Kalașnikov descărcat. Televiziunea de stat amplifică mesajul de mobilizare: un prezentator de la Ofogh TV a tras în tavanul studioului în timpul unei demonstrații televizate, după instrucțiuni primite de la un membru mascat al Gardienilor Revoluției Islamice. O altă prezentatoare, Mobina Nasiri, a apărut în direct ținând o armă automată și a spus că a primit-o de la participanții la mitingurile din Teheran. Factorul Trump și riscul de escaladare regională Tensiunile s-au accentuat după un mesaj publicat de Donald Trump pe platforma Truth Social, în care a avertizat Iranul că „timpul se scurge” și că, dacă nu acționează rapid, „nu va mai rămâne nimic din ei”. Mesajul este plasat, în relatarea citată, pe fondul blocării negocierilor de pace și al temerilor privind reluarea confruntărilor directe între Iran, SUA și Israel. Societatea, între mobilizare și oboseala de război În paralel cu discursul oficial, apar și voci care cer evitarea unei noi escaladări. Într-un parc din apropierea Muzeului Cinematografiei din Teheran, localnici intervievați de CNN spun că își doresc o viață normală și stabilitate; un tânăr afirmă: „Nu vrem război”, iar o profesoară universitară vorbește despre dorința de a trăi într-o „țară normală” în care copiii să aibă un viitor. Pe fondul zvonurilor despre posibile lovituri americano-israeliene și al eșecului negocierilor diplomatice, relatarea indică un sentiment că războiul „nu s-a încheiat cu adevărat”, iar populația este prinsă între patriotism, teamă și dorința de a evita un nou conflict. [...]
Războiul SUA–Israel cu Iranul a generat deja costuri de peste 25 mld. dolari (aprox. 115 mld. lei) pentru companii , iar nota de plată continuă să crească, potrivit unei analize Reuters . Impactul se vede în scumpiri, întreruperi de aprovizionare și ajustări operaționale, cu Europa și Asia printre cele mai expuse la șocul petrolului. Analiza se bazează pe declarații corporative făcute de companii listate în SUA, Europa și Asia de la începutul conflictului, iar concluzia centrală este că blocada Iranului asupra Strâmtorii Hormuz – un punct critic pentru transportul energiei – a împins prețul petrolului peste 100 de dolari/baril, cu peste 50% mai mult decât înainte de război. Consecința imediată: costuri mai mari la energie și transport, rute comerciale afectate și presiune pe lanțurile de aprovizionare. Cum se transmite șocul în economie: costuri, aprovizionare, prețuri Cel puțin 279 de companii au indicat războiul drept motiv pentru măsuri defensive menite să limiteze pierderile, arată analiza. Printre acțiunile menționate se numără: majorări de prețuri și reduceri de producție; suspendarea dividendelor sau a răscumpărărilor de acțiuni; trimiterea angajaților în șomaj tehnic; suprataxe de combustibil (în special în transporturi); solicitarea de sprijin guvernamental de urgență. În paralel, închiderea sau blocarea rutelor prin Hormuz a crescut costurile de transport și a redus disponibilitatea unor materii prime și inputuri industriale, inclusiv îngrășăminte, heliu, aluminiu și polietilenă (un tip de plastic folosit pe scară largă). Cine plătește cel mai mult: aviația în frunte, dar efectul se extinde Companiile aeriene reprezintă cea mai mare parte a costurilor cuantificate, cu aproape 15 miliarde de dolari (aprox. 69 mld. lei), pe fondul scumpirii puternice a combustibilului de aviație, despre care Reuters notează că aproape s-a dublat. Pe măsură ce blocajul persistă, tot mai multe companii din alte sectoare avertizează asupra efectelor. Exemplele de impact financiar invocate în analiză includ: Toyota, care a avertizat asupra unei lovituri de 4,3 miliarde de dolari (aprox. 20 mld. lei); Procter & Gamble , care a estimat un impact negativ de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 mld. lei) asupra profitului după taxe. În Europa, unde costurile energiei erau deja ridicate, ponderea companiilor afectate este mai mare, iar aproape o treime dintre firmele din eșantion provin din Asia, reflectând dependența acestor regiuni de petrolul și produsele energetice din Orientul Mijlociu. De ce efectul în profituri poate întârzia: „lovitura reală” încă nu se vede complet Reuters notează că profiturile corporative au rămas solide în primul trimestru, iar analiștii spun că o parte din impact încă nu s-a reflectat în rezultatele raportate. Totuși, estimările pentru marjele de profit din trimestrul al doilea au început să fie reduse în mai multe segmente, pe măsură ce costurile cresc, iar capacitatea companiilor de a transfera scumpirile către clienți se diminuează. Whirlpool a oferit un exemplu de deteriorare rapidă a perspectivelor, după ce și-a înjumătățit prognoza pentru întregul an și și-a suspendat dividendul. CEO-ul Marc Bitzer a spus: „Consumatorii amână înlocuirea produselor și preferă să le repare.” În aceeași logică, McDonald’s a indicat că se așteaptă la o inflație mai mare a costurilor pe termen lung din cauza perturbărilor continue din lanțurile de aprovizionare, iar CEO-ul Chris Kempczinski a legat presiunea asupra cererii de prețurile ridicate la combustibil: „Prețurile ridicate la benzină sunt problema principală pe care o vedem acum.” Context: un șoc comparabil, ca ordin de mărime, cu alte episoade recente Pentru a pune în perspectivă amploarea, Reuters compară costurile actuale cu cele generate de tarifele impuse de președintele SUA Donald Trump în 2025: până în octombrie anul trecut, sute de companii semnalaseră peste 35 de miliarde de dolari costuri asociate acelor tarife. În cazul războiului cu Iranul, analiza sugerează că presiunea se poate accentua în trimestrele următoare, pe măsură ce expiră protecțiile din contracte de acoperire (hedging – instrumente financiare folosite pentru a reduce riscul de preț) și devine mai dificilă transferarea costurilor către consumatori, într-un context de încredere fragilă a acestora. [...]
Declarațiile lui Netanyahu sugerează o extindere a controlului militar israelian în Gaza peste parametrii armistițiului , într-un semnal cu potențial de a complica implementarea acordului și de a prelungi incertitudinea operațională din zonă, potrivit G4Media , care citează AFP, informație preluată de Agerpres. Premierul Benjamin Netanyahu a afirmat că Israelul este „foarte aproape” de a-și atinge unul dintre obiectivele declarate după atacurile din 7 octombrie 2023: uciderea tuturor celor responsabili de organizarea acestora. Declarația a fost făcută duminică, în ședința săptămânală de cabinet, potrivit comunicatului biroului său de presă. În acest context, armata israeliană a anunțat sâmbătă moartea lui Ezzedine al-Haddad , comandant al aripii armate a Hamas, ucis vineri într-un atac aerian țintit în Gaza. „Am promis că fiecare arhitect al masacrului şi al luării de ostatici va fi eliminat până la ultimul, şi suntem foarte aproape de a finaliza această misiune.” Controlul asupra teritoriului și semnalul pentru armistițiu Netanyahu a mai spus că forțele israeliene controlează în prezent 60% din teritoriul Fâșiei Gaza. Potrivit articolului, această afirmație indică faptul că armata și-a extins prezența operațională, pe fondul unor relatări recente din presă despre avansul trupelor spre o nouă așa-numită „linie portocalie”. În același timp, termenii armistițiului mediat de SUA între Israel și Hamas, intrat în vigoare din 10 octombrie, prevedeau retragerea forțelor israeliene pe o „linie galbenă” în Gaza, lăsând palestinienilor controlul asupra a peste 50% din teritoriu. Context: ținte eliminate după 7 octombrie G4Media notează că, de la atacul din 7 octombrie 2023, armata israeliană i-a ucis pe: Yahya Sinwar, liderul Hamas din Gaza, considerat principalul „creier” al atacului; Mohammed Deif, șeful aripii armate a Hamas, descris ca un alt arhitect cheie al atacului. Netanyahu a susținut, totodată, că Israelul „știe exact” care este misiunea sa și că obiectivul este ca Gaza „să nu mai reprezinte niciodată o amenințare” pentru Israel. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre pașii următori sau despre o reacție a Hamas la aceste declarații. [...]
Kaja Kallas avertizează că acordurile bilaterale cu SUA pot slăbi UE și pot alimenta o strategie de tip „dezbină și cucerește”, potrivit HotNews , care citează declarațiile făcute la Conferința Lennart Meri de la Tallinn. Șefa diplomației UE a susținut că Uniunea Europeană ar deveni o „putere egală” cu Statele Unite, Rusia și China dacă rămâne unită, iar tocmai această posibilitate ar explica de ce aceste state „nu își doresc” o UE puternică și coerentă. Mesajul către capitale: miza este unitatea, nu relațiile „pe cont propriu” Kallas a îndemnat statele membre să nu slăbească blocul comunitar încercând să obțină în paralel înțelegeri bilaterale cu Washingtonul, într-un context în care, spune ea, este „mai ușor” pentru marile puteri să negocieze cu țări individuale, mai mici, decât cu un bloc care poate acționa unitar. „Nu le place Uniunea Europeană, acest lucru este foarte clar.” „Este pentru că dacă rămânem uniți, dacă operăm împreună, atunci suntem puteri egale, suntem puternici.” „Dezbină și cucerește”: avertismentul privind eficiența divizării Kallas a descris drept parte a unei strategii de fragmentare discursul de tipul „relațiile mele cu tine sunt grozave, dar nu îmi place Uniunea Europeană”. Ea a spus că este „foarte îngrijorată” când vede state care „merg pe această cale” și a avertizat că „divizarea chiar funcționează”. În final, Kallas a cerut statelor membre să apere proiectul european și a afirmat despre SUA, Rusia și China că „vor să dezmembreze Uniunea Europeană”, deoarece UE este „mult mai puternică” atunci când acționează împreună. Declarațiile au fost relatate de Politico . [...]
Iranul amenință cu represalii „fără precedent” dacă SUA atacă din nou , pe fondul blocajului din negocierile privind dosarul nuclear și condițiile de încetare a ostilităților în regiune, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul a venit duminică dimineață, de la purtătorul de cuvânt al forțelor armate iraniene, generalul Abolfazl Shekarchi , care a avertizat că, în cazul unui nou atac american, „resursele și armata” SUA s-ar confrunta cu „scenarii fără precedent, ofensive, surprinzătoare și tumultuoase”, conform televiziunii de stat iraniene. De ce s-au blocat discuțiile: nuclearul și uraniul îmbogățit Potrivit relatărilor din media iraniene, principala nemulțumire a Teheranului este că Washingtonul nu ar fi oferit „nicio concesie concretă” la propunerile iraniene, în special pe tema programului nuclear – punctul central al divergențelor dintre cele două state. Agenția Fars susține că SUA au prezentat o listă de cinci puncte, cerând în special: ca Iranul să păstreze o singură instalație nucleară; să transfere în SUA întregul stoc de uraniu înalt îmbogățit. În plus, aceeași sursă afirmă că Washingtonul ar fi refuzat să deblocheze „măcar 25%” din activele iraniene înghețate în străinătate și să plătească despăgubiri pentru daunele suferite de Iran în timpul războiului. Agenția Mehr a descris poziția americană drept lipsită de „concesii tangibile” și a acuzat „condiții excesive”, inclusiv restricții „foarte severe și de lungă durată” asupra sectorului nuclear iranian și condiționarea încetării ostilităților „pe toate fronturile” de deschiderea unor negocieri. Ce a cerut Teheranul: încetarea ostilităților și ridicarea blocadei Diplomația iraniană a transmis luni că propunerile Teheranului vizau încetarea imediată a ostilităților în regiune, în special în Liban, și ridicarea blocadei impuse porturilor iraniene de Marina americană. Iranul a cerut, de asemenea, deblocarea activelor sale din străinătate, afectate de sancțiuni americane de lungă durată. Materialul este atribuit Agerpres , care citează AFP. [...]
