Știri
Știri din categoria Externe
Iranul este așteptat joi să transmită un răspuns la propunerea SUA de încheiere a războiului, un pas care ar putea debloca, cel puțin parțial, tensiunile din jurul Strâmtorii Hormuz și volatilitatea din piețele energetice, potrivit CNN.
Sursele citate de publicație spun că Washingtonul și Teheranul „se apropie” de un acord sub forma unui memorandum scurt, iar Iranul ar urma să își comunice poziția către mediatori în cursul zilei de joi. Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat miercuri că au existat „discuții foarte bune” cu Iranul în ultimele 24 de ore, dar a lansat și o nouă amenințare, fără ca în fragmentul publicat să fie detaliată.
În paralel cu discuțiile diplomatice, situația operațională din zonă rămâne tensionată. CNN relatează că armata americană a tras asupra unui petrolier sub pavilion iranian care se îndrepta spre un port iranian, în cadrul blocadei impuse de SUA.
Tot miercuri, Iranul a anunțat lansarea unui organism care ar urma să guverneze traficul prin Strâmtoarea Hormuz, o rută critică pentru comerțul global cu petrol, într-un gest prezentat ca o formalizare a controlului asupra „punctului de strangulare” comercial, în pofida avertismentelor americane.
Pe fondul speranțelor privind un posibil acord SUA–Iran, prețurile petrolului au continuat să scadă, după declinul puternic din ziua precedentă. În datele citate de CNN:
Totuși, cotațiile rămân cu peste o treime peste nivelurile de dinaintea începerii atacurilor SUA–Israel asupra Iranului, la 28 februarie, potrivit aceleiași surse. Jefferies estimează că, și în cazul unui acord în zilele următoare, Brent ar putea rămâne „în jur de 80 de dolari” în 3–6 luni, adică cu circa 25% peste nivelurile pre-război.
În transportul maritim, aproximativ 1.600 de nave sunt încă blocate în apropierea Strâmtorii Hormuz, iar companiile calculează riscurile și costurile, inclusiv din perspectiva asigurărilor: clauzele de război pot limita acoperirea pentru nave aflate într-o zonă de conflict, notează CNN, citând și poziția directorului Portului din Los Angeles, Gene Seroka.
Separat, în regiune, Israelul a vizat un comandant de rang înalt Hezbollah într-o lovitură descrisă drept prima în Beirut de la armistițiul din Liban, potrivit premierului Benjamin Netanyahu, ceea ce evidențiază fragilitatea încetării focului, mai arată CNN.
Ce urmează depinde de răspunsul Teheranului la propunerea americană și de modul în care acesta se traduce în măsuri concrete privind securitatea navigației și accesul prin Strâmtoarea Hormuz — elementul cu impact economic imediat pentru energie și lanțurile de aprovizionare.
Recomandate
Iranul ridică miza în Strâmtoarea Hormuz printr-o dovadă video a unui incident militar , după ce Al Jazeera relatează că presa iraniană a publicat imagini care ar arăta epava unei drone americane de recunoaștere, despre care Teheranul susține că a fost doborâtă de forțele sale armate deasupra strâmtorii. Materialul video este prezentat ca o confirmare a versiunii iraniene privind incidentul, însă informația rămâne formulată ca afirmație („ar arăta”, „presupus”) și nu este indicată o verificare independentă a autenticității imaginilor sau a circumstanțelor doborârii. De ce contează pentru regiune și pentru economie Strâmtoarea Hormuz este un punct critic pentru transportul energetic global, iar orice escaladare militară sau dispută privind libertatea de navigație poate amplifica riscurile operaționale pentru rutele maritime și poate alimenta volatilitatea pe piețele de energie, chiar și în absența unor măsuri concrete anunțate. Ce se știe din informația publicată Presa iraniană a difuzat un videoclip despre care susține că surprinde epava unei drone americane de recunoaștere. Iranul afirmă că drona ar fi fost doborâtă de forțele sale armate deasupra Strâmtorii Hormuz. Publicarea este datată 7 mai 2026. [...]
Ministrul iranian de externe susține că războiul cu SUA și Israel a ridicat statutul internațional al Iranului, pe fondul presiunilor Chinei pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz , potrivit Al Jazeera . Abbas Araghchi a declarat, la Beijing, că Iranul „a atins o poziție internațională înaltă” în timpul războiului cu Statele Unite și Israel. Informația apare într-un material de tip NewsFeed publicat pe 6 mai 2026. Miza: Strâmtoarea Hormuz și presiunea pentru reluarea traficului În același context, Araghchi s-a întâlnit cu ministrul chinez de externe, Wang Yi. Potrivit materialului, Wang Yi a cerut Iranului și SUA să redeschidă Strâmtoarea Hormuz. Din informațiile disponibile în sursă nu reiese dacă strâmtoarea este închisă în acest moment, în ce condiții ar urma să fie redeschisă sau ce calendar ar exista pentru o eventuală reluare a traficului. [...]
Donald Trump spune că un acord cu Iranul este „foarte posibil” după „discuții foarte bune” în ultimele 24 de ore , potrivit Agerpres , care citează AFP. Declarația președintelui american indică o posibilă detensionare pe canalul diplomatic dintre Washington și Teheran, într-un moment în care evoluțiile din regiune pot influența direct riscul geopolitic și, implicit, costurile de transport și energie. În materialul Agerpres nu sunt oferite detalii despre conținutul potențialului acord, calendarul negocierilor sau condițiile discutate. [...]
Atacul Israelului asupra Beirutului ridică riscul de escaladare după armistițiul din 17 aprilie , prin reluarea loviturilor în suburbiile sudice ale capitalei libaneze, într-o zonă asociată Hezbollah, potrivit Digi24 . Ținta a fost un comandant al unității de elită Radwan, iar o sursă apropiată grupării șiite a declarat pentru AFP că acesta a fost ucis. Lovitura a vizat miercuri seara suburbiile sudice ale Beirutului, iar sursa citată l-a identificat pe comandant drept Malek Ballout , „comandantul operațiunilor forței Radwan”. Ce a spus conducerea Israelului despre țintă Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat că atacul a urmărit „neutralizarea” comandantului Forței Radwan. Într-un mesaj publicat pe X, Netanyahu a susținut că unitatea Radwan este responsabilă pentru atacuri asupra localităților israeliene și pentru rănirea soldaților IDF (Forțele de Apărare ale Israelului). „Am ordonat, împreună cu ministrul apărării Israel Katz, lovirea imediată la Beirut a comandantului Forţei Radwan din organizaţia teroristă Hezbollah, pentru a-l neutraliza.” „Niciun terorist nu are imunitate, braţul lung al Israelului va ajunge la fiecare inamic şi criminal.” De ce contează: primul atac major asupra Beirutului de la armistițiu Agenția oficială de presă libaneză Ani a relatat că avioane israeliene au lovit cartierul Ghobeiri din suburbiile sudice ale Beirutului, pentru prima dată de la intrarea în vigoare a armistițiului din 17 aprilie dintre Israel și Hezbollah. Reluarea unui atac major asupra Beirutului, după armistițiu, indică o deteriorare a situației de securitate și crește riscul extinderii confruntării, în condițiile în care ținta declarată a fost un comandant de rang înalt al unei unități de elită a Hezbollah. [...]
Statele Unite coboară nivelul de reprezentare la summitul B9 de la București , trimițând un subsecretar de stat în locul președintelui, într-un moment în care România găzduiește reuniunea pe fondul unei crize politice interne, potrivit Știrile Pro TV . Administrația Prezidențială anunță că Washingtonul va fi reprezentat de Thomas DiNanno , subsecretar de stat pentru controlul armamentului și securitate internațională. Invitația inițială din partea autorităților române i-a fost adresată lui Donald Trump, însă acesta nu va participa. DiNanno este prezentat ca un oficial cu portofoliu pe controlul armamentului nuclear, stabilitate strategică, apărare antirachetă și spațiu cosmic și ca participant la negocierile din 2020 privind reducerea armelor nucleare în cadrul Noului Tratat START cu Federația Rusă, precum și la alte angajamente americane de „descurajare extinsă” cu Japonia, Republica Coreea și Australia. Criza politică internă schimbă agenda de la Cotroceni Înaintea summitului, la București ar fi trebuit să ajungă de Ziua Europei și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, însă recepția de la Palatul Cotroceni programată pentru sâmbătă a fost anulată, iar vizita va fi reprogramată. Administrația Prezidențială a motivat decizia prin evoluțiile politice interne generate de adoptarea moțiunii de cenzură în Parlament. La Cotroceni au început negocieri cu liderii partidelor, după ce moțiunea PSD–AUR a dus la căderea Guvernului Bolojan, iar formarea unei noi majorități este descrisă drept dificilă în condițiile pozițiilor anunțate de PNL, USR, PSD și AUR. Ce se știe despre summitul B9 de la București Summitul București 9 (B9) și al Țărilor Nordice este programat pe 13 mai, la Palatul Cotroceni, și va fi coprezidat de președintele Nicușor Dan și de Karol Nawrocki, omologul său polonez. Formatul B9, inițiat în 2015 de România și Polonia, reunește statele de pe flancul estic al NATO: România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania și Letonia. La reuniune au fost invitați secretarul general al NATO, Mark Rutte, și reprezentanți ai Țărilor Nordice (Finlanda, Danemarca, Islanda, Suedia și Norvegia). Potrivit surselor diplomatice citate în material, sunt așteptați și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precum și lideri din statele baltice și nordice, în contextul incertitudinilor de securitate din regiune și din Orientul Mijlociu. Context: ce se știa anterior despre participarea lui Trump La începutul lunii aprilie, surse ale Știrilor Pro TV indicau că Donald Trump nu va participa la summitul B9 de la București, invocând imposibilitatea de a onora invitația, dar lăsând deschisă varianta unei reprezentări la nivel înalt. În acel context, numele vehiculat pentru reprezentarea Washingtonului fusese cel al secretarului de stat Marco Rubio. [...]
Eșecul negocierilor UE–SUA crește riscul unor tarife de 25% pe auto, cu impact direct în lanțurile industriale europene , după ce discuțiile pentru implementarea acordului comercial transatlantic s-au încheiat fără rezultat, potrivit Digi24 . În acest context, Donald Trump amenință cu taxe vamale ridicate pentru producătorii auto europeni, iar Washingtonul sugerează că ar putea renunța la acord dacă nu apare rapid un compromis. Blocajul a apărut după o rundă de aproximativ șase ore de negocieri între eurodeputați și guvernele statelor membre, care nu s-a încheiat cu o înțelegere. Miza imediată este evitarea unei escaladări comerciale, în condițiile în care Trump a legat explicit aplicarea acordului de introducerea sau nu a unor tarife de 25% pentru industria auto europeană. Ce prevede acordul și de ce s-a ajuns la impas Acordul de principiu, convenit anul trecut la Turnberry (Scoția), ar include două angajamente principale: UE ar urma să elimine taxele vamale pentru bunurile industriale americane; SUA ar urma să plafoneze taxele pentru majoritatea produselor la 15%. Problema, potrivit informațiilor citate, este că Uniunea Europeană nu a transpus încă acordul în legislație, ceea ce a amplificat presiunea politică asupra Comisiei Europene , care negociază acordurile comerciale în numele celor 27 de state membre. Presiunea pe industria auto și semnalul de la Washington Ambasadorul SUA la UE, Andrew Puzder, a declarat că Washingtonul ar introduce „destul de curând” tariful de 25% pentru industria auto dacă negocierile nu produc rapid un acord și a avertizat că întregul aranjament comercial este în pericol. „Dacă un acord nu mai este un acord, atunci cred că Statele Unite se vor retrage din el”, a declarat acesta. Diviziuni în UE: statele membre și Comisia vor acordul, Parlamentul cere condiții În timp ce Comisia Europeană și majoritatea statelor membre susțin finalizarea acordului, eurodeputații au devenit mai reticenți. Digi24 notează că nemulțumirile sunt legate, între altele, de amenințările lui Trump privind anexarea Groenlandei și de schimbarea contextului intern din SUA după ce Curtea Supremă a anulat, în februarie, tarifele vamale inițiale impuse de Trump. Conduși de Bernd Lange, eurodeputații au cerut condiții suplimentare care, în practică, ar putea întârzia sau condiționa aplicarea acordului (inclusiv legat de tarifele la oțel și de eventuale amenințări la adresa integrității teritoriale a UE). Ce urmează: o nouă rundă și un termen-limită în iulie Negociatorii ar intenționa să se întâlnească din nou pe 19 mai, dată care nu a fost confirmată oficial. Ținta declarată este un compromis final până în iulie, când ar urma să expire tarifele temporare impuse de Trump, însă partea americană sugerează că acest termen ar putea fi prea târziu. Pentru companiile europene, în special din auto, riscul imediat rămâne introducerea rapidă a tarifului de 25%, ceea ce ar putea afecta costurile și competitivitatea exporturilor către piața americană, dacă nu apare un acord politic în următoarele săptămâni. [...]
