Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea militară din Strâmtoarea Ormuz riscă să blocheze din nou traficul maritim și să amplifice costurile de transport și asigurare, după ce Iranul a anunțat că a lansat tiruri de rachete „ca represalii” în urma atacării unui petrolier iranian de către armata SUA, potrivit Adevărul. Informația a apărut la scurt timp după ce au fost raportate explozii pe insula Qeshm, în zona Strâmtorii Ormuz.
Televiziunea de stat iraniană IRIB a susținut că „unitățile inamice din strâmtoare” au fost lovite de rachete și „forțate să se retragă” după ce ar fi suferit daune. Declarația a fost atribuită unui oficial militar și a fost preluată de AFP, citată de Agerpres.
Agențiile iraniene Fars și Tasnim au confirmat existența unor explozii în zonă. În același timp, un purtător de cuvânt al armatei israeliene a declarat pentru AFP că „nu are cunoștință de un astfel de atac”, ceea ce lasă neclar, din informațiile disponibile, amploarea exactă a incidentului și țintele lovite.
Armata SUA a anunțat miercuri că a tras asupra unui petrolier sub pavilion iranian care ar fi încercat să forțeze blocada impusă de Washington asupra porturilor Iranului. Comandamentul Central al SUA (Centcom) a transmis pe rețeaua X că forțele americane „au acționat pentru respectarea blocadei”, „neutralizând” un petrolier fără încărcătură care încerca să navigheze către un port iranian.
Potrivit militarilor americani, echipajul nu ar fi răspuns la avertismente repetate, iar un avion de pe portavionul USS Abraham Lincoln a deschis focul și a avariat cârma navei, ceea ce a împiedicat petrolierul să-și continue deplasarea spre Iran.
În același context, este amintită o operațiune inițiată de președintele american Donald Trump pentru a permite navelor să treacă prin strâmtoare, care ar fi durat „doar 48 de ore”, timp în care „doar două nave” au putut fi scoase, potrivit CNN, citat de Adevărul.
Organizația Maritimă Internațională (OMI) indică faptul că, de la începutul războiului, atacurile cu rachete au lovit 32 de nave, cu zece morți și „cel puțin câteva zeci” de răniți. OMI îndeamnă navele la prudență maximă și avertizează că escorta militară nu poate fi considerată o soluție pe termen lung.
Recomandate
Negocierile SUA–Iran rămân blocate pe condițiile nucleare și pe securitatea Strâmtorii Ormuz , după ce Teheranul a minimalizat propunerea americană de pace în 14 puncte, potrivit Euronews . Miza imediată este una cu impact economic și operațional global: reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz și reducerea riscului pentru transportul maritim din Golf. Documentul american ar include, între altele, cerința ca Iranul să nu mai îmbogățească uraniu necesar producerii armelor nucleare și să redeschidă traficul în Strâmtoarea Ormuz. Un membru de rang înalt al parlamentului iranian a respins propunerea, pe care a numit-o „o listă de dorințe”, în timp ce un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe a spus că Teheranul își va transmite opiniile către mediatorii pakistanezi. Mesajele Washingtonului: optimism, dar cu avertismente Donald Trump a declarat că „este foarte posibil să ajungem la un acord cu Iran” și a susținut că, în ultimele 24 de ore, discuțiile au mers „foarte bine”, după „trei zile de afirmații și decizii contradictorii” ale administrației. „Am avut discuții foarte bune în ultimele 24 de ore. Și este foarte posibil să ajungem la un acord.” În același schimb cu presa, Trump a insistat că nu este cunoscut „ce se întâmplă în culise” și a reiterat condiția-cheie: Iranul „nu poate avea arme nucleare”, avertizând că, în lipsa unui rezultat, SUA „va trebui să meargă mult mai departe”. Ormuz: semnal operațional către navele comerciale În paralel, Iranul a anunțat că porturile sale sunt pregătite să ofere servicii maritime, suport tehnic, provizii și asistență medicală navelor blocate în Strâmtoarea Ormuz, mesaj transmis către căpitanii navelor comerciale din regiunea Golfului. Teheranul afirmă că navele care navighează în apele sale teritoriale pot beneficia de aprovizionare cu combustibil, servicii medicale și servicii de întreținere. Pentru a se asigura că informația ajunge la toți operatorii, Iranul spune că mesajul va fi retransmis prin rețelele de comunicații din regiune de trei ori pe zi, timp de trei zile. Context politic la Teheran Pe plan intern, președintele iranian a anunțat că s-a întâlnit recent cu liderul suprem, Mojtaba Khamenei, într-o primă relatare publică despre o astfel de întâlnire. Potrivit informațiilor prezentate, Khamenei era considerat în stare gravă după ce ar fi fost rănit în primul atac israelo-american, din februarie, iar până acum nu a apărut public, mesajele sale fiind citite la televiziunea de stat. În acest moment, Euronews notează că SUA așteaptă răspunsul Iranului, însă reacțiile de la Teheran indică faptul că diferențele de poziție persistă, în special pe dosarul nuclear și pe condițiile de securitate pentru navigația prin Ormuz. [...]
Loviturile SUA asupra unor obiective militare din Iran pun sub presiune încetarea focului și cresc riscul de perturbare a traficului prin Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru transportul maritim, potrivit CNN . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că forțele americane au vizat facilități militare iraniene pe care le consideră responsabile pentru o serie de atacuri „neprovocate” cu rachete, drone și ambarcațiuni mici împotriva navelor de război americane care tranzitau Strâmtoarea Hormuz, în timpul deplasării către Golful Oman. Într-un comunicat, CENTCOM a precizat că SUA au interceptat atacurile și au răspuns cu lovituri „în legitimă apărare” pe 7 mai. Țintele au inclus, conform aceleiași surse, „platforme de lansare pentru rachete și drone, locații de comandă și control, precum și noduri de informații, supraveghere și recunoaștere” (ISR – infrastructură pentru colectarea și procesarea informațiilor din teren). Un oficial american citat de CNN a spus că loviturile au fost efectuate în mai multe locații, inclusiv în Bandar Abbas și Qeshm. CENTCOM a mai afirmat că forțele iraniene au lansat mai multe rachete, drone și ambarcațiuni mici în timp ce distrugătoarele americane USS Truxtun, USS Rafael Peralta și USS Mason traversau pasajul maritim internațional și că „niciun activ american nu a fost lovit”. Reacția Iranului: acuzații de lovire a zonelor civile și „acțiune reciprocă” Un purtător de cuvânt al forțelor armate iraniene a declarat că loviturile aeriene americane au atins zone civile de-a lungul coastelor Insulei Qeshm, Bandar Khamir și Sirik. Acesta a susținut, de asemenea, că SUA ar fi încălcat încetarea focului în vigoare prin țintirea unui petrolier iranian care se îndrepta spre Strâmtoarea Hormuz. Potrivit aceluiași purtător de cuvânt, Iranul a răspuns prin „acțiune reciprocă”, atacând nave militare americane la est de strâmtoare și la sud de portul Chabahar, într-un mesaj video difuzat de presa de stat. Separat, un reportaj al presei de stat iraniene a afirmat că facilități comerciale din zona Bahman Pier, pe Insula Qeshm, ar fi fost vizate într-un schimb de focuri între forțele de securitate iraniene și „inamicul”. Ce spune Washingtonul: încetarea focului „este în vigoare”, dar tensiunile continuă Președintele Donald Trump a avertizat Iranul, într-o postare pe Truth Social, să nu escaladeze și să semneze rapid un acord, amenințând cu lovituri mai dure în viitor dacă acest lucru nu se întâmplă. Într-o convorbire telefonică cu ABC News, Trump a descris loviturile de joi drept un „love tap” și a spus că încetarea focului „merge” și „este în vigoare”. În pofida armistițiului vechi de aproape o lună, SUA și Iranul „au făcut schimb de focuri” în ultimele zile. Șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a declarat marți, la un briefing de presă, că Iranul a atacat forțele americane de peste 10 ori de la începutul încetării focului, însă niciun incident nu a depășit pragul pentru revenirea la operațiuni de luptă la scară largă. Atât Caine, cât și secretarul Apărării, Pete Hegseth, au spus că forțele americane operează într-o postură defensivă, dar sunt pregătite să răspundă în contextul unui armistițiu fragil. Context operațional: incidentul cu petrolierul iranian din Golful Oman Ultima confruntare vine după ce armata SUA a anunțat că a dezactivat miercuri un petrolier sub pavilion iranian în Golful Oman, trăgând „mai multe rafale” din muniție de pe un avion de vânătoare în cârma navei, după ce aceasta ar fi încercat să navigheze către un port iranian. CENTCOM a precizat atunci că petrolierul M/T Hasna se afla în ape internaționale, în drum spre un port iranian din Golful Oman, când forțele americane au emis „mai multe avertismente”, susținând că nava încălca blocada americană aflată în vigoare. În comunicatul citat de CNN, CENTCOM a mai spus că SUA „nu caută escaladarea”, dar că armata este „pregătită să protejeze forțele americane” pe fondul tensiunilor din zonă. [...]
Intercepția atacurilor asupra a trei distrugătoare americane în Strâmtoarea Ormuz ridică din nou riscul operațional pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie , într-un episod care poate amplifica tensiunile militare într-un punct-cheie pentru transportul global, potrivit Mediafax . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că forțele americane au interceptat atacuri iraniene „neprovocate” cu rachete, drone și ambarcațiuni mici, în timp ce trei distrugătoare cu rachete ghidate traversau Strâmtoarea Ormuz către Golful Oman, pe 7 mai. În același comunicat, CENTCOM a precizat că SUA au răspuns cu „lovituri de autoapărare”, vizând instalațiile militare iraniene considerate responsabile de lansarea atacurilor. Ce nave au fost vizate și ce spune CENTCOM Potrivit CENTCOM, atacurile au avut loc în timp ce navele USS Truxtun (DDG 103), USS Rafael Peralta (DDG 115) și USS Mason (DDG 87) tranzitau „calea maritimă internațională”. Comandamentul american susține că „nicio forță americană nu a fost lovită”. Țintele loviturilor americane au inclus, conform aceleiași surse: „site-uri de lansare a rachetelor și dronelor”; „locații de comandă și control”; „noduri de informații, supraveghere și recunoaștere”. Un oficial american a declarat pentru CNN că atacurile militare au fost efectuate în mai multe locații, inclusiv în Bandar Abbas și Qeshm. Replica Iranului: acuzații privind lovirea unor zone civile și încălcarea armistițiului Un purtător de cuvânt al forțelor armate iraniene a afirmat că atacurile aeriene americane au lovit zone civile de-a lungul coastelor insulei Qeshm, Bandar Khamir și Sirik. Acesta a mai susținut că SUA ar fi încălcat armistițiul în curs, vizând un petrolier iranian care se îndrepta spre Strâmtoarea Ormuz. În plus, Iranul ar fi răspuns cu „acțiuni reciproce”, atacând nave militare americane la est de strâmtoare și la sud de portul Chabahar, potrivit unei intervenții video difuzate de presa de stat. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pagube sau efecte asupra traficului maritim, rămâne neclar dacă incidentul a produs perturbări imediate ale tranzitului prin strâmtoare. [...]
Iran încearcă să instituționalizeze controlul asupra Strâmtorii Hormuz , impunând un nou protocol pentru navele care vor să tranziteze zona, într-o mișcare cu potențial de a menține pe termen lung perturbările din transportul de petrol și gaze și de a ridica riscurile comerciale pentru armatori și traderi, potrivit CNN . Documentul, intitulat „Vessel Information Declaration”, este un formular emis de o autoritate nou creată – Persian Gulf Strait Authority (PGSA) – și, conform materialului, ar trebui completat de toate navele pentru a obține „trecere în siguranță”. Formularul a fost transmis către CNN de Lloyd’s List și de o altă sursă din industrie care a cerut anonimatul. Ce se schimbă pentru nave și de ce contează economic Miza este una direct economică: Strâmtoarea Hormuz este un punct-cheie al comerțului energetic global, prin care trece aproximativ o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat (GNL) la nivel mondial, iar orice formă de control sau restricționare a traficului poate influența prețurile și disponibilitatea livrărilor. CNN notează că închiderea strâmtorii a declanșat „cel mai mare șoc de ofertă” din istoria petrolului, împingând prețurile energiei în sus. În SUA, prețul benzinei a trecut de 4,5 dolari/galon (aprox. 1,19 dolari/litru, adică aproximativ 5,5 lei/litru) pentru prima dată în patru ani. Ce cere Iranul prin noul protocol Formularul PGSA include peste 40 de întrebări și solicită, între altele: numele navei și numărul de identificare, inclusiv orice „nume anterior”; țara de origine și destinația; naționalitățile proprietarilor înregistrați, ale operatorilor și ale echipajului; detalii despre încărcătură. Potrivit documentului, informațiile trebuie trimise prin e-mail către autoritate înainte ca nava să poată tranzita strâmtoarea. Un e-mail al PGSA, citat de CNN, avertizează că informațiile „complete și corecte” sunt esențiale și că „instrucțiuni suplimentare” vor fi comunicate ulterior; în caz de date incomplete sau incorecte, „consecințele” revin solicitantului. Rămâne neclar dacă vreo companie de shipping a cerut deja permisiunea PGSA. Analiști citați de CNN avertizează că o astfel de solicitare ar putea expune companiile la sancțiuni americane. Taxe, sancțiuni și un risc nou pentru companii Din document nu reiese explicit dacă tranzitul va implica o taxă. Totuși, CNN arată că Teheranul a prezentat strâmtoarea ca pe o potențială sursă de venit pentru reconstrucție după distrugerile provocate de loviturile americane și israeliene și că ar percepe „până la 2 milioane de dolari” (aprox. 9,2 milioane lei) per navă pentru trecere. În acest context, Departamentul Trezoreriei SUA, prin Office of Foreign Assets Control (OFAC) , a publicat o clarificare în pagina de întrebări frecvente, potrivit căreia astfel de plăți nu sunt autorizate pentru persoane sau entități americane, inclusiv instituții financiare din SUA sau entități străine deținute ori controlate de americani. Trafic prăbușit și efecte potențial persistente Datele Lloyd’s List citate de CNN indică o scădere abruptă a traficului: doar 40 de nave au traversat strâmtoarea în săptămâna încheiată la 3 mai, față de o medie de 120 de traversări pe zi înainte de război. Joi, datele de trafic maritim arătau aproape nicio circulație de tancuri petroliere sau nave de marfă prin strâmtoare. Pe termen mai lung, analiștii avertizează că un control iranian ar putea limita structural fluxurile. Matt Wright, de la firma de inteligență maritimă Kpler, estimează că, într-un scenariu de control iranian, tranzitele nu ar depăși jumătate din media de dinaintea războiului, iar „normalizarea nu este realizabilă”; în varianta „pe termen lung”, tranzitele ar putea urca la 40–50% din capacitatea de export. Între timp, conflictul afectează și forța de muncă din shipping: potrivit lui Dimitris Maniatis, CEO al consultanței de risc maritim Marisks, până la 20.000 de navigatori de pe aproape 1.000 de nave ar fi blocați în Golful Persic, în condiții dificile. [...]
O instanță comercială din SUA a declarat ilegale tarifele globale temporare de 10% ale lui Trump, dar a blocat aplicarea lor doar pentru trei importatori , menținându-le în vigoare pentru restul companiilor până la soluționarea unui eventual apel, potrivit Reuters . Decizia, luată cu 2 la 1 de Curtea de Comerț Internațional a SUA (New York), vizează tarifele impuse în baza Secțiunii 122 din Legea Comerțului din 1974, pe care instanța le-a considerat nejustificate pentru situația invocată de administrație. Blocarea se aplică doar pentru două firme private – producătorul de jucării Basic Fun! și importatorul de condimente Burlap & Barrel – și pentru statul Washington. Pentru toți ceilalți importatori, tarifele rămân aplicabile în timpul procedurilor de apel și sunt așteptate să expire în iulie. De ce contează: tarifele rămân, iar riscul de litigii și rambursări crește Hotărârea creează un cadru fragmentat: aceeași taxă este considerată ilegală, dar efectul practic este limitat la reclamanți. În consecință, majoritatea importatorilor continuă să plătească tariful de 10% până la expirare, iar miza se mută spre un posibil val de acțiuni în instanță pentru extinderea remedierii și, ulterior, pentru rambursări. Dave Townsend, partener la Dorsey & Whitney (International Trade Group), a spus că decizia „va fi fără îndoială atacată” și că este probabil ca alți importatori să ceară o soluție mai largă, aplicabilă mai multor companii. De ce a respins instanța o blocare generală Curtea a refuzat să emită o ordonanță care să oprească tarifele pentru toți importatorii, respingând cererea unui grup de 24 de state (în principal conduse de democrați) pe motiv că nu au calitate procesuală pentru un astfel de remediu. Instanța a reținut că, în afară de Washington, statele reclamante nu erau importatori care să fi plătit sau să fi putut plăti tarifele din Secțiunea 122; Washington a depus dovezi că a suportat tarife prin Universitatea din Washington, instituție publică de cercetare. Context: Secțiunea 122, după eșecul din instanță al tarifelor anterioare Tarifele temporare au fost introduse după ce Curtea Supremă a SUA a anulat tarifele globale ample impuse în baza unei legi privind urgențele naționale. Secțiunea 122 permite taxe vamale de până la 15% pentru cel mult 150 de zile, pentru a corecta deficite grave ale balanței de plăți sau pentru a preveni o depreciere iminentă a dolarului. Instanța a concluzionat că această bază legală nu se potrivește tipului de deficite comerciale invocate de administrație în ordinul din februarie. Potrivit Reuters, guvernul a argumentat existența unui deficit anual al comerțului cu bunuri de 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei) și a unui deficit de cont curent de 4% din PIB. Ce urmează: apel și pivot spre Secțiunea 301 Donald Trump a criticat decizia, atribuind-o „doi judecători radicali de stânga”, și a sugerat că administrația va căuta alte căi. Casa Albă și biroul Reprezentantului SUA pentru Comerț nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit Reuters. Administrația intenționează să revină la tarife largi invocând Secțiunea 301 din Legea Comerțului din 1974 , care vizează practicile comerciale neloiale și a trecut prin numeroase contestări în instanță. Sunt în derulare trei investigații pe Secțiunea 301, cu termene de finalizare în iulie. Ryan Majerus, fost oficial senior în Departamentul Comerțului, în prezent la King & Spalding, a declarat că administrația va face apel, va continua să colecteze majoritatea tarifelor de 10% până la 24 iulie și că, ulterior, ar putea fi introduse tarife permanente în baza Secțiunii 301; el a adăugat că rambursările pe Secțiunea 122 nu ar fi posibile până când instanțele de apel nu se pronunță. În paralel, avocatul Jeffrey Schwab, care a reprezentat importatorii, a spus că limitarea efectelor hotărârii la reclamanți „ridică multe întrebări” despre cum se va aplica în practică și că alte companii ar putea intenta procese pentru a cere rambursări, în funcție și de decizia guvernului de a ataca hotărârea sau de a lăsa tarifele să expire la termen. [...]
Armistițiul unilateral anunțat de Rusia nu a redus presiunea operațională asupra apărării aeriene din jurul Moscovei , după ce primarul Serghei Sobianin a raportat distrugerea a 20 de drone care se îndreptau spre capitală de la intrarea în vigoare a încetării focului la ora 00:00, potrivit Mediafax . Sobianin a transmis pe rețeaua de socializare rusească Max că „trei drone care se îndreptau spre Moscova au fost distruse de forțele de apărare aeriană ale Ministerului Apărării”, iar ulterior a actualizat bilanțul la un total de 20 de drone doborâte pe parcursul nopții. Informația este relatată de Le Figaro, conform mesajului citat. De ce contează: armistițiul nu oprește riscul de securitate în jurul capitalei Atacurile au avut loc înainte de 9 mai, Ziua Victoriei , cea mai importantă sărbătoare laică din Rusia, când au loc evenimente oficiale care concentrează măsuri de securitate și resurse logistice. Autoritățile ruse au declarat un armistițiu unilateral în Ucraina pentru vineri și sâmbătă, în contextul acestor comemorări. Context: acuzații reciproce privind încălcarea încetării focului Pe de altă parte, Ucraina a acuzat Rusia că a încălcat armistițiul propus de Kiev, invocând „zeci de ofensive terestre, lovituri aeriene și atacuri cu drone”. Președintele Volodimir Zelenski a descris situația drept o „respingere evidentă” a păcii din partea Moscovei, conform informațiilor din material. [...]
