Știri
Știri din categoria Externe
Armistițiul unilateral anunțat de Rusia nu a redus presiunea operațională asupra apărării aeriene din jurul Moscovei, după ce primarul Serghei Sobianin a raportat distrugerea a 20 de drone care se îndreptau spre capitală de la intrarea în vigoare a încetării focului la ora 00:00, potrivit Mediafax.
Sobianin a transmis pe rețeaua de socializare rusească Max că „trei drone care se îndreptau spre Moscova au fost distruse de forțele de apărare aeriană ale Ministerului Apărării”, iar ulterior a actualizat bilanțul la un total de 20 de drone doborâte pe parcursul nopții. Informația este relatată de Le Figaro, conform mesajului citat.
Atacurile au avut loc înainte de 9 mai, Ziua Victoriei, cea mai importantă sărbătoare laică din Rusia, când au loc evenimente oficiale care concentrează măsuri de securitate și resurse logistice. Autoritățile ruse au declarat un armistițiu unilateral în Ucraina pentru vineri și sâmbătă, în contextul acestor comemorări.
Pe de altă parte, Ucraina a acuzat Rusia că a încălcat armistițiul propus de Kiev, invocând „zeci de ofensive terestre, lovituri aeriene și atacuri cu drone”. Președintele Volodimir Zelenski a descris situația drept o „respingere evidentă” a păcii din partea Moscovei, conform informațiilor din material.
Recomandate
Avertismentele Moscovei privind posibile lovituri asupra Kievului ridică riscul de escaladare în jurul paradei de 9 mai , după ce Volodimir Zelenski le-a transmis reprezentanților statelor aliate Rusiei să nu meargă la evenimentul de la Moscova, potrivit HotNews . Într-un discurs susținut joi seară, președintele ucrainean a spus că a primit „mesaje” din partea unor state apropiate de Rusia care ar intenționa să trimită reprezentanți la parada de 9 mai și a calificat această intenție drept „o dorință ciudată” în contextul actual, adăugând că „nu recomandăm acest lucru”. Pe fondul acestor declarații, Rusia a transmis avertismente directe legate de securitatea Kievului. Ministerul rus al Apărării le-a cerut joi locuitorilor capitalei ucrainene să părăsească orașul, invocând posibile atacuri de represalii dacă Ucraina ar încălca armistițiul unilateral declarat de Rusia pentru evenimentele din 9 mai (context prezentat de HotNews într-un material separat despre armistițiul unilateral ). Cu o zi înainte, ministrul rus de Externe ceruse ambasadelor străine să își evacueze personalul și cetățenii din Kiev, invocând „inevitabilitatea atacurilor de represalii” dacă Ucraina ar perturba parada, inclusiv printr-un atac cu drone. În același registru, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a vorbit despre posibilitatea unui atac de amploare asupra Kievului, „inclusiv asupra centrelor de luare a deciziilor”, în cazul în care Ucraina ar ataca Moscova de Ziua Victoriei. HotNews notează că declarațiile ei au fost reluate și într-o postare pe Facebook a Ambasadei Rusiei la București, iar într-un material anterior publicația a detaliat amenințările privind un posibil atac major asupra Kievului . De ce contează Schimbul de avertismente înaintea paradei de 9 mai mută presiunea și asupra actorilor externi: pe de o parte, Kievul încearcă să descurajeze prezența oficialilor din țări apropiate Moscovei; pe de altă parte, Rusia transmite semnale publice privind posibile lovituri asupra Kievului, inclusiv către misiunile diplomatice, ceea ce amplifică riscul operațional și de securitate în capitala ucraineană în zilele următoare. [...]
Anularea paradei de Ziua Victoriei la Perm arată cum atacurile cu drone împing Rusia să-și mute resursele spre securitate internă , inclusiv în regiuni aflate la mare distanță de front, potrivit Digi24 . Orașul Perm, centrul administrativ al regiunii Perm din vestul Rusiei, a renunțat la parada militară programată pentru 9 mai, invocând „motive de siguranță”. Guvernatorul regiunii, Dmitri Makhonin , a anunțat decizia după o ședință operațională, în contextul unui val de atacuri cu drone ucrainene asupra infrastructurii petroliere din Perm. Potrivit informațiilor citate de Digi24 din Kyiv Independent , un atac a avut loc în noaptea de miercuri spre joi, chiar înaintea anunțului. „În urma rezultatelor ședinței operaționale, s-a decis să nu se organizeze o paradă a trupelor garnizoanei din Perm pe 9 mai.” „Acest lucru a fost făcut pentru a asigura siguranța locuitorilor și pentru a nu distrage atenția agențiilor de aplicare a legii de la îndeplinirea sarcinilor de protejare a concetățenilor lor.” Ținta: infrastructura petrolieră, la 1.500 km de graniță Perm este situat la peste 1.500 de kilometri de granița cu Ucraina, însă a fost vizat de atacuri cu drone asupra unei stații de pompare a petrolului, lovită două nopți la rând, pe 29 și 30 aprilie, conform aceleiași relatări. Stația este descrisă ca un nod important de tranzit, folosit pentru recepția, stocarea și pomparea țițeiului prin rețeaua principală de conducte a Rusiei — un detaliu care ridică miza operațională a acestor atacuri, dincolo de componenta simbolică a anulării unei parade. Context: armistiții concurente și presiune înainte de 9 mai În paralel, Rusia a anunțat un armistițiu pentru perioada 8–9 mai, înaintea evenimentelor de Ziua Victoriei de la Moscova. Ucraina a propus un armistițiu separat, cu începere de la miezul nopții de pe 6 mai, iar președintele Volodimir Zelenski a susținut că Rusia l-ar fi încălcat de 1.820 de ori până în dimineața zilei de 6 mai, la câteva ore după intrarea în vigoare. Zelenski a declarat joi că Ucraina a lovit ținte din Perm și din alte zone din interiorul Rusiei în atacurile din noaptea precedentă, descriindu-le drept „sancțiuni cu rază lungă de acțiune”, ca răspuns la încălcări repetate ale armistițiului de către Rusia, potrivit informațiilor preluate de Digi24. În acest context, reducerea sau anularea unor evenimente publice de amploare indică o schimbare de priorități: autoritățile locale invocă explicit nevoia de a nu „distrage” forțele de ordine, pe fondul riscului de atacuri, inclusiv în regiuni îndepărtate de linia frontului. [...]
Armistițiul unilateral anunțat de Rusia a intrat în vigoare la miezul nopții de 8 mai și este programat să dureze până pe 10 mai , potrivit Meduza . Miza imediată este una operațională: Moscova condiționează încetarea focului de comportamentul Ucrainei și leagă explicit perioada de 9 Mai de amenințări cu escaladarea. Ministerul rus al Apărării a susținut anterior că, odată cu începerea armistițiului, trupele ruse vor opri luptele pe linia frontului și loviturile în adâncimea teritoriului ucrainean. În același timp, Moscova a cerut Kievului să urmeze „armistițiul anunțat”, însă în Ucraina nu a existat un răspuns la acest apel, notează publicația. Amenințări de „răspuns adecvat” și referire directă la 9 Mai Potrivit relatării, Ministerul rus al Apărării a avertizat că, dacă armistițiul este încălcat pe front sau dacă Ucraina încearcă să lovească teritorii rusești, forțele ruse vor da un „răspuns adecvat”. În plus, instituția a transmis că, în cazul unor încercări ale părții ucrainene de a perturba celebrarea zilei de 9 Mai la Moscova, armata rusă ar urma să lanseze „un atac masiv cu rachete asupra centrului Kievului”. Context: încercări paralele de „încetare a focului”, fără coordonare Rusia și Ucraina au anunțat pe 4 mai intenții de încetare temporară a focului, dar fără să își coordoneze deciziile. Ministerul rus al Apărării a spus că va declara armistițiu pentru două zile, 8 și 9 mai, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, în replică, că Ucraina introduce un „regim de tăcere” mai devreme, de la miezul nopții de 6 mai. Meduza precizează că luptele nu s-au oprit, iar Ucraina a acuzat Rusia că a încălcat „regimul de tăcere”, deși Moscova nu promisese că îl va respecta (la fel cum nici Kievul nu promisese că va respecta armistițiul rusesc). Ce urmează Din informațiile disponibile în material, armistițiul este programat să rămână în vigoare până pe 10 mai, însă cadrul este unul fragil: încetarea focului nu a fost convenită bilateral, iar mesajele publice includ condiționări și amenințări explicite privind reacții militare. [...]
Kremlinul mută în online marșul „Regimentul Nemuritor”, invocând securitatea , o decizie care schimbă operarea uneia dintre cele mai vizibile manifestări publice de Ziua Victoriei și indică un nivel mai ridicat de risc asumat de autorități pentru evenimentele din 9 mai, potrivit Digi24 . Marșul „Regimentul Nemuritor” este defilarea în care participanții poartă portrete ale rudelor care au luptat în al Doilea Război Mondial și are loc tradițional în fiecare 9 mai, după parada militară dedicată victoriei sovietice asupra Germaniei naziste. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov , a declarat că evenimentul va avea „un format diferit: un format electronic”, conform EFE, preluată de Agerpres. Decizia vine pe fondul motivelor de securitate invocate de Moscova, care îl acuză pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că ar dori atacarea Moscovei cu drone cu ocazia zilei de 9 mai. Kremlinul a mai anunțat că va lua măsuri suplimentare pentru protecția lui Vladimir Putin în timpul festivităților. Ce se schimbă, concret, în organizare Mutarea marșului din stradă în „format electronic” reduce componenta de mobilizare fizică și expunerea în spațiul public a unui eveniment la care Putin participă de obicei personal, atunci când coloana se apropie de Kremlin, purtând fotografia tatălui său, rănit în război. În paralel, Moscova a amenințat cu un răspuns dur dacă parada ar fi atacată, inclusiv cu un „atac masiv” asupra centrelor de decizie din capitala ucraineană, și a recomandat evacuarea angajaților ambasadelor și organizațiilor internaționale din Kiev. Context: paradă fără armament greu și armistițiu unilateral În același cadru, Rusia a explicat absența armamentului greu la defilarea militară din Piața Roșie — pentru prima oară din 2007 — prin „amenințarea teroristă ucraineană”, notează EFE. Ministerul Apărării din Rusia a anunțat și o încetare unilaterală a focului de 48 de ore, care ar urma să intre în vigoare vineri la miezul nopții, cu ocazia celei de-a 81-a aniversări a victoriei Armatei Roșii asupra Germaniei naziste. Potrivit materialului, Zelenski nu a susținut inițiativa rusă și a propus în schimb un armistițiu începând din 6 mai, care ar fi fost ignorat de Moscova. Opoziția rusă din exil susține însă că motivul real al anulării marșului nu ar fi teama de drone, ci riscul ca participanții să iasă cu portretele soldaților ruși morți în războiul din Ucraina, ceea ce ar putea expune public amploarea victimelor, despre care opoziția afirmă că este ocultată de regim. [...]
UE își pregătește o poziție comună pentru eventuale negocieri cu Rusia , pe fondul temerilor că procesul de pace condus de SUA lasă blocul comunitar în afara deciziilor, potrivit Mediafax . Președintele Consiliului European, António Costa , spune că există un „potențial” pentru discuții cu Vladimir Putin, dar recunoaște că, deocamdată, nu există semnale din partea Kremlinului că ar fi dispus la negocieri serioase. Costa afirmă că discută cu cei 27 de lideri naționali ai UE pentru a stabili „cum ne putem organiza cel mai bine” și ce ar fi necesar pentru a putea discuta eficient cu Rusia „când va veni momentul potrivit”. „Discut cu cei 27 de lideri naționali ai UE pentru a vedea cum ne putem organiza cel mai bine și pentru a identifica ce avem nevoie pentru a discuta eficient cu Rusia atunci când va veni momentul potrivit pentru asta”, a declarat Costa. Miza: UE vrea să evite marginalizarea în negocierile de pace Contextul este frustrarea tot mai mare în capitalele europene față de negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina conduse de președintele american Donald Trump, în condițiile în care mulți lideri europeni se tem că discuțiile SUA–Rusia–Ucraina au înregistrat puține progrese și au lăsat UE într-o poziție secundară. În același timp, politica de lungă durată a UE rămâne ca nicio discuție sau decizie privind Ucraina să nu fie luată fără implicarea Kievului. Costa spune că blocul european ar avea susținerea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru a fi pregătit să contribuie la negocieri, informație atribuită de Mediafax publicației Financial Times . Fără semnale de la Kremlin și fără intenția de a „perturba” procesul SUA Costa a declarat că UE va „evita să perturbe procesul condus de președintele Trump” și a admis că nu există indicii că Putin ar fi dispus să discute cu un reprezentant al UE. „Da, există un potențial [de a negocia cu Putin]. Dar, deocamdată, nimeni nu a văzut vreun semn din partea Rusiei că ar dori cu adevărat să se angajeze în negocieri serioase”. Biroul lui Zelenski a confirmat discuția cu Costa. Un oficial ucrainean de rang înalt a cerut „mai multă coordonare la nivel european”, inclusiv posibilitatea ca „un lider” să poată discuta cu Rusia „în numele tuturor europenilor”, pentru a exercita „mai multă presiune” asupra Moscovei. Ce se întâmplă în paralel: relansarea canalului diplomatic SUA–Ucraina Zelenski a anunțat că Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a ajuns în SUA pentru întâlniri cu emisarii speciali ai lui Donald Trump, cu obiectivul de a relansa negocierile diplomatice, blocate în ultimele luni din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Ultima reuniune trilaterală SUA–Ucraina–Rusia a avut loc pe 18 februarie. Precedent european: tentativa Franței de a deschide un canal cu Moscova Cea mai recentă încercare europeană de apropiere de Rusia a avut loc în februarie, când consilierul francez pentru securitate națională Emmanuel Bonne și consilierul Bertrand Buchwalter au mers la Moscova pentru a transmite că Europa vrea un loc la masa negocierilor. Potrivit unor persoane informate despre discuții, Iuri Ușakov (consilierul lui Putin pentru politică externă) și Igor Kostiukov (șeful serviciului de informații militare) au respins propunerile franceze, dar ar fi indicat că Rusia ar putea fi deschisă unui mesaj „diferit” din partea Europei. [...]
Rusia pune presiune publică pe Armenia și avertizează asupra unor consecințe economice dacă Erevanul își accelerează apropierea de UE, după participarea lui Volodimir Zelenski la summitul găzduit în capitala armeană, potrivit Digi24 . Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a spus că este „de neînțeles” faptul că Armenia l-a primit pe președintele ucrainean în cadrul summitului Comunității Politice Europene (CPE) de la Erevan, organizat la începutul săptămânii. Ea a criticat și declarația finală semnată de Armenia și UE după summitul UE–Armenia de marți, document care recunoaște aspirația Erevanului de a adera la Uniune și prevede aprofundarea cooperării economice și de securitate. În briefingul său săptămânal, Zaharova a acuzat conducerea armeană că i-a oferit lui Zelenski o „tribună” și a pus sub semnul întrebării poziționarea Erevanului. „Nimeni din actuala conducere a Armeniei nu l-a pus la punct pe Zelenski. Deci, de care parte a istoriei vă aflaţi?” Mesajul Moscovei: apropierea de UE ar împinge Armenia pe o „linie antirusească” Zaharova a avertizat că direcția asumată de autoritățile armene ar putea duce la o „migrare ireversibilă” a Erevanului către o poziționare antirusă, „cu toate consecințele politice și economice” pentru Armenia. Materialul nu detaliază ce măsuri concrete ar putea urma, dar semnalul este că relația economică și politică cu Rusia ar putea fi afectată dacă Armenia își consolidează parcursul european. Replica Erevanului: „Nu suntem un aliat al Rusiei” pe dosarul Ucraina Întrebat de jurnaliști despre primirea lui Zelenski, premierul armean Nikol Pașinian a răspuns că, „în ceea ce privește problema Ucrainei”, Armenia „nu este un aliat al Rusiei”. Contextul rămâne complicat: Rusia și Armenia sunt membre atât ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (alianță militară în care Armenia și-a înghețat participarea în 2024), cât și ale Uniunii Economice Eurasiatice. În plus, armata rusă are o bază militară în Armenia, iar AFP (citată de Agerpres) amintește că Vladimir Putin i-a transmis în aprilie lui Pașinian că aderarea la „blocuri rivale” este „pur și simplu imposibilă prin definiție”. [...]
