Știri
Știri din categoria Externe
Santorini își schimbă regulile de acces și circulație pentru turiști până în 2027, după seria de cutremure din 2025, iar măsurile vizează în special porturile și traseele intens folosite, cu efect direct asupra fluxurilor de transport și a modului în care se face vizitarea insulei, potrivit Libertatea.
Ministerul grec pentru Criză Climatică și Protecție Civilă a emis un set de reguli de siguranță pentru reducerea riscurilor asociate cutremurelor și activității vulcanice. Deși autoritățile spun că Santorini rămâne o destinație sigură, vizitatorii trebuie să respecte restricții de acces și reguli speciale de circulație în anumite zone, măsuri elaborate împreună cu mai multe organisme științifice.
În portul Athinios, principalul punct de legătură cu feribotul, au fost introduse reguli noi de circulație pentru a reduce aglomerația la sosirea și plecarea navelor, cu obiectivul de a limita timpul petrecut de pasageri și mașini în zonă. Portul este amplasat sub marginea craterului, unde există risc de prăbușiri de stânci în cazul unui cutremur. Pe serpentinele spre port a fost stabilită o zonă de urgență care trebuie menținută liberă permanent, iar parcarea este strict interzisă.
În portul vechi din Fira, inclusiv la instalațiile de telecabină și pe traseul pietonal către orașul aflat pe marginea craterului, accesul rămâne permis, cu excepția unei zone de siguranță delimitate.
Pe drumul către Ammoudi (zonă de coastă populară sub localitatea Oia) au fost impuse controale stricte, iar vehiculele private pot circula doar alternativ și sub supravegherea autorităților. În plus, traseul de drumeție dintre Ammoudi și Agios Nikolaos a fost închis pentru pietoni.
În paralel, guvernul de la Atena investește aproximativ 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei) pentru consolidarea infrastructurii și reducerea riscului de alunecări de teren. Lucrările vizează în special porturile din Fira și Athinios, dar și zonele Ammoudi și Korfos.
Restricțiile vor rămâne în vigoare cel puțin până în martie 2027.
Seria de cutremure din 2025 a început la sfârșitul lunii ianuarie și a atins apogeul în februarie. Cutremurul principal, din 10 februarie, a avut magnitudinea de 5,3 pe scara Richter, iar până la finalul lunii iunie au fost înregistrate 21.150 de seisme.
Directorul Institutului Geodinamic din Atena, Vasilis Karastathis, a descris intensitatea episodului:
„Am avut un adevărat val de cutremure. La un moment dat, am înregistrat 53 de cutremure într-o singură oră, adică unul pe minut.”
În perioada respectivă, mii de locuitori au părăsit insula de teama unui cutremur major sau a unei erupții vulcanice; școlile au fost închise, iar autoritățile au declarat stare de urgență. Conform informațiilor citate, nu au existat victime, iar pagubele materiale au fost minore.
Recomandate
Donald Trump a amenințat că va majora tarifele SUA la niveluri „mult mai ridicate” pentru Uniunea Europeană dacă blocul comunitar nu își îndeplinește partea din acordul comercial până la 4 iulie , potrivit Reuters . Președintele american a spus că a avut joi o „convorbire grozavă” cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și că a acceptat să acorde UE acest termen-limită, legat de aniversarea a 250 de ani de la fondarea SUA. Într-o postare pe Truth Social, Trump a susținut că UE s-a angajat, conform acordului, să își reducă tarifele „la zero”. Presiune pe sectorul auto, după o nouă amenințare de creștere a tarifelor Reuters amintește că Trump amenințase vineri că va crește tarifele pentru mașinile și camioanele din UE la 25% chiar în această săptămână, de la 15% în prezent, motivând că UE „nu respecta” termenii unui acord încheiat în Scoția, în iulie anul trecut. Ce mai au discutat cei doi lideri În aceeași convorbire, Trump a spus că a discutat și despre Iran, iar cei doi au fost de acord că Teheranul „nu poate avea niciodată” o armă nucleară. [...]
Avertismentele Moscovei privind posibile lovituri asupra Kievului ridică riscul de escaladare în jurul paradei de 9 mai , după ce Volodimir Zelenski le-a transmis reprezentanților statelor aliate Rusiei să nu meargă la evenimentul de la Moscova, potrivit HotNews . Într-un discurs susținut joi seară, președintele ucrainean a spus că a primit „mesaje” din partea unor state apropiate de Rusia care ar intenționa să trimită reprezentanți la parada de 9 mai și a calificat această intenție drept „o dorință ciudată” în contextul actual, adăugând că „nu recomandăm acest lucru”. Pe fondul acestor declarații, Rusia a transmis avertismente directe legate de securitatea Kievului. Ministerul rus al Apărării le-a cerut joi locuitorilor capitalei ucrainene să părăsească orașul, invocând posibile atacuri de represalii dacă Ucraina ar încălca armistițiul unilateral declarat de Rusia pentru evenimentele din 9 mai (context prezentat de HotNews într-un material separat despre armistițiul unilateral ). Cu o zi înainte, ministrul rus de Externe ceruse ambasadelor străine să își evacueze personalul și cetățenii din Kiev, invocând „inevitabilitatea atacurilor de represalii” dacă Ucraina ar perturba parada, inclusiv printr-un atac cu drone. În același registru, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a vorbit despre posibilitatea unui atac de amploare asupra Kievului, „inclusiv asupra centrelor de luare a deciziilor”, în cazul în care Ucraina ar ataca Moscova de Ziua Victoriei. HotNews notează că declarațiile ei au fost reluate și într-o postare pe Facebook a Ambasadei Rusiei la București, iar într-un material anterior publicația a detaliat amenințările privind un posibil atac major asupra Kievului . De ce contează Schimbul de avertismente înaintea paradei de 9 mai mută presiunea și asupra actorilor externi: pe de o parte, Kievul încearcă să descurajeze prezența oficialilor din țări apropiate Moscovei; pe de altă parte, Rusia transmite semnale publice privind posibile lovituri asupra Kievului, inclusiv către misiunile diplomatice, ceea ce amplifică riscul operațional și de securitate în capitala ucraineană în zilele următoare. [...]
Iran încearcă să instituționalizeze controlul asupra Strâmtorii Hormuz , impunând un nou protocol pentru navele care vor să tranziteze zona, într-o mișcare cu potențial de a menține pe termen lung perturbările din transportul de petrol și gaze și de a ridica riscurile comerciale pentru armatori și traderi, potrivit CNN . Documentul, intitulat „Vessel Information Declaration”, este un formular emis de o autoritate nou creată – Persian Gulf Strait Authority (PGSA) – și, conform materialului, ar trebui completat de toate navele pentru a obține „trecere în siguranță”. Formularul a fost transmis către CNN de Lloyd’s List și de o altă sursă din industrie care a cerut anonimatul. Ce se schimbă pentru nave și de ce contează economic Miza este una direct economică: Strâmtoarea Hormuz este un punct-cheie al comerțului energetic global, prin care trece aproximativ o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat (GNL) la nivel mondial, iar orice formă de control sau restricționare a traficului poate influența prețurile și disponibilitatea livrărilor. CNN notează că închiderea strâmtorii a declanșat „cel mai mare șoc de ofertă” din istoria petrolului, împingând prețurile energiei în sus. În SUA, prețul benzinei a trecut de 4,5 dolari/galon (aprox. 1,19 dolari/litru, adică aproximativ 5,5 lei/litru) pentru prima dată în patru ani. Ce cere Iranul prin noul protocol Formularul PGSA include peste 40 de întrebări și solicită, între altele: numele navei și numărul de identificare, inclusiv orice „nume anterior”; țara de origine și destinația; naționalitățile proprietarilor înregistrați, ale operatorilor și ale echipajului; detalii despre încărcătură. Potrivit documentului, informațiile trebuie trimise prin e-mail către autoritate înainte ca nava să poată tranzita strâmtoarea. Un e-mail al PGSA, citat de CNN, avertizează că informațiile „complete și corecte” sunt esențiale și că „instrucțiuni suplimentare” vor fi comunicate ulterior; în caz de date incomplete sau incorecte, „consecințele” revin solicitantului. Rămâne neclar dacă vreo companie de shipping a cerut deja permisiunea PGSA. Analiști citați de CNN avertizează că o astfel de solicitare ar putea expune companiile la sancțiuni americane. Taxe, sancțiuni și un risc nou pentru companii Din document nu reiese explicit dacă tranzitul va implica o taxă. Totuși, CNN arată că Teheranul a prezentat strâmtoarea ca pe o potențială sursă de venit pentru reconstrucție după distrugerile provocate de loviturile americane și israeliene și că ar percepe „până la 2 milioane de dolari” (aprox. 9,2 milioane lei) per navă pentru trecere. În acest context, Departamentul Trezoreriei SUA, prin Office of Foreign Assets Control (OFAC) , a publicat o clarificare în pagina de întrebări frecvente, potrivit căreia astfel de plăți nu sunt autorizate pentru persoane sau entități americane, inclusiv instituții financiare din SUA sau entități străine deținute ori controlate de americani. Trafic prăbușit și efecte potențial persistente Datele Lloyd’s List citate de CNN indică o scădere abruptă a traficului: doar 40 de nave au traversat strâmtoarea în săptămâna încheiată la 3 mai, față de o medie de 120 de traversări pe zi înainte de război. Joi, datele de trafic maritim arătau aproape nicio circulație de tancuri petroliere sau nave de marfă prin strâmtoare. Pe termen mai lung, analiștii avertizează că un control iranian ar putea limita structural fluxurile. Matt Wright, de la firma de inteligență maritimă Kpler, estimează că, într-un scenariu de control iranian, tranzitele nu ar depăși jumătate din media de dinaintea războiului, iar „normalizarea nu este realizabilă”; în varianta „pe termen lung”, tranzitele ar putea urca la 40–50% din capacitatea de export. Între timp, conflictul afectează și forța de muncă din shipping: potrivit lui Dimitris Maniatis, CEO al consultanței de risc maritim Marisks, până la 20.000 de navigatori de pe aproape 1.000 de nave ar fi blocați în Golful Persic, în condiții dificile. [...]
România își menține prezența operațională în poliția aeriană NATO din Baltica , într-un context de tensiune sporită după ce Rusia a acuzat Letonia că ar fi fost implicată indirect într-un atac cu drone asupra regiunii Sankt Petersburg, potrivit Antena 3 . Ministerul rus al Apărării susține, citat de The Moscow Times , că drone ucrainene ar fi încercat să atace venind dinspre spațiul aerian leton. În acest context, NATO ar fi ridicat două avioane F-16 și două Rafale, iar România, Portugalia și Franța asigură în prezent poliția aeriană a Alianței în zona baltică. Ce înseamnă, concret, misiunea României în Baltica Conform informațiilor din articol, România participă cu avioane F-16 la misiunile de poliție aeriană NATO (misiuni de supraveghere și reacție rapidă pentru protejarea spațiului aerian aliat) din: baza Siauliai (Lituania), unde România operează F-16, iar Franța operează avioane Rafale; baza Amari (Estonia), unde Portugalia asigură, de asemenea, poliție aeriană cu F-16. Forțele Aeriene Române au publicat joi o înregistrare video cu două F-16 și un Rafale, însoțită de mesajul „Misiunea continuă”. „Fiecare decolare înseamnă vigilență. Fiecare misiune înseamnă încredere. Permanent la datorie, piloții și echipele tehnice, ale detașamentului ”Carpathian Vipers” asigură protecția spațiului aerian aliat, demonstrând profesionalism, reacție rapidă și interoperabilitate alături de partenerii internaționali. Fiecare decolare transmite un mesaj clar: cerul NATO rămâne sigur”, se arată într-o postare publicată pe contul de Facebook al Forțelor Aeriene Române. Ce susține Rusia despre incidentul cu drone Potrivit ministerului rus al Apărării, unitățile de cercetare ruse ar fi detectat dimineața „un grup de 6 drone” în spațiul aerian leton, „alături de două avioane de vânătoare Rafale și două F-16”. Aceeași sursă afirmă că: cinci dintre cele șase drone „au dispărut de pe radar” lângă orașul Rezekne, în estul Letoniei; a șasea dronă ar fi fost doborâtă de antiaeriana rusă lângă satul Lihacevo, în apropiere de Pskov. Rusia mai susține că drona doborâtă ar fi fost fabricată în Ucraina și că „a atacat din spațiul aerian al Letoniei”. „Vorbim despre o tentativă de atac terorist asupra infrastructurii civile”, a precizat ministerul rus al Apărării. Reacții și acuzații mai vechi în regiune Articolul notează că autoritățile letone au raportat că, în noaptea de 7 spre 8 mai, două drone venite dinspre Rusia au căzut pe teritoriul Letoniei. În aprilie, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, și consilierul prezidențial Nikolai Patrrușev au acuzat țările baltice și Finlanda că ar fi pus la dispoziție spațiul aerian pentru drone ucrainene folosite în atacuri asupra teritoriului rus, inclusiv asupra unor obiective descrise de partea rusă drept „infrastructură maritimă non-militară și flota comercială”, precum porturile Primorsk și Ust-Luga din regiunea Leningrad. [...]
Kremlinul mută în online marșul „Regimentul Nemuritor”, invocând securitatea , o decizie care schimbă operarea uneia dintre cele mai vizibile manifestări publice de Ziua Victoriei și indică un nivel mai ridicat de risc asumat de autorități pentru evenimentele din 9 mai, potrivit Digi24 . Marșul „Regimentul Nemuritor” este defilarea în care participanții poartă portrete ale rudelor care au luptat în al Doilea Război Mondial și are loc tradițional în fiecare 9 mai, după parada militară dedicată victoriei sovietice asupra Germaniei naziste. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov , a declarat că evenimentul va avea „un format diferit: un format electronic”, conform EFE, preluată de Agerpres. Decizia vine pe fondul motivelor de securitate invocate de Moscova, care îl acuză pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că ar dori atacarea Moscovei cu drone cu ocazia zilei de 9 mai. Kremlinul a mai anunțat că va lua măsuri suplimentare pentru protecția lui Vladimir Putin în timpul festivităților. Ce se schimbă, concret, în organizare Mutarea marșului din stradă în „format electronic” reduce componenta de mobilizare fizică și expunerea în spațiul public a unui eveniment la care Putin participă de obicei personal, atunci când coloana se apropie de Kremlin, purtând fotografia tatălui său, rănit în război. În paralel, Moscova a amenințat cu un răspuns dur dacă parada ar fi atacată, inclusiv cu un „atac masiv” asupra centrelor de decizie din capitala ucraineană, și a recomandat evacuarea angajaților ambasadelor și organizațiilor internaționale din Kiev. Context: paradă fără armament greu și armistițiu unilateral În același cadru, Rusia a explicat absența armamentului greu la defilarea militară din Piața Roșie — pentru prima oară din 2007 — prin „amenințarea teroristă ucraineană”, notează EFE. Ministerul Apărării din Rusia a anunțat și o încetare unilaterală a focului de 48 de ore, care ar urma să intre în vigoare vineri la miezul nopții, cu ocazia celei de-a 81-a aniversări a victoriei Armatei Roșii asupra Germaniei naziste. Potrivit materialului, Zelenski nu a susținut inițiativa rusă și a propus în schimb un armistițiu începând din 6 mai, care ar fi fost ignorat de Moscova. Opoziția rusă din exil susține însă că motivul real al anulării marșului nu ar fi teama de drone, ci riscul ca participanții să iasă cu portretele soldaților ruși morți în războiul din Ucraina, ceea ce ar putea expune public amploarea victimelor, despre care opoziția afirmă că este ocultată de regim. [...]
Kremlinul a confirmat un armistițiu de două zile în Ucraina, legat de festivitățile din 8–9 mai , o pauză anunțată unilateral care ridică miza operațională pentru ambele părți, după ce Moscova a respins anterior o inițiativă similară venită de la Kiev, potrivit TVR Info . Încetarea focului ar urma să înceapă vineri la miezul nopții, ora Moscovei, în contextul evenimentelor dedicate victoriei din 1945 împotriva Germaniei naziste. Informația este relatată de AFP, citată de TVR Info . Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov , a precizat că armistițiul vizează zilele de 8 și 9 mai. Context: un armistițiu unilateral după refuzul celui propus de Kiev După un prim anunț al armistițiului de către Moscova, Ucraina a anunțat la rândul ei un armistițiu pentru intervalul 5–6 mai, care ar fi urmat să intre în vigoare începând de miercuri. Conform informațiilor citate, Rusia a refuzat atunci propunerea și și-a continuat atacurile împotriva Ucrainei. În acest cadru, confirmarea unui armistițiu de două zile, cu dată fixă și motivație simbolică, devine relevantă mai ales prin implicațiile de implementare: dacă și în ce măsură va fi respectat în teren rămâne, deocamdată, neclar din informațiile disponibile în material. [...]
