Știri
Știri din categoria Externe

Iran încearcă să instituționalizeze controlul asupra Strâmtorii Hormuz, impunând un nou protocol pentru navele care vor să tranziteze zona, într-o mișcare cu potențial de a menține pe termen lung perturbările din transportul de petrol și gaze și de a ridica riscurile comerciale pentru armatori și traderi, potrivit CNN.
Documentul, intitulat „Vessel Information Declaration”, este un formular emis de o autoritate nou creată – Persian Gulf Strait Authority (PGSA) – și, conform materialului, ar trebui completat de toate navele pentru a obține „trecere în siguranță”. Formularul a fost transmis către CNN de Lloyd’s List și de o altă sursă din industrie care a cerut anonimatul.
Miza este una direct economică: Strâmtoarea Hormuz este un punct-cheie al comerțului energetic global, prin care trece aproximativ o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat (GNL) la nivel mondial, iar orice formă de control sau restricționare a traficului poate influența prețurile și disponibilitatea livrărilor.
CNN notează că închiderea strâmtorii a declanșat „cel mai mare șoc de ofertă” din istoria petrolului, împingând prețurile energiei în sus. În SUA, prețul benzinei a trecut de 4,5 dolari/galon (aprox. 1,19 dolari/litru, adică aproximativ 5,5 lei/litru) pentru prima dată în patru ani.
Formularul PGSA include peste 40 de întrebări și solicită, între altele:
Potrivit documentului, informațiile trebuie trimise prin e-mail către autoritate înainte ca nava să poată tranzita strâmtoarea. Un e-mail al PGSA, citat de CNN, avertizează că informațiile „complete și corecte” sunt esențiale și că „instrucțiuni suplimentare” vor fi comunicate ulterior; în caz de date incomplete sau incorecte, „consecințele” revin solicitantului.
Rămâne neclar dacă vreo companie de shipping a cerut deja permisiunea PGSA. Analiști citați de CNN avertizează că o astfel de solicitare ar putea expune companiile la sancțiuni americane.
Din document nu reiese explicit dacă tranzitul va implica o taxă. Totuși, CNN arată că Teheranul a prezentat strâmtoarea ca pe o potențială sursă de venit pentru reconstrucție după distrugerile provocate de loviturile americane și israeliene și că ar percepe „până la 2 milioane de dolari” (aprox. 9,2 milioane lei) per navă pentru trecere.
În acest context, Departamentul Trezoreriei SUA, prin Office of Foreign Assets Control (OFAC), a publicat o clarificare în pagina de întrebări frecvente, potrivit căreia astfel de plăți nu sunt autorizate pentru persoane sau entități americane, inclusiv instituții financiare din SUA sau entități străine deținute ori controlate de americani.
Datele Lloyd’s List citate de CNN indică o scădere abruptă a traficului: doar 40 de nave au traversat strâmtoarea în săptămâna încheiată la 3 mai, față de o medie de 120 de traversări pe zi înainte de război. Joi, datele de trafic maritim arătau aproape nicio circulație de tancuri petroliere sau nave de marfă prin strâmtoare.
Pe termen mai lung, analiștii avertizează că un control iranian ar putea limita structural fluxurile. Matt Wright, de la firma de inteligență maritimă Kpler, estimează că, într-un scenariu de control iranian, tranzitele nu ar depăși jumătate din media de dinaintea războiului, iar „normalizarea nu este realizabilă”; în varianta „pe termen lung”, tranzitele ar putea urca la 40–50% din capacitatea de export.
Între timp, conflictul afectează și forța de muncă din shipping: potrivit lui Dimitris Maniatis, CEO al consultanței de risc maritim Marisks, până la 20.000 de navigatori de pe aproape 1.000 de nave ar fi blocați în Golful Persic, în condiții dificile.
Recomandate

Iranul ridică miza în Strâmtoarea Hormuz printr-o dovadă video a unui incident militar , după ce Al Jazeera relatează că presa iraniană a publicat imagini care ar arăta epava unei drone americane de recunoaștere, despre care Teheranul susține că a fost doborâtă de forțele sale armate deasupra strâmtorii. Materialul video este prezentat ca o confirmare a versiunii iraniene privind incidentul, însă informația rămâne formulată ca afirmație („ar arăta”, „presupus”) și nu este indicată o verificare independentă a autenticității imaginilor sau a circumstanțelor doborârii. De ce contează pentru regiune și pentru economie Strâmtoarea Hormuz este un punct critic pentru transportul energetic global, iar orice escaladare militară sau dispută privind libertatea de navigație poate amplifica riscurile operaționale pentru rutele maritime și poate alimenta volatilitatea pe piețele de energie, chiar și în absența unor măsuri concrete anunțate. Ce se știe din informația publicată Presa iraniană a difuzat un videoclip despre care susține că surprinde epava unei drone americane de recunoaștere. Iranul afirmă că drona ar fi fost doborâtă de forțele sale armate deasupra Strâmtorii Hormuz. Publicarea este datată 7 mai 2026. [...]

Iranul este așteptat joi să transmită un răspuns la propunerea SUA de încheiere a războiului , un pas care ar putea debloca, cel puțin parțial, tensiunile din jurul Strâmtorii Hormuz și volatilitatea din piețele energetice, potrivit CNN . Sursele citate de publicație spun că Washingtonul și Teheranul „se apropie” de un acord sub forma unui memorandum scurt, iar Iranul ar urma să își comunice poziția către mediatori în cursul zilei de joi. Președintele SUA, Donald Trump , a afirmat miercuri că au existat „discuții foarte bune” cu Iranul în ultimele 24 de ore, dar a lansat și o nouă amenințare, fără ca în fragmentul publicat să fie detaliată. Strâmtoarea Hormuz rămâne miza economică imediată În paralel cu discuțiile diplomatice, situația operațională din zonă rămâne tensionată. CNN relatează că armata americană a tras asupra unui petrolier sub pavilion iranian care se îndrepta spre un port iranian, în cadrul blocadei impuse de SUA. Tot miercuri, Iranul a anunțat lansarea unui organism care ar urma să guverneze traficul prin Strâmtoarea Hormuz, o rută critică pentru comerțul global cu petrol, într-un gest prezentat ca o formalizare a controlului asupra „punctului de strangulare” comercial, în pofida avertismentelor americane. Efecte în lanț: petrol, transport maritim și câștigători din volatilitate Pe fondul speranțelor privind un posibil acord SUA–Iran, prețurile petrolului au continuat să scadă, după declinul puternic din ziua precedentă. În datele citate de CNN: Brent (referința globală) a coborât cu 1,5% la 99,8 dolari/baril (aprox. 460 lei ), după ce miercuri a închis cu aproape 8% mai jos; WTI (referința SUA) a scăzut similar la 93,5 dolari/baril (aprox. 430 lei ). Totuși, cotațiile rămân cu peste o treime peste nivelurile de dinaintea începerii atacurilor SUA–Israel asupra Iranului, la 28 februarie, potrivit aceleiași surse. Jefferies estimează că, și în cazul unui acord în zilele următoare, Brent ar putea rămâne „în jur de 80 de dolari” în 3–6 luni, adică cu circa 25% peste nivelurile pre-război. În transportul maritim, aproximativ 1.600 de nave sunt încă blocate în apropierea Strâmtorii Hormuz, iar companiile calculează riscurile și costurile, inclusiv din perspectiva asigurărilor: clauzele de război pot limita acoperirea pentru nave aflate într-o zonă de conflict, notează CNN, citând și poziția directorului Portului din Los Angeles, Gene Seroka. Context regional: armistițiul din Liban, sub presiune Separat, în regiune, Israelul a vizat un comandant de rang înalt Hezbollah într-o lovitură descrisă drept prima în Beirut de la armistițiul din Liban, potrivit premierului Benjamin Netanyahu, ceea ce evidențiază fragilitatea încetării focului, mai arată CNN. Ce urmează depinde de răspunsul Teheranului la propunerea americană și de modul în care acesta se traduce în măsuri concrete privind securitatea navigației și accesul prin Strâmtoarea Hormuz — elementul cu impact economic imediat pentru energie și lanțurile de aprovizionare. [...]

Negocierile SUA–Iran rămân blocate pe condițiile nucleare și pe securitatea Strâmtorii Ormuz , după ce Teheranul a minimalizat propunerea americană de pace în 14 puncte, potrivit Euronews . Miza imediată este una cu impact economic și operațional global: reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz și reducerea riscului pentru transportul maritim din Golf. Documentul american ar include, între altele, cerința ca Iranul să nu mai îmbogățească uraniu necesar producerii armelor nucleare și să redeschidă traficul în Strâmtoarea Ormuz. Un membru de rang înalt al parlamentului iranian a respins propunerea, pe care a numit-o „o listă de dorințe”, în timp ce un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe a spus că Teheranul își va transmite opiniile către mediatorii pakistanezi. Mesajele Washingtonului: optimism, dar cu avertismente Donald Trump a declarat că „este foarte posibil să ajungem la un acord cu Iran” și a susținut că, în ultimele 24 de ore, discuțiile au mers „foarte bine”, după „trei zile de afirmații și decizii contradictorii” ale administrației. „Am avut discuții foarte bune în ultimele 24 de ore. Și este foarte posibil să ajungem la un acord.” În același schimb cu presa, Trump a insistat că nu este cunoscut „ce se întâmplă în culise” și a reiterat condiția-cheie: Iranul „nu poate avea arme nucleare”, avertizând că, în lipsa unui rezultat, SUA „va trebui să meargă mult mai departe”. Ormuz: semnal operațional către navele comerciale În paralel, Iranul a anunțat că porturile sale sunt pregătite să ofere servicii maritime, suport tehnic, provizii și asistență medicală navelor blocate în Strâmtoarea Ormuz, mesaj transmis către căpitanii navelor comerciale din regiunea Golfului. Teheranul afirmă că navele care navighează în apele sale teritoriale pot beneficia de aprovizionare cu combustibil, servicii medicale și servicii de întreținere. Pentru a se asigura că informația ajunge la toți operatorii, Iranul spune că mesajul va fi retransmis prin rețelele de comunicații din regiune de trei ori pe zi, timp de trei zile. Context politic la Teheran Pe plan intern, președintele iranian a anunțat că s-a întâlnit recent cu liderul suprem, Mojtaba Khamenei, într-o primă relatare publică despre o astfel de întâlnire. Potrivit informațiilor prezentate, Khamenei era considerat în stare gravă după ce ar fi fost rănit în primul atac israelo-american, din februarie, iar până acum nu a apărut public, mesajele sale fiind citite la televiziunea de stat. În acest moment, Euronews notează că SUA așteaptă răspunsul Iranului, însă reacțiile de la Teheran indică faptul că diferențele de poziție persistă, în special pe dosarul nuclear și pe condițiile de securitate pentru navigația prin Ormuz. [...]

Santorini își schimbă regulile de acces și circulație pentru turiști până în 2027 , după seria de cutremure din 2025 , iar măsurile vizează în special porturile și traseele intens folosite, cu efect direct asupra fluxurilor de transport și a modului în care se face vizitarea insulei, potrivit Libertatea . Ministerul grec pentru Criză Climatică și Protecție Civilă a emis un set de reguli de siguranță pentru reducerea riscurilor asociate cutremurelor și activității vulcanice. Deși autoritățile spun că Santorini rămâne o destinație sigură, vizitatorii trebuie să respecte restricții de acces și reguli speciale de circulație în anumite zone, măsuri elaborate împreună cu mai multe organisme științifice. Ce se schimbă pentru turiști: porturi, drumuri, trasee pietonale În portul Athinios, principalul punct de legătură cu feribotul, au fost introduse reguli noi de circulație pentru a reduce aglomerația la sosirea și plecarea navelor, cu obiectivul de a limita timpul petrecut de pasageri și mașini în zonă. Portul este amplasat sub marginea craterului, unde există risc de prăbușiri de stânci în cazul unui cutremur. Pe serpentinele spre port a fost stabilită o zonă de urgență care trebuie menținută liberă permanent, iar parcarea este strict interzisă. În portul vechi din Fira, inclusiv la instalațiile de telecabină și pe traseul pietonal către orașul aflat pe marginea craterului, accesul rămâne permis, cu excepția unei zone de siguranță delimitate. Pe drumul către Ammoudi (zonă de coastă populară sub localitatea Oia) au fost impuse controale stricte, iar vehiculele private pot circula doar alternativ și sub supravegherea autorităților. În plus, traseul de drumeție dintre Ammoudi și Agios Nikolaos a fost închis pentru pietoni. Investiții și orizont de aplicare: până în martie 2027 În paralel, guvernul de la Atena investește aproximativ 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei) pentru consolidarea infrastructurii și reducerea riscului de alunecări de teren. Lucrările vizează în special porturile din Fira și Athinios, dar și zonele Ammoudi și Korfos. Restricțiile vor rămâne în vigoare cel puțin până în martie 2027. Context: cutremurele din 2025 și presiunea pe siguranță Seria de cutremure din 2025 a început la sfârșitul lunii ianuarie și a atins apogeul în februarie. Cutremurul principal, din 10 februarie, a avut magnitudinea de 5,3 pe scara Richter, iar până la finalul lunii iunie au fost înregistrate 21.150 de seisme. Directorul Institutului Geodinamic din Atena, Vasilis Karastathis , a descris intensitatea episodului: „Am avut un adevărat val de cutremure. La un moment dat, am înregistrat 53 de cutremure într-o singură oră, adică unul pe minut.” În perioada respectivă, mii de locuitori au părăsit insula de teama unui cutremur major sau a unei erupții vulcanice; școlile au fost închise, iar autoritățile au declarat stare de urgență. Conform informațiilor citate, nu au existat victime, iar pagubele materiale au fost minore. [...]

Avertismentele Moscovei privind posibile lovituri asupra Kievului ridică riscul de escaladare în jurul paradei de 9 mai , după ce Volodimir Zelenski le-a transmis reprezentanților statelor aliate Rusiei să nu meargă la evenimentul de la Moscova, potrivit HotNews . Într-un discurs susținut joi seară, președintele ucrainean a spus că a primit „mesaje” din partea unor state apropiate de Rusia care ar intenționa să trimită reprezentanți la parada de 9 mai și a calificat această intenție drept „o dorință ciudată” în contextul actual, adăugând că „nu recomandăm acest lucru”. Pe fondul acestor declarații, Rusia a transmis avertismente directe legate de securitatea Kievului. Ministerul rus al Apărării le-a cerut joi locuitorilor capitalei ucrainene să părăsească orașul, invocând posibile atacuri de represalii dacă Ucraina ar încălca armistițiul unilateral declarat de Rusia pentru evenimentele din 9 mai (context prezentat de HotNews într-un material separat despre armistițiul unilateral ). Cu o zi înainte, ministrul rus de Externe ceruse ambasadelor străine să își evacueze personalul și cetățenii din Kiev, invocând „inevitabilitatea atacurilor de represalii” dacă Ucraina ar perturba parada, inclusiv printr-un atac cu drone. În același registru, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a vorbit despre posibilitatea unui atac de amploare asupra Kievului, „inclusiv asupra centrelor de luare a deciziilor”, în cazul în care Ucraina ar ataca Moscova de Ziua Victoriei. HotNews notează că declarațiile ei au fost reluate și într-o postare pe Facebook a Ambasadei Rusiei la București, iar într-un material anterior publicația a detaliat amenințările privind un posibil atac major asupra Kievului . De ce contează Schimbul de avertismente înaintea paradei de 9 mai mută presiunea și asupra actorilor externi: pe de o parte, Kievul încearcă să descurajeze prezența oficialilor din țări apropiate Moscovei; pe de altă parte, Rusia transmite semnale publice privind posibile lovituri asupra Kievului, inclusiv către misiunile diplomatice, ceea ce amplifică riscul operațional și de securitate în capitala ucraineană în zilele următoare. [...]

România își menține prezența operațională în poliția aeriană NATO din Baltica , într-un context de tensiune sporită după ce Rusia a acuzat Letonia că ar fi fost implicată indirect într-un atac cu drone asupra regiunii Sankt Petersburg, potrivit Antena 3 . Ministerul rus al Apărării susține, citat de The Moscow Times , că drone ucrainene ar fi încercat să atace venind dinspre spațiul aerian leton. În acest context, NATO ar fi ridicat două avioane F-16 și două Rafale, iar România, Portugalia și Franța asigură în prezent poliția aeriană a Alianței în zona baltică. Ce înseamnă, concret, misiunea României în Baltica Conform informațiilor din articol, România participă cu avioane F-16 la misiunile de poliție aeriană NATO (misiuni de supraveghere și reacție rapidă pentru protejarea spațiului aerian aliat) din: baza Siauliai (Lituania), unde România operează F-16, iar Franța operează avioane Rafale; baza Amari (Estonia), unde Portugalia asigură, de asemenea, poliție aeriană cu F-16. Forțele Aeriene Române au publicat joi o înregistrare video cu două F-16 și un Rafale, însoțită de mesajul „Misiunea continuă”. „Fiecare decolare înseamnă vigilență. Fiecare misiune înseamnă încredere. Permanent la datorie, piloții și echipele tehnice, ale detașamentului ”Carpathian Vipers” asigură protecția spațiului aerian aliat, demonstrând profesionalism, reacție rapidă și interoperabilitate alături de partenerii internaționali. Fiecare decolare transmite un mesaj clar: cerul NATO rămâne sigur”, se arată într-o postare publicată pe contul de Facebook al Forțelor Aeriene Române. Ce susține Rusia despre incidentul cu drone Potrivit ministerului rus al Apărării, unitățile de cercetare ruse ar fi detectat dimineața „un grup de 6 drone” în spațiul aerian leton, „alături de două avioane de vânătoare Rafale și două F-16”. Aceeași sursă afirmă că: cinci dintre cele șase drone „au dispărut de pe radar” lângă orașul Rezekne, în estul Letoniei; a șasea dronă ar fi fost doborâtă de antiaeriana rusă lângă satul Lihacevo, în apropiere de Pskov. Rusia mai susține că drona doborâtă ar fi fost fabricată în Ucraina și că „a atacat din spațiul aerian al Letoniei”. „Vorbim despre o tentativă de atac terorist asupra infrastructurii civile”, a precizat ministerul rus al Apărării. Reacții și acuzații mai vechi în regiune Articolul notează că autoritățile letone au raportat că, în noaptea de 7 spre 8 mai, două drone venite dinspre Rusia au căzut pe teritoriul Letoniei. În aprilie, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, și consilierul prezidențial Nikolai Patrrușev au acuzat țările baltice și Finlanda că ar fi pus la dispoziție spațiul aerian pentru drone ucrainene folosite în atacuri asupra teritoriului rus, inclusiv asupra unor obiective descrise de partea rusă drept „infrastructură maritimă non-militară și flota comercială”, precum porturile Primorsk și Ust-Luga din regiunea Leningrad. [...]