Știri
Știri din categoria Externe
Parlamentul francez a simplificat restituirea artefactelor coloniale printr-o lege care permite returnarea lor fără voturi separate pentru fiecare obiect, o schimbare cu impact direct asupra modului în care statul gestionează colecțiile naționale și cererile venite din Africa, potrivit HotNews.
Legea a fost adoptată joi, după ce primise undă verde miercuri în camera inferioară și a trecut apoi de camera superioară. Votul a avut loc cu două zile înainte ca președintele Emmanuel Macron să plece într-un nou turneu în Africa, notează AFP, citată de publicație.
Până acum, legislația franceză impunea voturi individuale pentru fiecare element din colecția națională care urma să fie restituit. Noul proiect de lege permite guvernului să returneze opere de artă fără a mai recurge la adoptarea unor legi punctuale.
Actul normativ vizează în mod specific bunurile dobândite între 1815 și 1972.
Franța deține „zeci de mii” de opere de artă și alte artefacte luate din fostul imperiu colonial, iar cererile de restituire s-au acumulat, inclusiv din Algeria, Mali și Benin. Odată cu simplificarea procedurii, în material se arată că solicitările ar urma să se înmulțească.
Ministrul culturii, Catherine Pegard, a numit adoptarea legii „un moment istoric” și a spus că Franța „întoarce o nouă pagină” în istoria sa. La rândul ei, senatoarea centristă Catherine Morin-Desailly, susținătoare a proiectului, a afirmat că acesta „deschide o cale” către un dialog reînnoit între națiuni.
Schimbarea legislativă este legată de angajamentele făcute de Emmanuel Macron în 2017, într-un discurs la Ouagadougou (Burkina Faso), când a promis că Franța va facilita returnarea patrimoniului cultural african în termen de cinci ani și că nu se va mai amesteca în fostele colonii.
Un exemplu recent menționat este restituirea aprobată în 2025 a unei „tobe vorbitoare” către Coasta de Fildeș, luată în 1916 de trupele coloniale de la tribul Ebrie; obiectul a ajuns în țara africană în martie.
Recomandate
Anularea paradei de Ziua Victoriei la Perm arată cum atacurile cu drone împing Rusia să-și mute resursele spre securitate internă , inclusiv în regiuni aflate la mare distanță de front, potrivit Digi24 . Orașul Perm, centrul administrativ al regiunii Perm din vestul Rusiei, a renunțat la parada militară programată pentru 9 mai, invocând „motive de siguranță”. Guvernatorul regiunii, Dmitri Makhonin , a anunțat decizia după o ședință operațională, în contextul unui val de atacuri cu drone ucrainene asupra infrastructurii petroliere din Perm. Potrivit informațiilor citate de Digi24 din Kyiv Independent , un atac a avut loc în noaptea de miercuri spre joi, chiar înaintea anunțului. „În urma rezultatelor ședinței operaționale, s-a decis să nu se organizeze o paradă a trupelor garnizoanei din Perm pe 9 mai.” „Acest lucru a fost făcut pentru a asigura siguranța locuitorilor și pentru a nu distrage atenția agențiilor de aplicare a legii de la îndeplinirea sarcinilor de protejare a concetățenilor lor.” Ținta: infrastructura petrolieră, la 1.500 km de graniță Perm este situat la peste 1.500 de kilometri de granița cu Ucraina, însă a fost vizat de atacuri cu drone asupra unei stații de pompare a petrolului, lovită două nopți la rând, pe 29 și 30 aprilie, conform aceleiași relatări. Stația este descrisă ca un nod important de tranzit, folosit pentru recepția, stocarea și pomparea țițeiului prin rețeaua principală de conducte a Rusiei — un detaliu care ridică miza operațională a acestor atacuri, dincolo de componenta simbolică a anulării unei parade. Context: armistiții concurente și presiune înainte de 9 mai În paralel, Rusia a anunțat un armistițiu pentru perioada 8–9 mai, înaintea evenimentelor de Ziua Victoriei de la Moscova. Ucraina a propus un armistițiu separat, cu începere de la miezul nopții de pe 6 mai, iar președintele Volodimir Zelenski a susținut că Rusia l-ar fi încălcat de 1.820 de ori până în dimineața zilei de 6 mai, la câteva ore după intrarea în vigoare. Zelenski a declarat joi că Ucraina a lovit ținte din Perm și din alte zone din interiorul Rusiei în atacurile din noaptea precedentă, descriindu-le drept „sancțiuni cu rază lungă de acțiune”, ca răspuns la încălcări repetate ale armistițiului de către Rusia, potrivit informațiilor preluate de Digi24. În acest context, reducerea sau anularea unor evenimente publice de amploare indică o schimbare de priorități: autoritățile locale invocă explicit nevoia de a nu „distrage” forțele de ordine, pe fondul riscului de atacuri, inclusiv în regiuni îndepărtate de linia frontului. [...]
Armistițiul unilateral anunțat de Rusia a intrat în vigoare la miezul nopții de 8 mai și este programat să dureze până pe 10 mai , potrivit Meduza . Miza imediată este una operațională: Moscova condiționează încetarea focului de comportamentul Ucrainei și leagă explicit perioada de 9 Mai de amenințări cu escaladarea. Ministerul rus al Apărării a susținut anterior că, odată cu începerea armistițiului, trupele ruse vor opri luptele pe linia frontului și loviturile în adâncimea teritoriului ucrainean. În același timp, Moscova a cerut Kievului să urmeze „armistițiul anunțat”, însă în Ucraina nu a existat un răspuns la acest apel, notează publicația. Amenințări de „răspuns adecvat” și referire directă la 9 Mai Potrivit relatării, Ministerul rus al Apărării a avertizat că, dacă armistițiul este încălcat pe front sau dacă Ucraina încearcă să lovească teritorii rusești, forțele ruse vor da un „răspuns adecvat”. În plus, instituția a transmis că, în cazul unor încercări ale părții ucrainene de a perturba celebrarea zilei de 9 Mai la Moscova, armata rusă ar urma să lanseze „un atac masiv cu rachete asupra centrului Kievului”. Context: încercări paralele de „încetare a focului”, fără coordonare Rusia și Ucraina au anunțat pe 4 mai intenții de încetare temporară a focului, dar fără să își coordoneze deciziile. Ministerul rus al Apărării a spus că va declara armistițiu pentru două zile, 8 și 9 mai, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, în replică, că Ucraina introduce un „regim de tăcere” mai devreme, de la miezul nopții de 6 mai. Meduza precizează că luptele nu s-au oprit, iar Ucraina a acuzat Rusia că a încălcat „regimul de tăcere”, deși Moscova nu promisese că îl va respecta (la fel cum nici Kievul nu promisese că va respecta armistițiul rusesc). Ce urmează Din informațiile disponibile în material, armistițiul este programat să rămână în vigoare până pe 10 mai, însă cadrul este unul fragil: încetarea focului nu a fost convenită bilateral, iar mesajele publice includ condiționări și amenințări explicite privind reacții militare. [...]
Donald Trump a amenințat că va majora tarifele SUA la niveluri „mult mai ridicate” pentru Uniunea Europeană dacă blocul comunitar nu își îndeplinește partea din acordul comercial până la 4 iulie , potrivit Reuters . Președintele american a spus că a avut joi o „convorbire grozavă” cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și că a acceptat să acorde UE acest termen-limită, legat de aniversarea a 250 de ani de la fondarea SUA. Într-o postare pe Truth Social, Trump a susținut că UE s-a angajat, conform acordului, să își reducă tarifele „la zero”. Presiune pe sectorul auto, după o nouă amenințare de creștere a tarifelor Reuters amintește că Trump amenințase vineri că va crește tarifele pentru mașinile și camioanele din UE la 25% chiar în această săptămână, de la 15% în prezent, motivând că UE „nu respecta” termenii unui acord încheiat în Scoția, în iulie anul trecut. Ce mai au discutat cei doi lideri În aceeași convorbire, Trump a spus că a discutat și despre Iran, iar cei doi au fost de acord că Teheranul „nu poate avea niciodată” o armă nucleară. [...]
Santorini își schimbă regulile de acces și circulație pentru turiști până în 2027 , după seria de cutremure din 2025 , iar măsurile vizează în special porturile și traseele intens folosite, cu efect direct asupra fluxurilor de transport și a modului în care se face vizitarea insulei, potrivit Libertatea . Ministerul grec pentru Criză Climatică și Protecție Civilă a emis un set de reguli de siguranță pentru reducerea riscurilor asociate cutremurelor și activității vulcanice. Deși autoritățile spun că Santorini rămâne o destinație sigură, vizitatorii trebuie să respecte restricții de acces și reguli speciale de circulație în anumite zone, măsuri elaborate împreună cu mai multe organisme științifice. Ce se schimbă pentru turiști: porturi, drumuri, trasee pietonale În portul Athinios, principalul punct de legătură cu feribotul, au fost introduse reguli noi de circulație pentru a reduce aglomerația la sosirea și plecarea navelor, cu obiectivul de a limita timpul petrecut de pasageri și mașini în zonă. Portul este amplasat sub marginea craterului, unde există risc de prăbușiri de stânci în cazul unui cutremur. Pe serpentinele spre port a fost stabilită o zonă de urgență care trebuie menținută liberă permanent, iar parcarea este strict interzisă. În portul vechi din Fira, inclusiv la instalațiile de telecabină și pe traseul pietonal către orașul aflat pe marginea craterului, accesul rămâne permis, cu excepția unei zone de siguranță delimitate. Pe drumul către Ammoudi (zonă de coastă populară sub localitatea Oia) au fost impuse controale stricte, iar vehiculele private pot circula doar alternativ și sub supravegherea autorităților. În plus, traseul de drumeție dintre Ammoudi și Agios Nikolaos a fost închis pentru pietoni. Investiții și orizont de aplicare: până în martie 2027 În paralel, guvernul de la Atena investește aproximativ 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei) pentru consolidarea infrastructurii și reducerea riscului de alunecări de teren. Lucrările vizează în special porturile din Fira și Athinios, dar și zonele Ammoudi și Korfos. Restricțiile vor rămâne în vigoare cel puțin până în martie 2027. Context: cutremurele din 2025 și presiunea pe siguranță Seria de cutremure din 2025 a început la sfârșitul lunii ianuarie și a atins apogeul în februarie. Cutremurul principal, din 10 februarie, a avut magnitudinea de 5,3 pe scara Richter, iar până la finalul lunii iunie au fost înregistrate 21.150 de seisme. Directorul Institutului Geodinamic din Atena, Vasilis Karastathis , a descris intensitatea episodului: „Am avut un adevărat val de cutremure. La un moment dat, am înregistrat 53 de cutremure într-o singură oră, adică unul pe minut.” În perioada respectivă, mii de locuitori au părăsit insula de teama unui cutremur major sau a unei erupții vulcanice; școlile au fost închise, iar autoritățile au declarat stare de urgență. Conform informațiilor citate, nu au existat victime, iar pagubele materiale au fost minore. [...]
Avertismentele Moscovei privind posibile lovituri asupra Kievului ridică riscul de escaladare în jurul paradei de 9 mai , după ce Volodimir Zelenski le-a transmis reprezentanților statelor aliate Rusiei să nu meargă la evenimentul de la Moscova, potrivit HotNews . Într-un discurs susținut joi seară, președintele ucrainean a spus că a primit „mesaje” din partea unor state apropiate de Rusia care ar intenționa să trimită reprezentanți la parada de 9 mai și a calificat această intenție drept „o dorință ciudată” în contextul actual, adăugând că „nu recomandăm acest lucru”. Pe fondul acestor declarații, Rusia a transmis avertismente directe legate de securitatea Kievului. Ministerul rus al Apărării le-a cerut joi locuitorilor capitalei ucrainene să părăsească orașul, invocând posibile atacuri de represalii dacă Ucraina ar încălca armistițiul unilateral declarat de Rusia pentru evenimentele din 9 mai (context prezentat de HotNews într-un material separat despre armistițiul unilateral ). Cu o zi înainte, ministrul rus de Externe ceruse ambasadelor străine să își evacueze personalul și cetățenii din Kiev, invocând „inevitabilitatea atacurilor de represalii” dacă Ucraina ar perturba parada, inclusiv printr-un atac cu drone. În același registru, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a vorbit despre posibilitatea unui atac de amploare asupra Kievului, „inclusiv asupra centrelor de luare a deciziilor”, în cazul în care Ucraina ar ataca Moscova de Ziua Victoriei. HotNews notează că declarațiile ei au fost reluate și într-o postare pe Facebook a Ambasadei Rusiei la București, iar într-un material anterior publicația a detaliat amenințările privind un posibil atac major asupra Kievului . De ce contează Schimbul de avertismente înaintea paradei de 9 mai mută presiunea și asupra actorilor externi: pe de o parte, Kievul încearcă să descurajeze prezența oficialilor din țări apropiate Moscovei; pe de altă parte, Rusia transmite semnale publice privind posibile lovituri asupra Kievului, inclusiv către misiunile diplomatice, ceea ce amplifică riscul operațional și de securitate în capitala ucraineană în zilele următoare. [...]
Iran încearcă să instituționalizeze controlul asupra Strâmtorii Hormuz , impunând un nou protocol pentru navele care vor să tranziteze zona, într-o mișcare cu potențial de a menține pe termen lung perturbările din transportul de petrol și gaze și de a ridica riscurile comerciale pentru armatori și traderi, potrivit CNN . Documentul, intitulat „Vessel Information Declaration”, este un formular emis de o autoritate nou creată – Persian Gulf Strait Authority (PGSA) – și, conform materialului, ar trebui completat de toate navele pentru a obține „trecere în siguranță”. Formularul a fost transmis către CNN de Lloyd’s List și de o altă sursă din industrie care a cerut anonimatul. Ce se schimbă pentru nave și de ce contează economic Miza este una direct economică: Strâmtoarea Hormuz este un punct-cheie al comerțului energetic global, prin care trece aproximativ o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat (GNL) la nivel mondial, iar orice formă de control sau restricționare a traficului poate influența prețurile și disponibilitatea livrărilor. CNN notează că închiderea strâmtorii a declanșat „cel mai mare șoc de ofertă” din istoria petrolului, împingând prețurile energiei în sus. În SUA, prețul benzinei a trecut de 4,5 dolari/galon (aprox. 1,19 dolari/litru, adică aproximativ 5,5 lei/litru) pentru prima dată în patru ani. Ce cere Iranul prin noul protocol Formularul PGSA include peste 40 de întrebări și solicită, între altele: numele navei și numărul de identificare, inclusiv orice „nume anterior”; țara de origine și destinația; naționalitățile proprietarilor înregistrați, ale operatorilor și ale echipajului; detalii despre încărcătură. Potrivit documentului, informațiile trebuie trimise prin e-mail către autoritate înainte ca nava să poată tranzita strâmtoarea. Un e-mail al PGSA, citat de CNN, avertizează că informațiile „complete și corecte” sunt esențiale și că „instrucțiuni suplimentare” vor fi comunicate ulterior; în caz de date incomplete sau incorecte, „consecințele” revin solicitantului. Rămâne neclar dacă vreo companie de shipping a cerut deja permisiunea PGSA. Analiști citați de CNN avertizează că o astfel de solicitare ar putea expune companiile la sancțiuni americane. Taxe, sancțiuni și un risc nou pentru companii Din document nu reiese explicit dacă tranzitul va implica o taxă. Totuși, CNN arată că Teheranul a prezentat strâmtoarea ca pe o potențială sursă de venit pentru reconstrucție după distrugerile provocate de loviturile americane și israeliene și că ar percepe „până la 2 milioane de dolari” (aprox. 9,2 milioane lei) per navă pentru trecere. În acest context, Departamentul Trezoreriei SUA, prin Office of Foreign Assets Control (OFAC) , a publicat o clarificare în pagina de întrebări frecvente, potrivit căreia astfel de plăți nu sunt autorizate pentru persoane sau entități americane, inclusiv instituții financiare din SUA sau entități străine deținute ori controlate de americani. Trafic prăbușit și efecte potențial persistente Datele Lloyd’s List citate de CNN indică o scădere abruptă a traficului: doar 40 de nave au traversat strâmtoarea în săptămâna încheiată la 3 mai, față de o medie de 120 de traversări pe zi înainte de război. Joi, datele de trafic maritim arătau aproape nicio circulație de tancuri petroliere sau nave de marfă prin strâmtoare. Pe termen mai lung, analiștii avertizează că un control iranian ar putea limita structural fluxurile. Matt Wright, de la firma de inteligență maritimă Kpler, estimează că, într-un scenariu de control iranian, tranzitele nu ar depăși jumătate din media de dinaintea războiului, iar „normalizarea nu este realizabilă”; în varianta „pe termen lung”, tranzitele ar putea urca la 40–50% din capacitatea de export. Între timp, conflictul afectează și forța de muncă din shipping: potrivit lui Dimitris Maniatis, CEO al consultanței de risc maritim Marisks, până la 20.000 de navigatori de pe aproape 1.000 de nave ar fi blocați în Golful Persic, în condiții dificile. [...]
