Știri
Știri din categoria Externe

România își menține prezența operațională în poliția aeriană NATO din Baltica, într-un context de tensiune sporită după ce Rusia a acuzat Letonia că ar fi fost implicată indirect într-un atac cu drone asupra regiunii Sankt Petersburg, potrivit Antena 3.
Ministerul rus al Apărării susține, citat de The Moscow Times, că drone ucrainene ar fi încercat să atace venind dinspre spațiul aerian leton. În acest context, NATO ar fi ridicat două avioane F-16 și două Rafale, iar România, Portugalia și Franța asigură în prezent poliția aeriană a Alianței în zona baltică.
Conform informațiilor din articol, România participă cu avioane F-16 la misiunile de poliție aeriană NATO (misiuni de supraveghere și reacție rapidă pentru protejarea spațiului aerian aliat) din:
Forțele Aeriene Române au publicat joi o înregistrare video cu două F-16 și un Rafale, însoțită de mesajul „Misiunea continuă”.
„Fiecare decolare înseamnă vigilență. Fiecare misiune înseamnă încredere. Permanent la datorie, piloții și echipele tehnice, ale detașamentului ”Carpathian Vipers” asigură protecția spațiului aerian aliat, demonstrând profesionalism, reacție rapidă și interoperabilitate alături de partenerii internaționali. Fiecare decolare transmite un mesaj clar: cerul NATO rămâne sigur”, se arată într-o postare publicată pe contul de Facebook al Forțelor Aeriene Române.
Potrivit ministerului rus al Apărării, unitățile de cercetare ruse ar fi detectat dimineața „un grup de 6 drone” în spațiul aerian leton, „alături de două avioane de vânătoare Rafale și două F-16”.
Aceeași sursă afirmă că:
Rusia mai susține că drona doborâtă ar fi fost fabricată în Ucraina și că „a atacat din spațiul aerian al Letoniei”.
„Vorbim despre o tentativă de atac terorist asupra infrastructurii civile”, a precizat ministerul rus al Apărării.
Articolul notează că autoritățile letone au raportat că, în noaptea de 7 spre 8 mai, două drone venite dinspre Rusia au căzut pe teritoriul Letoniei.
În aprilie, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, și consilierul prezidențial Nikolai Patrrușev au acuzat țările baltice și Finlanda că ar fi pus la dispoziție spațiul aerian pentru drone ucrainene folosite în atacuri asupra teritoriului rus, inclusiv asupra unor obiective descrise de partea rusă drept „infrastructură maritimă non-militară și flota comercială”, precum porturile Primorsk și Ust-Luga din regiunea Leningrad.
Recomandate

Rusia a cerut retragerea NATO la granițele din 1997, condiție care ar reduce prezența aliată inclusiv în România , potrivit Digi24 , care citează informații atribuite unor surse „bine informate” de Bloomberg . Propunerea ar fi fost pusă pe masă în discuțiile cu SUA despre Ucraina și ar viza, în mod direct, statele intrate în Alianță după 1997. Ce ar fi oferit Moscova și ce ar cere în schimb Conform surselor citate de Bloomberg, Rusia ar fi propus ca NATO să revină la configurația de dinaintea extinderilor de după 1997, iar în schimb Moscova și-ar retrage trupele din regiunea Kaliningrad. În același timp, emisarii speciali ai președintelui american, Steve Whitcoff și Jared Kushner, ar fi prezentat ideea aliaților europeni și ar fi insistat ca noile propuneri privind NATO și staționarea trupelor în Europa să fie analizate în cadrul eforturilor de oprire a războiului din Ucraina. În paralel, negociatorii americani ar fi întrebat Kievul dacă ar fi dispus să cedeze Donbasul în schimbul aderării la NATO, potrivit aceleiași relatări. De ce contează pentru România: „granițele din 1997” înseamnă retrageri din 16 state Materialul arată că o revenire la „granițele din 1997” ar presupune, cel puțin, retragerea trupelor și a armamentului NATO din jumătate dintre țările membre ale alianței — 16 din 32. Lista include: toți foștii membri ai Organizației Tratatului de la Varșovia; țările baltice; patru din cele șase republici ale fostei Iugoslavii; Albania, Finlanda și Suedia. România, care a aderat la NATO în 2004, este menționată ca fiind „direct vizată” de cererile lui Vladimir Putin . Calendarul discuțiilor și reacția europeană, potrivit surselor citate Se preconizează că Whitcoff și Kushner se vor întâlni cu oficiali ucraineni și europeni la Berlin, pe 19 noiembrie, pentru a discuta garanțiile de securitate postbelice pentru Kiev. Ulterior, atenția ar urma să se îndrepte către o nouă rundă de negocieri Rusia–Ucraina, cu medierea SUA, și către întâlniri cu participare europeană. În același timp, liderii UE ar fi respins propunerile americane, deși unii ar fi luat în calcul scenariul în care Ucraina, dacă acceptă, ar adera la NATO cu granițe modificate, potrivit surselor Bloomberg. Context: cereri similare înainte de invazia din 2022 și limita juridică invocată Digi24 notează că Moscova a impus condiții similare în decembrie 2021, cu câteva săptămâni înainte de invazia pe scară largă în Ucraina. În plus, sunt amintite informații atribuite ziarului The Telegraph despre solicitări privind renunțarea NATO la extinderea spre est și reducerea cooperării cu Ucraina și alte state post-sovietice, prezentate de delegația rusă drept „garanții de securitate”. În contrapunct, articolul indică faptul că statutul NATO, la articolul 10, consacră politica „ușilor deschise”, iar intervenția unei terțe părți în procesul de aderare nu este prevăzută. [...]

Criticile presei financiare internaționale pun sub semnul întrebării credibilitatea mesajului economic al Kremlinului la summitul APEC din China, unde Vladimir Putin a prezentat o imagine optimistă a economiei ruse, potrivit Mediafax . Bloomberg a catalogat declarațiile drept „fantezii”, iar Financial Times a relatat că, pe parcursul discursului, sala s-a golit vizibil. În analiza citată, Bloomberg contrazice afirmațiile liderului de la Kremlin și notează că Germania rămâne cea mai mare economie din Europa în termeni de PIB nominal, în timp ce economia Rusiei încetinește. Publicația indică și un contrast între retorica oficială și dinamica recentă a economiei. Pe partea de date, Mediafax menționează că, potrivit Rosstat, creșterea PIB-ului Rusiei în trimestrul al treilea a fost de 1% în termeni anuali, în scădere de la 1,3% în trimestrul al doilea, informație atribuită de articol canalului Nexta. În plus, în industria de rafinare a petrolului, volumul producției ar fi scăzut cu 18% în perioada iulie–septembrie, cea mai abruptă contracție trimestrială din 2020, conform aceleiași surse. Ce a susținut Putin și ce a omis, potrivit articolului Discursul, ținut miercuri, a inclus o listă de „succese” economice pe care Putin le-a prezentat drept argumente pentru reziliența Rusiei. Printre acestea, el a afirmat că Rusia ar ocupa primul loc în Europa ca dimensiune a economiei, că PIB-ul a crescut cu peste 10% și că inflația este „sub control”. În contrapondere, Mediafax consemnează că experții citați au remarcat absența unor teme sensibile din discurs, precum rafinăriile distruse, podul avariat din Crimeea și previziuni economice pesimiste asociate războiului din Ucraina. Miza economică a vizitei în China Potrivit articolului, Putin a venit la summit cu o delegație numeroasă, cu obiectivul de a atrage afaceri din Asia. În același context, este amintit că liderul rus a încercat anterior, fără succes, să ajungă la un acord cu Beijingul privind livrările de gaze pe o rută din Siberia. Summitul APEC din China, desfășurat miercuri și joi, include și o întâlnire între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin, despre care articolul spune că este urmărită atent la nivel global. Oficial, discuțiile ar urma să vizeze economia și neproliferarea nucleară, însă experții citați anticipează că pot apărea și subiecte precum războaiele din Ucraina și Iran sau tensiunile economice. [...]

Polonia a întărit securitatea la granița cu Kaliningrad după avertismente privind un posibil atac sub steag fals , care ar fi urmat să fie pus pe seama Ucrainei pentru a submina sprijinul occidental pentru Kiev, potrivit Mediafax . Informația apare într-o relatare a publicației poloneze Rzeczpospolita , citată de The Kyiv Independent, care susține că serviciile secrete ruse ar fi pregătit în octombrie o operațiune de sabotaj în apropierea frontierei Poloniei cu exclava rusă Kaliningrad. Scopul ar fi fost atribuirea atacului Ucrainei și, implicit, slăbirea ajutorului occidental. Potrivit aceleiași relatări, planul ar fi presupus traversarea frontierei și atacarea unei instalații, inclusiv pe teritoriul Federației Ruse, iar autorii ar fi anticipat „un număr mare de victime”. Una dintre sursele citate a comparat scenariul cu incidentul de la Gleiwitz din 1939 , folosit de Germania nazistă ca pretext pentru invadarea Poloniei. Măsuri operative: poliție, antiterorism și exerciții ale forțelor speciale Ca reacție la avertismente, Polonia ar fi trimis aproximativ 180 de polițiști antirevoltă și o unitate antiteroristă în zona de frontieră, iar posturile Gărzii de Frontieră și secțiile de poliție ar fi fost consolidate. În regiune ar fi fost detașați și angajați suplimentari ai Agenției pentru Securitate Internă (ABW), mai notează publicația poloneză. În paralel, unități ale forțelor speciale poloneze GROM, NIL și AGAT ar fi desfășurat exerciții în regiunile Varmia și Mazuria, la granița cu Kaliningrad. Context: temeri mai largi privind „operațiunile hibride” ale Rusiei Presupusul plan este plasat într-un context mai amplu de îngrijorări privind extinderea războiului hibrid al Rusiei în Europa, care ar include sabotaj, atacuri cibernetice și incursiuni cu drone. În octombrie, serviciile de informații militare ucrainene au avertizat că Moscova ar fi cerut intensificarea acestor operațiuni în țările UE și NATO, conform articolului. Rzeczpospolita mai relatează că avertismente similare ar fi fost transmise și serviciilor de securitate din Lituania, Letonia și Estonia. Confirmare parțială de la Varșovia, fără detalii Ministrul polonez coordonator al serviciilor speciale, Tomasz Siemoniak, a confirmat pentru Rzeczpospolita că în ultimele săptămâni au fost luate măsuri de securitate în apropierea frontierei, însă a refuzat să ofere detalii. „Dacă am luat anumite măsuri, este pentru că am stabilit că exista o amenințare reală”, a declarat Siemoniak, potrivit relatării. [...]

Germania și Marea Britanie resping public criticile SUA față de loviturile ucrainene în adâncimea Rusiei , o divergență care expune tensiuni între aliații NATO privind strategia militară a Kievului și, implicit, direcția sprijinului occidental, potrivit Kyiv Post . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a reacționat dur după ce Elbridge Colby, subsecretar american al Apărării pentru politici, a pus sub semnul întrebării eficiența campaniei ucrainene de lovituri cu rază lungă pe teritoriul Rusiei. Colby a susținut că atacurile asupra instalațiilor petroliere și a infrastructurii comerciale ruse nu ar fi adus războiul mai aproape de final și ar putea întări determinarea Moscovei de a continua luptele. Pistorius a apărat dreptul Ucrainei de a lovi ținte rusești care susțin efortul de război, în contextul în care Rusia continuă bombardarea infrastructurii civile ucrainene. „A critica lovituri de acest fel în Rusia pentru a distruge ținte strategice militare și folosite militar” este „un lucru destul de stupid”, a declarat Pistorius, citat de publicație. În aceeași intervenție, ministrul german a cerut ca atenția să se mute de la criticarea loviturilor ucrainene la condamnarea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice și de utilități din Ucraina. „În loc să criticăm asta, ar trebui mai degrabă să criticăm și să vorbim despre loviturile teroriste în fiecare noapte și în fiecare zi asupra... infrastructurii de energie, apă și încălzire din Ucraina. Acesta este un fel de terorism”, a spus Pistorius. Londra: loviturile „în adâncime” slăbesc capacitățile Rusiei Și secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a susținut campania Ucrainei, afirmând că loviturile în interiorul Rusiei au contribuit la slăbirea capacităților militare ale Moscovei, „cumpărând timp” și „salvând vieți”, conform relatării. Washington: „spectacol”, nu instrument eficient de încheiere a războiului Colby a descris o parte a loviturilor ucrainene ca fiind mai degrabă un „spectacol” decât o metodă eficientă de a opri războiul sau de a încetini avansul Rusiei pe linia frontului. „Deși conversația publică se concentrează pe spectacolul loviturilor în adâncime concepute pentru a provoca durere populației ruse, evaluarea noastră este că astfel de lovituri nu au fost eficiente în a conduce la un final al războiului și nici nu contribuie la stoparea avansurilor Rusiei pe front”, a declarat Colby. Poziția Kievului: răspuns „de două sau trei ori” mai puternic Ministrul ucrainean al Apărării, Yevhen Khmara, a susținut la Bruxelles că operațiunile Ucrainei pe teritoriul Rusiei sunt un răspuns legitim la atacurile continue ale Moscovei. El a invocat, între altele, atacul Ucrainei asupra podului construit de Rusia care leagă Crimeea ocupată de Rusia . „Vreau ca Federația Rusă să primească un semnal clar: pentru fiecare lovitură pe care o lansează împotriva teritoriului nostru, vom răspunde de două sau trei ori mai puternic. Și avem dreptul să ne apărăm”, a spus Khmara. Divergența de poziții, exprimată public la nivel înalt după reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei de la sediul NATO din Bruxelles, indică o dezbatere în interiorul alianței despre ce tip de acțiuni militare sunt considerate utile și legitime — o discuție cu potențial impact asupra modului în care este calibrat sprijinul pentru Ucraina în perioada următoare. [...]

Scurgerile a circa 15 milioane de documente interne pun din nou presiune pe Deutsche Bank și pe conducerea sa, iar reacția pieței a fost imediată: acțiunile au scăzut cu peste 6% , potrivit Digi24 . Materialele, analizate de un consorțiu internațional de presă, sugerează că banca ar fi ignorat avertismente legate de clienți controversați pentru a-și proteja profiturile, readucând în prim-plan riscuri de conformitate și potențiale consecințe de reglementare. Ce arată documentele și de ce contează pentru investitori Investigația „Inside Deutsche Bank” se bazează pe documente interne care includ e-mailuri, investigații interne, procese-verbale ale ședințelor conducerii, dosare de conformitate și conversații între angajați. Potrivit relatărilor citate, acestea oferă o perspectivă asupra mandatului directorului general Christian Sewing, aflat la conducere din 2018 și asociat cu eforturile de redresare financiară ale băncii. În comunicările interne, susțin autorii investigației, ar reieși că Sewing ar fi încurajat asumarea unor riscuri mai mari, ar fi criticat mecanismele de conformitate și ar fi ținut ascunse anumite probleme față de acționari. În paralel, documentele ar indica manipulări contabile și raportări financiare care „ar putea induce în eroare investitorii”, conform textului. Legături cu Epstein, Trump și expunerea pe Rusia Scurgerile readuc în discuție relațiile băncii cu Jeffrey Epstein și Donald Trump, dar și activitatea comercială în Rusia înainte de invazia din Ucraina din 2022. Printre elementele punctuale menționate: banca ar fi procesat plăți suspecte de aproape 600 de milioane de dolari (aprox. 2,8 miliarde lei) legate de Epstein, o sumă despre care se afirmă că este mai mare decât se știa anterior; Deutsche Bank ar fi divulgat din greșeală un document fiscal al lui Trump în 2017 și nu ar fi informat Casa Albă despre această eroare; banca a întrerupt relația cu Trump în 2021; ar fi existat o abordare „ambițioasă” privind afacerile în Rusia, inclusiv cu oligarhi, chiar până la invazia din 2022, în pofida rezervelor exprimate intern. În documente apare și existența unei liste cu aproximativ 50 de clienți considerați „sensibili” din cauza legăturilor cu guvernul rus; sunt menționați Gazprom, Sibur și Oleg Deripaska. Reacția conducerii și poziția băncii Președintele Deutsche Bank, Alexander Wynaendts, și-a exprimat sprijinul pentru CEO-ul Christian Sewing, potrivit relatărilor citate. Declarația sa este redată astfel: „Pe durata mandatului meu, nu am văzut nicio decizie a lui Christian Sewing cu care să nu fiu de acord.” Deutsche Bank a transmis că „regretă relația sa din trecut” cu Epstein și că a făcut „investiții considerabile” pentru întărirea controalelor. Totodată, banca a susținut că problemele invocate în rapoarte „datează de mulți ani” și că între timp și-a consolidat măsurile de control. Într-o altă poziție citată, banca afirmă că nu se așteaptă la un impact financiar semnificativ: „Având în vedere caracterul istoric al acestor chestiuni, nu se preconizează ca un eventual impact financiar să fie semnificativ, dacă va exista vreun impact.” Ce urmează: întrebări de reglementare și risc de noi dezvăluiri Pe fondul scurgerilor, un membru al Parlamentului European l-a invitat pe Sewing să se prezinte în fața forului pentru a răspunde la întrebări. În plus, un analist citat (Jochen Stanzl, Consorsbank) avertizează că volumul mare de documente ridică semne de întrebare despre ce ar mai putea apărea, iar pe termen scurt incertitudinea tinde să apese pe prețul acțiunilor. Contextul de conformitate rămâne sensibil: Digi24 notează că banca a încercat ani la rând să-și refacă reputația după sancțiuni și nereguli, iar din 2012 ar fi plătit 18,6 miliarde de euro (aprox. 93 miliarde lei) pentru soluționarea unor litigii și acuzații privind încălcarea normelor de conduită. De asemenea, instituția a fost vizată în acest an de trei percheziții ale autorităților germane, iar în 2021 a încheiat un acord de amânare a urmăririi penale cu Departamentul de Justiție al SUA. [...]

Ucraina cere ca summitul Trump–Xi–Putin să nu producă o „înțelegere” peste capul Kievului , mizând pe influența Washingtonului și Beijingului asupra Moscovei pentru a forța încheierea războiului, potrivit Kyiv Post . Mesajul a fost transmis de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbîha , într-o conferință de presă comună cu omologul său portughez, Paulo Rangel, conform Ukrinform, citat de publicație. Sîbîha a spus că Ucraina „speră și se așteaptă” ca discuția dintre președintele SUA Donald Trump, liderul chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin să aibă ca „ton” presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul. În același timp, șeful diplomației ucrainene a avertizat că, indiferent de subiectele abordate la întâlnire, „nu pot fi luate decizii privind Ucraina” fără participarea Kievului. El a cerut ca Trump și Xi să evite să-i ofere lui Putin impresia falsă că lumea revine la o ordine bazată pe „sfere de influență” (adică aranjamente între marile puteri care împart zone de control, fără consultarea statelor afectate). Contextul summitului și riscul unei negocieri fără Ucraina Potrivit materialului, Putin s-a întâlnit deja cu Xi la Shenzhen înaintea summitului trilateral programat pentru joi cu Trump. Întâlnirea a alimentat îngrijorări că cei trei lideri ar putea discuta viitorul Ucrainei fără Kiev sau fără lideri europeni, ceea ce ar putea readuce în prim-plan logica „sferelor de influență”. Publicația notează că Washingtonul a transmis inițial semnale că Ucraina ar putea să nu fie pe agenda discuțiilor, însă Trump a spus ulterior că subiectul va fi abordat. Ce mai intră pe agenda discuțiilor Pe lângă Ucraina, discuțiile trilaterale sunt așteptate să includă, potrivit articolului: războiul din Iran; dezarmarea nucleară, în contextul expirării, în februarie, a unui tratat SUA–Rusia privind armele nucleare. În declarații citate de Kyiv Post , Putin a descris summitul drept potențial „foarte util”, pledând pentru dialog „mai degrabă decât ultimatumuri”. Separat, Trump a spus că ia în calcul întâlniri unu-la-unu cu Putin și cu liderul nord-coreean Kim Jong Un la Shenzhen, deși secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, nu a confirmat existența unei întâlniri planificate cu Kim. Presiunea sancțiunilor rămâne în joc În marja reuniunii APEC din Shenzhen, premierul canadian Mark Carney a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei vor continua să crească atât timp cât războiul din Ucraina continuă, mai notează publicația. [...]