Știri
Știri din categoria Energie
Seceta de pe Dunăre a început să afecteze direct producția nucleară din regiune, după ce nivelul fluviului a coborât atât de mult încât a forțat opriri de reactoare și măsuri de urgență pentru asigurarea apei de răcire, potrivit HotNews. În paralel, scăderea istorică a apelor a scos la suprafață în Serbia epave ale unor nave de război germane scufundate în 1944.
În România, producătorul de stat Nuclearelectrica a oprit unul dintre cele două reactoare ale centralei de la Cernavodă „la începutul săptămânii trecute”, pe fondul scăderii nivelului Dunării. Compania generează în mod normal „o cincime” din necesarul de energie electrică al țării, conform articolului.
În Ungaria, situația este și mai tensionată: trei dintre cele patru reactoare ale centralei nucleare de la Paks au fost oprite, iar unitatea a ajuns să funcționeze la „puțin peste 10% din capacitate”. Autoritățile ungare monitorizează nivelul Dunării pentru a evita oprirea ultimei unități rămase în funcțiune.
Pe fondul reducerii producției, Budapesta și Bucureștiul „și-au intensificat importurile de energie electrică” și au cerut populației și companiilor să reducă consumul, în încercarea de a limita impactul asupra sistemelor energetice.
În România, autoritățile au început construirea unui dig temporar pentru a devia apă către centrala de la Cernavodă. În plus, inginerii intenționează să scufunde patru barje încărcate cu pietre de-a lungul unui afluent al Dunării, pentru a direcționa mai multă apă spre centrală. Separat, Marina Română a aruncat în aer stânca Pârjoaia, iar agenția națională de gestionare a apelor a început lucrările la digul temporar, pe care autoritățile speră să îl finalizeze „până miercuri sau joi”.
Guvernele din România și Ungaria au cerut limitarea consumului, iar articolul menționează că „peste 300 de întreprinderi” au făcut reduceri voluntare pentru a diminua presiunea asupra rețelei.
Premierul ungar Peter Magyar a spus că centrala de la Paks a fost aproape de oprire completă, înainte ca nivelul apei să se stabilizeze și să crească ușor.
„În jurul orei 01:30, eram la doar câțiva milimetri de oprirea completă a centralei nucleare de la Paks, dar apoi scăderea nivelului apei s-a oprit, iar până dimineața acesta a crescut cu 1,5 cm.”
Magyar a avertizat ulterior că săptămâna în curs este „critică”, în condițiile menținerii caniculei, și a indicat că eventuale precipitații în bazinele hidrografice austriece ar putea ajuta, dar nu este sigur că vor ajunge până la Dunăre.
Mai la nord, operatorul polonez de transport și sistem, PSE, a cerut companiilor de energie să-și îndeplinească obligațiile privind îmbunătățirea producției de rezervă, un indiciu al tensiunilor pe care vremea extremă le poate amplifica în funcționarea sistemelor energetice.
În Serbia, scăderea apelor a scos la suprafață epave ale unor nave de război germane scufundate intenționat în septembrie 1944, lângă Prahovo, în defileul Dunării, pe măsură ce forțele sovietice avansau; istoricii citați spun că ar fi fost scufundate „până la 200” de nave. Deși elementul vizual a atras atenția, miza imediată pentru regiune rămâne continuitatea producției de energie și gestionarea riscului de opriri suplimentare, dacă nivelul Dunării continuă să scadă.
Recomandate
Repornirea reactoarelor de la Cernavodă ar putea întârzia până la final de septembrie , ceea ce prelungește perioada în care sistemul energetic trebuie să acopere lipsa a circa 20% din producția internă prin importuri și prin aport mai mare din surse regenerabile, potrivit HotNews . Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a spus la Digi24 că o estimare mai exactă privind repornirea poate fi făcută după 15 septembrie. Comandamentul Energetic de la Dispecerul Energetic Național ar fi evaluat că repornirea ar putea fi posibilă abia spre sfârșitul lunii septembrie, cu condiția creșterii nivelului apelor Dunării. „Prognozele sunt rezervate. (...) După 15 septembrie vom face o nouă evaluare, dar ne aşteptăm ca lucrurile să poată fi posibile abia către sfârşitul lunii septembrie”, a declarat Bușoi, citat de News.ro . Cum este acoperit deficitul până la repornire Bușoi a indicat că, în orele de vârf, deficitul de energie electrică va fi acoperit prin importuri, urmând ca producția eoliană din zilele următoare să reducă nevoia de import, care „ar urma să scadă cu mult sub 2.000 MW”. Într-o postare pe Facebook, oficialul a susținut că furnizarea energiei electrice poate fi menținută „în parametri normali” până la repornirea centralei, invocând contribuția producției fotovoltaice în special în orele de vârf din timpul zilei. Miza operațională: nivelul Dunării și răcirea reactoarelor Conform prognozelor menționate, debitul Dunării la intrarea în țară ar urma să rămână scăzut pe parcursul lunii septembrie, cu o posibilă creștere ușoară în jurul datei de 15 septembrie, însă „cu mult sub media ultimilor ani”. În aceste condiții, nivelul apei în zona Cernavodă ar fi insuficient, cel mai probabil toată luna septembrie, pentru răcirea reactoarelor. Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă , care asigură aproximativ 20% din producția totală de energie electrică din România, a fost oprită complet în 13 august, după ce nivelul Dunării a ajuns la un minim istoric. Schimbare de management la Nuclearelectrica În paralel, Cosmin Ghiță a anunțat că renunță la mandatul de director general al Nuclearelectrica, iar Mihai Laurențiu Gioară urmează să preia funcția de director general provizoriu pentru maximum 5 luni, cu posibilitatea prelungirii o singură dată cu încă 2 luni, „pentru motive întemeiate”. [...]
Republica Moldova a depins în august de importuri pentru 78,36% din energia cumpărată, iar România și Ucraina au acoperit 72,47% din total prin contracte bilaterale , potrivit Adevărul . Datele publicate de Energocom indică o structură a aprovizionării care menține Chișinăul conectat direct la evoluțiile regionale și la disponibilitatea de producție din țările vecine. În luna august 2026, Energocom a achiziționat 297.420 MWh de energie electrică din surse interne și din import, la un preț mediu ponderat de 156,80 euro/MWh (aprox. 784 lei/MWh). Compania precizează că acest preț reprezintă costul de achiziție și nu include taxe și cheltuieli de transport, rezervare de capacitate și alte costuri logistice. Cum s-a acoperit consumul: producție internă vs. import Energia produsă în Republica Moldova a acoperit 21,64% din volumul total achiziționat de Energocom în august. Din această cantitate: aproximativ 20,3% a fost asigurată de parcurile și centralele de energie regenerabilă; 1,35% a provenit de la CET-Nord și Termoelectrica. Restul de 78,36% a fost acoperit prin importuri, ceea ce confirmă dependența ridicată de fluxurile transfrontaliere în perioadele în care producția internă nu acoperă necesarul. România și Ucraina, pilonul importurilor. Ce rol au avut piețele spot Din energia importată, 72,47% din volumul total achiziționat a fost livrată în baza contractelor bilaterale încheiate cu furnizori și producători din România și Ucraina. Separat, 5,89% din volumul total achiziționat a fost procurat de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) – segment spot în care energia se cumpără pentru livrare a doua zi – prin intermediul platformelor OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM). Context regional: sprijin reciproc în condiții de stres în sistem În același material este menționat că, la începutul lunii august, Nuclearelectrica a anunțat că a achiziționat energie din Ucraina, cu sprijinul Energocom, pentru a acoperi deficitul generat de oprirea Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice Cernavodă și pentru a reduce impactul asupra pieței românești. Informația apare și într-un material anterior al Adevărul . Nuclearelectrica indică existența unui parteneriat cu Energocom, inclusiv printr-un Memorandum de Înțelegere semnat în 2023, cu obiectivul de a susține reziliența energetică și sprijinul reciproc. Compania românească leagă nevoia de cooperare și de contextul regional, inclusiv de nivelul extrem de scăzut al Dunării pe fondul secetei, care pune presiune pe stabilitatea Sistemului Energetic Național. [...]
Nuclearelectrica a securizat vânzări de 295,7 milioane lei pentru 2027 , într-un semnal că piața anticipează repornirea producției de la Cernavodă după opririle din această vară, potrivit Profit . Cumpărătorul din tranzacția bilaterală analizată de publicație este furnizorul Engie România , parte a grupului energetic francez Engie. Valoarea contractului se ridică la 295,7 milioane lei, iar perioada de livrare este 1 ianuarie – 31 decembrie 2027. Contextul este oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă: Reactorul 2 a fost oprit pe 13 august, iar Reactorul 1 pe 28 iulie. Nuclearelectrica (SNN) a anunțat că i-au fost emise mai multe Avize de Existență a Cazului de Forță Majoră de către Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA), care îi permit suspendarea executării contractelor de vânzare de energie fără penalități de nelivrare și fără obligația de a cumpăra din piață energia nelivrată, până la sfârșitul lunii august. De ce contează: contractele pe 2027 vin pe fondul unei crize de adecvanță în SEN În paralel, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat o hotărâre cu un plan etapizat de măsuri pentru a asigura debitul de apă necesar funcționării în siguranță a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, pe fondul prognozelor de scădere a debitului Dunării începând cu 10 septembrie, conform Guvernului. Tot pe fondul opririi reactoarelor, autoritățile au prelungit până la 30 septembrie măsura prin care Transelectrica poate limita consumul marilor consumatori industriali și poate stopa exporturile de energie, în caz de criză. Guvernul a justificat prelungirea ca măsură preventivă, invocând deficitul hidrologic sever, temperaturi ridicate, consum mai mare la vârful de seară și producție redusă prognozată din eolian și fotovoltaic, plus riscul limitării importurilor într-o criză regională. Ce urmează: dependența de hidrologie și riscul de prelungire a opririlor Ministerul Energiei arată că revenirea la un nivel al „hidraulicității” (condițiile hidrologice ce permit producție mai mare în hidrocentrale) care să permită creșterea producției hidro și reluarea funcționării grupurilor de la Cernavodă ar putea să se extindă în prima parte a lunii septembrie, în funcție de evoluția secetei și a debitelor Dunării. În același timp, prognozele indică perioade cu nebulozitate mai ridicată, care ar reduce aportul fotovoltaic, pe lângă scurtarea duratei zilei. În acest tablou, vânzarea de energie cu livrare pe tot anul 2027 indică faptul că, cel puțin la nivel contractual, cumpărătorii și vânzătorul mizează pe revenirea producției nucleare și pe normalizarea livrărilor începând cu 1 ianuarie 2027. [...]
Nuclearelectrica își întărește baza tehnică pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă printr-un memorandum de cooperare cu operatorul argentinian Nucleoelectrica Argentina (NASA), într-un demers care vizează schimb de experiență și sprijin pe proiecte legate de tehnologia CANDU 6, potrivit Agerpres . SN Nuclearelectrica (SNN) și NASA au semnat joi un Memorandum de Înțelegere neangajant pentru cooperare în operarea și dezvoltarea tehnologiei CANDU 6. Miza imediată pentru compania românească este relevanța practică a experienței argentiniene în retehnologizare, în condițiile în care NASA a finalizat retehnologizarea centralei Embalse, iar Nuclearelectrica se află în faza a doua a retehnologizării Unității 1 de la CNE Cernavodă . Compania românească susține că schimbul de experiență între cei doi operatori reprezintă un avantaj în derularea proiectului de retehnologizare a Unității 1, întrucât ambele părți au competențe în inginerie, operare, mentenanță, managementul proiectelor majore, extinderea duratei de viață și analize de securitate nucleară pentru reactoare CANDU 6. Ce acoperă cooperarea tehnică Conform comunicatului citat, părțile vor explora oportunități de cooperare în mai multe arii, între care: aspecte tehnice aferente tehnologiei CANDU 6; extinderea duratei de viață a reactoarelor; procese de retehnologizare și modernizare; inginerie de materiale și inginerie electrică, mecanică și civilă; procese și instrumente de control; analize de securitate nucleară; dinamica fluidelor și fizica reactorului. Cooperarea ar putea include și sprijin pentru construirea de noi unități, precum și schimb de experiență privind punerea în funcțiune. Cum va fi organizată colaborarea Cele două companii vor înființa un „Steering Committee” (comitet de coordonare) responsabil cu avansarea activităților de identificare a oportunităților și cu dezvoltarea ulterioară a cooperării. În comunicat este citat Mihai Gioară, director Dezvoltare și Managementul Participațiilor, care descrie parteneriatul ca o „evaluare inter-pares” (între operatori comparabili) cu beneficii pe termen mediu și lung pentru operare, retehnologizare, implementare de proiecte și punerea în funcțiune de noi capacități. În același context, compania indică faptul că dezvoltarea bazelor de expertiză în domeniul nuclear are efecte pe termen lung, inclusiv prin contribuția energiei nucleare la securitatea energetică, lanțul de aprovizionare și dezvoltarea economică. [...]
Raportul Corpului de control cere Ministerului Energiei să verifice riscuri de legalitate și piață în asocierea Nuclearelectrica–NPG pentru proiectul SMR de la Doicești , după ce acționarii Nuclearelectrica au votat publicarea documentului, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare și guvernanță: recomandările vizează evitarea unei posibile invalidări ulterioare a asocierii și clarificarea responsabilităților pentru decizii și costuri legate de amplasamentul de la Doicești. Acționarii au aprobat publicarea raportului la a doua convocare a Adunării Generale Extraordinare, cu unanimitate din partea celor prezenți, care au reprezentat 93% din capitalul social și 93% din drepturile de vot. La prima convocare, statul român – acționar majoritar prin Ministerul Energiei – a lipsit, astfel că ordinea de zi nu a fost dezbătută. Statul, prin Ministerul Energiei, deține 82,49% din acțiuni. Raportul Corpului de Control al Prim-ministrului a rezultat în urma unei acțiuni de control derulate la Societatea Națională Nuclearelectrica SA în perioada 15 octombrie 2025 – 20 martie 2026 și a fost introdus pe ordinea de zi la solicitarea Ministerului Energiei, pentru AGEA din 10/11 septembrie 2026. Recomandări pentru Ministerul Energiei: risc de invalidare și răspunderi În calitate de autoritate publică tutelară, Ministerului Energiei i se recomandă, între altele: să analizeze demersurile care au dus la asocierea SNN cu NPG și derularea acesteia „din perspectiva raportării la normele europene și naționale ce reglementează intervenția statului în economie”, pentru „eliminarea riscului” ca asocierea să fie ulterior invalidată de autoritatea competentă, „care nu a fost notificată în prealabil”; să analizeze oportunitatea atragerii răspunderii contractuale sau administrative a persoanelor care au negociat, avizat și propus spre aprobare proiectul Acordului investitorilor, inclusiv oportunitatea revocării „cu justă cauză” a directorului general și a membrilor structurilor de guvernanță ale SNN, precum și a persoanelor din autoritatea tutelară care au evaluat și promovat acordul; să verifice modificarea competențelor la nivelul companiei de proiect (RPN), în baza hotărârii AGEA RPN nr. 1/29.05.2025, inclusiv dacă era necesar mandatul/aprobarea acționarului majoritar, invocând „principiul simetriei actelor juridice”; să analizeze răspunderea reprezentanților SNN care, în contextul transferului de competență către directorul companiei de proiect, nu ar fi făcut demersuri de evaluare a legalității și economicității operațiunilor care au dus la dobândirea amplasamentului de la Doicești, în condițiile în care existau drepturi de auditare/evaluare prevăzute în Acordul investitorilor. Raportul menționează, în acest context, aspecte precum dispoziții inițiale „contrare legii” privind dobândirea amplasamentului, precum și faptul că, în forma modificată, anumite prevederi „doar creează aparența” unei tranzacții la preț de piață, în condițiile refacturării unor costuri care au suplimentat prețul din contractul de vânzare-cumpărare. De asemenea, se indică o repartizare disproporționată a riscurilor în defavoarea SNN și existența unui drept de retragere pentru partenerul privat, fără o disproporție similară în controlul decizional. Recomandări pentru Nuclearelectrica: controlul costurilor și opțiuni juridice Pentru Societatea Națională „Nuclearelectrica” SA, raportul recomandă: evaluarea costurilor refacturate de NPG către RPN , inclusiv analiza oportunității inițierii unui demers în instanță pentru anularea Acordului de refacturare, pe motiv că nu ar fi parcurs circuitul de aprobare corporativă prevăzut de actul constitutiv al companiei de proiect; instituirea unui sistem de monitorizare mai detaliat și mai eficace privind angajarea și efectuarea cheltuielilor companiei de proiect, în condițiile în care finanțarea s-a realizat și se realizează din împrumuturi acordate de întreprinderea publică, iar implicarea în finanțare a asociatului privat „nu a fost identificată” nici pentru destinațiile prevăzute în Acordul investitorilor (inclusiv împrumutul pentru achiziția terenului). Ce urmează: transmiterea raportului și contextul de guvernanță Conform propunerilor de informare/valorificare din raport (art. 13 din OUG nr. 87/2020), documentul ar urma să fie transmis către: prim-ministru (spre informare), Ministerul Energiei (spre analiză și valorificare), Nuclearelectrica (spre analiză și valorificare) și ANAF, „în extras”, spre analiză și valorificare. Raportul integral, cu pasaje anonimizate, este disponibil în documentul publicat de companie, la linkul indicat în material. În cronologia prezentată, informarea de la BVB este semnată de directorul general Cosmin Ghiță , care a anunțat pe 25 august că renunță la funcție; ulterior a fost comunicat că mandatul devine efectiv, iar directorul general interimar, Mihai Laurențiu Gioară, preia funcția din 3 octombrie. Materialul mai arată că raportul Corpului de control a identificat întârzieri și creșteri semnificative ale costurilor față de proiectul inițial aprobat de acționari, pe lângă aspecte legate de partenerii de proiect. [...]
Lucrările de dragare de la Cernavodă scot la suprafață o vulnerabilitate veche a sistemului energetic , iar soluțiile tehnice discutate azi au fost propuse încă din 2003, după prima oprire a producției nucleare din România din cauza debitului scăzut al Dunării, potrivit Mediafax . România este în stare de alertă energetică din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW) pe 28 iulie, pe fondul debitelor foarte scăzute ale Dunării. În paralel, producția celor două hidrocentrale de pe fluviu de la intrarea în țară a fost înjumătățită, acestea având o cotă de 10–15% din totalul generat la nivel multianual, conform informațiilor citate. Centrala de la Cernavodă, operată de Nuclearelectrica (companie controlată de stat prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni), asigură în mod normal aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României, cu două reactoare de circa 700 MW capacitate instalată fiecare. Ce arată documentele din 2003: aceeași problemă, aceleași tipuri de măsuri Mediafax citează un răspuns la o interpelare parlamentară, semnat de Iulian Iancu, secretar de stat în Ministerul Economiei și Comerțului la acel moment, în care erau propuse lucrări de regularizare a cursului Dunării în zona de aducțiune pentru centrala de la Cernavodă, ca măsură pe termen mediu și lung. Documentul descrie contextul opririi Unității 1 în 2003, când nivelul în bazinul de aspirație al casei pompelor ajunsese sub „nivelul de alarmare”. În răspunsul transmis atunci se preciza și componenta de securitate nucleară asociată menținerii unui nivel minim al Dunării, necesar pentru răcire pe termen lung, inclusiv în stare oprită. Situația din 2026: prognoze de debit și măsuri de urgență Datele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) indică o creștere a debitului Dunării la intrarea în țară, pe secțiunea Baziaș, până la 1.350 metri cubi pe secundă, de la 1.300 m³/s în ziua precedentă, însă nivelul rămâne aproape de trei ori sub media multianuală a lunii august (3.900 m³/s). INHGA estima pentru 31 august un debit de 1.600 m³/s la intrarea în țară, dar prognoza indica și o revenire pe trend descendent după două zile la acest nivel. În același timp, prognoza INHGA menționată în material indică la Cernavodă o staționare a nivelului Dunării la minus 253 cm de marți până joi inclusiv, urmată de variații zilnice minore, cu un nivel prognozat de minus 249 cm pe 1 septembrie. Specialiștii citați arată că, teoretic, durează aproximativ cinci zile ca apele fluviului să ajungă de la intrarea în țară la Cernavodă. Ce se întâmplă pe teren și în sistem: dragare, epiu și completare de debite Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat pe 13 iulie, după ce Dunărea a ajuns la minus 230 cm, iar deficitul de energie – aproximativ 700 MW puterea instalată – este acoperit din surse alternative și importuri, potrivit materialului. Începând de sâmbătă, sunt în derulare lucrări de dragare în zona Cernavodă, inclusiv acțiuni de redirijare a apelor către centrală, conform unei postări citate. În plus, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat noi măsuri de urgență pentru asigurarea debitului de apă necesar sistemelor de răcire, între care: continuarea lucrărilor de dragare în zona Cernavodă; construirea unui epiu pe Dunărea Veche (lucrare hidrotehnică pentru dirijarea curentului și a aluviunilor); suplimentarea debitului prin eliberarea de apă din acumulările de pe râul Olt. Guvernul a precizat că măsurile au rezultat în urma analizelor instituțiilor responsabile și a specialiștilor consultați în cadrul Comitetului Interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2. Nuclearelectrica a transmis, în contextul opririi celor două unități din cauza debitelor extrem de reduse, că nu există risc operațional sau de securitate nucleară asociat opririi, potrivit informațiilor din material. Separat, compania a informat acționarii și investitorii despre decizia de renunțare la contractul de mandat al directorului general Cosmin Ghiță, într-un anunț publicat pe site-ul Bursei de Valori București (BVB), mai arată sursa. [...]
