Știri
Știri din categoria Diverse
Debitului Dunării i-a coborât sub minimul din 2003, iar asta pune presiune directă pe operarea de la Cernavodă, unde autoritățile încearcă să câștige timp printr-o intervenție de urgență pentru a menține nivelul apei necesar răcirii, potrivit Digi24. Administrația Națională „Apele Române” spune că debitul a ajuns la 1.400 metri cubi pe secundă, sub precedentul minim istoric, și cu două zile mai devreme decât estimările hidrologilor.
Scăderea continuă afectează deja navigația de peste două săptămâni, iar în zona Cernavodă autoritățile urmăresc să stabilizeze nivelul pentru a asigura alimentarea cu apă de răcire a Unității 2, conform declarațiilor Anei-Maria Agiu, purtător de cuvânt al Apelor Române.
Apele Române afirmă că intervențiile făcute până acum pentru dislocarea unei stânci au dus la o creștere de 2 centimetri a nivelului Dunării în zona Cernavodă și au încetinit ritmul de scădere. Nivelul indicat pentru miercuri era de minus 217 centimetri, „o valoare un pic mai mare decât zilele trecute”, după cum a precizat reprezentanta instituției.
Evoluția a schimbat și estimările pentru atingerea pragului de minus 233 centimetri: dacă inițial era prognozat pentru vineri, acum este așteptat cel mai devreme la începutul săptămânii viitoare.
„Am câștigat câteva zile, câteva zile extrem de importante.”
În cursul zilei de miercuri ar urma să fie finalizată încărcarea ultimei dintre cele patru barje cu rocă. Scufundarea lor este însă analizată „foarte strict”, din cauza curenților puternici și a riscurilor pentru echipele implicate.
„Este foarte important ca această intervenție să fie realizată în siguranță, inclusiv în siguranță pentru oamenii care efectuează această operațiune.”
Obiectivul autorităților este o creștere a nivelului Dunării la Cernavodă de până la 10 centimetri și, în scenariul ideal, de 12 centimetri, pentru a reduce decalajul față de scăderea prognozată inițial.
Apele Române indică și o limitare: precipitațiile așteptate în bazinul superior al Dunării (inclusiv din Austria) ar urma să se resimtă ulterior în debite, însă nu ar fi suficient de consistente pentru a duce debitul la nivelul considerat optim pentru Cernavodă. Reperul menționat de instituție este un debit de aproximativ 2.000 metri cubi pe secundă la intrarea Dunării în țară, nivel înregistrat anul trecut.
În acest context, intervenția cu barjele este descrisă de Apele Române drept „o cursă contra cronometru”, cu efecte care „ar trebui să se vadă imediat” după realizarea operațiunii, dacă aceasta poate fi făcută în condiții de siguranță.
Recomandate
Nivelurile excepțional de scăzute ale Dunării au ajuns să pună presiune directă pe producția de energie și pe navigație , iar România discută cu Serbia coordonarea rapidă a măsurilor și schimbul de informații între statele riverane, potrivit Digi24 . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , a anunțat că a vorbit marți cu omologul său sârb, Marko Đurić, despre situația debitului scăzut al fluviului și despre efectele asupra producției de energie, inclusiv asupra producției de energie nucleară. Discuția a vizat și identificarea de soluții, în contextul proiectelor comune și al planurilor viitoare care depind de debitul Dunării. Țoiu a precizat că pe agendă s-au aflat și posibilitățile de acțiune coordonată pentru atenuarea consecințelor asupra navigației, economiei și funcționării traficului fluvial. În același timp, ministrul a invocat necesitatea coordonării rapide și a schimbului de informații relevante între toate țările riverane Dunării care sunt afectate direct. „Vom continua să ne informăm reciproc zilnic cu privire la evoluţia situaţiei”, a transmis Oana Țoiu. Context: efecte deja vizibile în energie În Serbia, nivelul istoric scăzut al Dunării, cauzat de secetă, a obligat centralele hidroelectrice să își reducă semnificativ producția, până la 20% din capacitatea lor, conform informațiilor prezentate. În România, situația a dus la închiderea Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă , în timp ce autoritățile fac „eforturi susținute” pentru a păstra deschisă Unitatea 2, mai arată aceeași sursă. Ce urmează Din informațiile disponibile, România și Serbia mizează pe contact direct între producători de energie și experți care monitorizează situația, precum și pe un flux mai rapid de date și analize între statele riverane. Nu sunt menționate, deocamdată, măsuri concrete agreate sau un calendar de implementare. [...]
Votul pe Strategia pentru biodiversitate riscă să devină un blocaj de reglementare pentru proiecte energetice și de infrastructură , în condițiile în care PSD anunță că nu o susține fără amendamente și garanții privind autorizarea investițiilor, potrivit Digi24 . Miza este legată de un jalon din PNRR în valoare de 972 de milioane de euro (aprox. 4,9 miliarde lei), iar Camera Deputaților urmează să dea votul decisiv. Fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan spune că PSD nu va vota „în orb” documentul și susține că a depus 20 de amendamente, cu scopul de a evita situații în care „ONG-urile” ar putea bloca proiecte strategice. În mesajul citat de Digi24, Ivan enumeră explicit domenii precum hidrocentralele, exploatarea gazelor naturale, mineritul și coridoarele strategice de energie electrică și gaze. Ce reclamă PSD: costuri „zero” și reguli care pot deveni obligatorii la avizare Ivan critică faptul că strategia ar fi fost adoptată cu „impact bugetar declarat ZERO”, deși ar urma să influențeze autorizarea unor investiții (hidrocentrale, linii electrice, conducte de gaz, autostrăzi și certificate de urbanism). El mai susține că documentul a fost adoptat fără evaluare strategică de mediu, deși în text ar exista prevederea că o viitoare hartă a zonelor incompatibile cu hidroenergia va deveni „bază obligatorie pentru avizare”. Totodată, Ivan afirmă că strategia a fost adoptată de un Guvern demis, la trei săptămâni după expirarea termenului jalonului. Paradoxul invocat: cine plătește pentru biodiversitate și cine e exceptat Un alt punct ridicat de fostul ministru vizează modul în care ar urma să fie finanțată conservarea biodiversității: el susține că hidrocentralele, energia eoliană și mineritul ar putea fi obligate să plătească, în timp ce petrolul și gazul ar fi exceptate explicit. În acest context, Ivan dă ca exemplu proiectul Tarnița-Lăpuștești (1.000 MW și 1 miliard de euro, conform afirmațiilor sale), despre care spune că nu este exceptat clar de la viitoare restricții. Ce cere înainte de vot Ivan precizează că nu solicită respingerea strategiei, ci condiționări înainte de adoptare: studiu de impact economic înainte de vot, nu după; excepție explicită în text pentru proiectele strategice de energie și infrastructură deja aprobate; implicarea Ministerului Energiei și a operatorilor de rețea „cu drept de decizie”, nu doar consultativ. „Un miliard de euro se ia o dată. Un sistem energetic se pierde pe zeci de ani.” Unde este proiectul în Parlament și cine se opune Senatul a votat strategia și planul de acțiune pentru 2026–2030, iar Camera Deputaților este for decizional. AUR a anunțat că a votat împotrivă, acuzând că extinderea ariilor protejate ar afecta șansele de dezvoltare a infrastructurii. În Senat, legea a trecut cu 81 de voturi „pentru”, 33 „împotrivă” și 9 abțineri, iar unele amendamente susținute de PSD și AUR au fost criticate de ministra Mediului, Diana Buzoianu, potrivit aceleiași surse. [...]
România riscă 972 de milioane de euro (aprox. 4,9 miliarde lei) din PNRR din cauza unor amendamente depuse „pe ultima sută de metri” la Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026–2030 , susține ministra Mediului, Diana Buzoianu , într-o reacție citată de Digi24 . Miza este una de finanțare și conformare: strategia reprezintă un angajament asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar schimbarea obiectivelor convenite cu Comisia Europeană ar putea pune sub semnul întrebării îndeplinirea jaloanelor, cu efect direct asupra accesării banilor. Ce reclamă Ministerul Mediului și USR Potrivit articolului, Buzoianu acuză PSD că a depus „sute de amendamente” la strategia adoptată anterior de Senat, cu puțin timp înainte de ședința Comisiei de mediu, avertizând că modificarea obiectivelor asumate la nivel european poate afecta finanțarea prin PNRR. Ministra susține că România nu poate modifica unilateral țintele asumate în fața instituțiilor europene și indică explicit suma legată de jalonul PNRR: 972 de milioane de euro. „Vorbim despre 972 de milioane de euro. Aproape un miliard de euro pe care România riscă să îi piardă din cauza unui amendament depus de PSD cu jumătate de oră înainte de ședința comisiei. Este complet iresponsabil să te joci în acest fel cu banii europeni ai României.” Ministerul Mediului mai afirmă că un document strategic de această importanță nu ar trebui „rescris” printr-un amendament depus în ultimul moment, fără analiză a consecințelor și fără o dezbatere. Ce urmează în Parlament și care este blocajul politic Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026–2030 urma să ajungă miercuri la votul decisiv în Camera Deputaților, conform sursei. În același context, fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan avertizează că PSD nu o va vota „în orb” și cere garanții că proiectele strategice de energie și infrastructură nu vor putea fi blocate de noile prevederi. PSD anunțase anterior că nu va susține documentul în forma actuală. De ce contează: risc financiar și risc de întârziere pe jaloane Din perspectiva PNRR, disputa nu este doar politică: strategia este legată de un jalon cu finanțare de 972 de milioane de euro, iar orice modificare care intră în conflict cu obiectivele agreate cu Comisia Europeană poate complica validarea jalonului și, implicit, fluxul de bani europeni către România. În material nu sunt prezentate detalii despre conținutul exact al amendamentelor, ci doar avertismentul privind efectul lor potențial asupra finanțării. [...]
Atacurile cu drone asupra depozitelor Wildberries au ajuns să afecteze peste un sfert din capacitatea de stocare a platformei , după ce un nou centru logistic a fost lovit în regiunea Tula, potrivit Digi24 . Miza depășește incidentul punctual: loviturile repetate vizează infrastructura de distribuție a celui mai mare jucător de comerț electronic din Rusia, cu efect direct asupra operațiunilor și continuității livrărilor. În noaptea de 4 spre 5 august, drone ucrainene au atacat centrul de sortare Wildberries din regiunea Tula, a declarat guvernatorul Dmitri Milyaev. Potrivit acestuia, atacul a declanșat un incendiu, iar o persoană a fost rănită. Tot atunci, ar fi fost avariate două blocuri de locuințe în raionul Venev și două „obiective de producție” în Novomoskovsk și raionul Uzlov. Reprezentanții Wildberries au confirmat atacul asupra centrului logistic din Tula și au precizat că personalul a fost evacuat din timp. Depozitul este în orașul Aleksin și este descris ca fiind printre cele mai mari ale companiei, după centrele din Kaledino și Elektrostal, din apropierea Moscovei. Impact operațional: 27% din capacități, în zona atacurilor Forțele Armate ale Ucrainei ar fi început să lovească infrastructura logistică a Wildberries pe 18 iulie. La începutul lunii august, suprafața depozitelor atacate depășea 1,5 milioane de metri pătrați, adică 27% din totalul capacităților de depozitare ale platformei, potrivit calculelor publicației „Verstka”, citate de Digi24. În total, ar fi fost lovite aproximativ 20 de centre logistice, inclusiv în Elektrostal, Krasnodar, Nevinnomyssk, Voronej, Ekaterinburg și Sankt Petersburg. Cea mai mare pierdere menționată este hub-ul din Elektrostal (aproape de Moscova), cu o suprafață de 250.000 de metri pătrați, care „a ars în totalitate”. Extinderea atacurilor și acuzațiile privind utilizarea militară Separat, în aceeași noapte, raionul Zelenodolsk din Tatarstan a fost ținta unui atac cu drone, iar șeful raionului, Mihail Afanasiiev, a spus că resturi căzute pe o clădire civilă au provocat un incendiu „localizat”, stins rapid. Conform canalului ucrainean de monitorizare Supernova+, depozitul Wildberries din Zelenodolsk ar fi fost ținta atacului; acesta mai fusese atacat pe 31 iulie, dar și-ar fi continuat activitatea „în condiții normale”. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat că depozitele Wildberries ar fi folosite pentru aprovizionarea armatei ruse cu componente pentru drone, echipamente de navigație și echipament militar. Fondatoarea platformei, Tatiana Kim, a calificat atacurile drept „un act de terorism internațional”. După o serie de atacuri, Wildberries a eliminat eticheta „Totul pentru SVO”, sub care se aflau anterior peste 200.000 de produse, însă produsele cu destinație militară – inclusiv vestele antiglonț și dronele FPV – ar fi rămas pe platformă, potrivit aceleiași relatări. [...]
Israelul respinge proiectul american pentru Gaza și condiționează orice retragere de dezarmarea Hamas , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile premierului Benjamin Netanyahu despre planul susținut de echipa președintelui SUA, Donald Trump. Netanyahu a spus că Israelul a primit un proiect care viza dezarmarea Hamas și demilitarizarea Fâșiei Gaza, dar că documentul nu a fost acceptat de partea israeliană. Într-o înregistrare video publicată în cursul nopții pe rețelele sociale, premierul a precizat că Israelul a transmis Washingtonului propria poziție. Potrivit Agerpres, Netanyahu a reiterat că o eventuală retragere a armatei israeliene din Gaza ar urma să aibă loc doar după „dezarmarea completă” a Hamas. În același context, el a primit asigurări că armata israeliană nu va fi obligată să se retragă din pozițiile actuale înainte de îndeplinirea acestei condiții. Ce prevede, în linii mari, acordul acceptat de Hamas Hamas a anunțat vineri că a acceptat un acord prezentat de Donald Trump care, conform versiunii publicate atunci de Consiliul pentru Pace , includea: încetarea operațiunilor militare ale ambelor părți în Fâșia Gaza; dezarmarea mișcării islamiste palestiniene; o retragere treptată a Israelului. Presiune politică internă asupra lui Netanyahu Premierul israelian, care candidează pentru un nou mandat la alegerile din octombrie, este sub presiunea aliaților săi de extremă dreapta din coaliția de guvernare. Aceștia au denunțat acordul pentru Gaza și cer un vot în guvern pentru respingerea lui. În prezent, armata israeliană ocupă peste 60% din Fâșia Gaza, conform informațiilor citate în material. [...]
Impactul unei trepte superioare Falcon 9 pe Lună devine un test practic pentru monitorizarea deșeurilor spațiale , într-un moment în care NASA își pregătește planurile de prezență umană susținută pe satelit. Potrivit Digi24 , agenția spațială americană estimează că treapta superioară a unei rachete SpaceX s-a prăbușit miercuri dimineață pe Lună, pe baza calculelor astronomilor, iar coliziunea ar fi lăsat un crater. Treapta ar cântări aproximativ 4.000 de kilograme (dacă și-a consumat tot combustibilul), iar astronomii plasează impactul în emisfera nordică a Lunii, în apropierea craterului Einstein, la o viteză estimată de circa 8.690 km/h. NASA a transmis că nu există niciun pericol pentru Pământ. Purtătorul de cuvânt al agenției, Jimi Russell, a precizat că NASA va continua să urmărească racheta-purtătoare „în scopuri de instruire” și va observa ulterior locul impactului „în scopuri științifice”. De ce contează: deșeurile spațiale, o problemă operațională pentru viitoarele misiuni Evenimentul este tratat ca o oportunitate de cercetare, dar readuce în discuție riscurile generate de aglomerarea spațiului cu resturi de rachete și alte obiecte artificiale. Dr. Matt Bothwell, astronom la Universitatea din Cambridge, numește coliziunea un „mic experiment ingenios pe Lună”, însă avertizează că, în câteva decenii, ar putea deveni dificil să se treacă de orbita Pământului din cauza densității deșeurilor spațiale. Într-un articol publicat înaintea impactului, o echipă de cercetare de la Laboratorul Național Los Alamos (New Mexico) a arătat că un astfel de eveniment poate ajuta la: testarea proceselor de localizare a impacturilor pe suprafața lunară, utile pentru viitoare experimente seismice; investigarea dinamicii prafului și a norului de particule rezultat; evaluarea riscurilor asociate impacturilor cu deșeuri spațiale artificiale. Când apar primele imagini și de ce nu există confirmare „în timp real” Nicio navă spațială aflată pe orbită lunară nu a surprins coliziunea în timp real, astfel că identificarea craterului ar urma să se facă prin compararea imaginilor „înainte și după” ale suprafeței, un proces care necesită planificare și timp de execuție. Sonda sud-coreeană Danuri ar fi avut cele mai mari șanse să surprindă ceva aproape în timp real, trecând în apropierea zonei cu puțin timp înainte, însă echipa a anunțat că orice înregistrare va fi publicată doar după finalizarea analizei, fără un termen fix. În paralel, Lunar Reconnaissance Orbiter (NASA) urmează să fie poziționată pentru a fotografia locul în zilele următoare. Și telescoapele terestre din America ar fi putut surprinde impactul, dar confirmarea și procesarea imaginilor pot dura de la câteva ore la câteva zile. Context: cum a ajuns treapta pe traiectorie de impact Racheta Falcon 9 a decolat în ianuarie anul trecut, transportând două module de aterizare lunare. Racheta-purtătoare s-a întors pe Pământ, însă treapta superioară a rămas în spațiu pentru a propulsa modulele mai departe. În mod obișnuit, pentru „misiuni de mare energie”, SpaceX face o manevră pentru ca a doua treaptă să fie „în siguranță, conform normelor și reglementărilor aplicabile”, a declarat Julianna Scheiman, directoarea programelor științifice și Dragon ale NASA la SpaceX, la o conferință de presă, potrivit News.ro. Ea a spus că manevra a fost efectuată, dar că traiectoria către Lună ar fi rezultat dintr-o combinație de activitate solară și forțe gravitaționale. Pe fond, NASA își propune să stabilească o prezență umană susținută pe Lună, iar o mai bună înțelegere a deșeurilor spațiale din zona orbitei lunare devine o condiție operațională pentru siguranța viitoarelor misiuni. [...]
