Știri
Știri din categoria Politică
Ambasadorul SUA la București spune că parteneriatul cu România „nu a fost niciodată mai puternic”, potrivit AGERPRES, într-un interviu publicat marți, 31 martie 2026, primul acordat presei române de la preluarea mandatului de către Darryl Nirenberg. Diplomatul pune accent pe cooperarea de securitate, dar și pe „oportunitățile economice”, inclusiv în energie și în zona mineralelor critice.
În discuție, Nirenberg a vorbit despre decizia recentă a Consiliului Suprem de Apărare a Țării de a aproba solicitarea SUA privind dislocarea de trupe și avioane de luptă pe teritoriul României, în legătură cu operațiuni din Orientul Mijlociu. Ambasadorul nu a intrat în detalii operaționale, trimițând la declarațiile publice ale președintelui american, dar a insistat asupra continuității angajamentului SUA în NATO.
„Parteneriatul nostru nu a fost niciodată mai puternic și mai important”, a declarat Darryl Nirenberg, adăugând că urmează să viziteze soldații americani de la Baza Mihail Kogălniceanu și că SUA sunt „recunoscătoare României” pentru găzduirea trupelor americane.
Pe fondul discuțiilor despre implicarea aliaților în Orientul Mijlociu, ambasadorul a reiterat poziția Washingtonului privind apărarea colectivă. El a spus că președintele Donald Trump a afirmat „foarte clar” că angajamentul SUA față de Articolul 5 este „de neclintit” și a indicat România drept aliat important, inclusiv prin creșterea contribuției la apărare peste pragul de 2% din PIB și susținerea țintei de 5% discutate la Summitul NATO de la Haga din 2025, menționând că România „este pe cale să ajungă” la această alocare.
În plan politic, Nirenberg a declarat că nu are confirmări despre o eventuală participare a președintelui Trump sau a secretarului de stat Marco Rubio la reuniunea București 9 programată în luna mai, dar a apreciat găzduirea evenimentului de către România ca semn de leadership pe Flancul estic. Despre o posibilă întâlnire bilaterală la Washington între președinții celor două țări, ambasadorul a spus că nu are informații suplimentare, însă a descris relația drept una „ce evoluează” între președintele României, Dan, și președintele SUA.
Interviul atinge și două subiecte cu impact direct pentru public și mediul de afaceri: programul Visa Waiver și discuțiile din SUA despre anularea alegerilor prezidențiale din România. În cazul Visa Waiver, Nirenberg a afirmat că decizia a făcut parte dintr-o „reevaluare globală”, iar România „este binevenită să aplice din nou”, fără să indice un calendar. Totodată, el a spus că românii pot călători în SUA dacă îndeplinesc condițiile legilor americane și a încurajat solicitarea de vize, menționând că activitatea consulatului continuă.
Pe componenta economică, ambasadorul a vorbit despre potențialul României în energie și despre cooperarea în domeniul mineralelor critice, pe care le-a descris ca fiind esențiale pentru lanțurile de aprovizionare ale produselor electronice. El a precizat că există un parteneriat „în stadiu incipient” și a menționat participarea ministrului de externe Oana Țoiu la o reuniune ministerială la Washington pe această temă.
Recomandate
Decizia CCR validează pierderea mandatului pentru aleșii sancționați anterior , iar Dominic Fritz spune că va rămâne fără funcția de primar în 30 de zile dacă legea intră în vigoare în forma actuală, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare: amendamentul considerat constituțional extinde efectele legii integrității și asupra cazurilor constatate definitiv înainte de intrarea ei în vigoare. Într-o reacție publicată pe Facebook, Fritz a acuzat că CCR a validat „un brutal abuz de putere” și a descris amendamentul drept o sancțiune retroactivă introdusă de PSD. El susține că este încălcat principiul constituțional potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor. „În loc să oprească un brutal abuz de putere, majoritatea PSD din Curtea Constituțională tocmai l-a validat.” „Art. 15 din Constituție „legea dispune numai pentru viitor” a fost suspendat azi pentru mine. Mâine poate fi suspendat pentru oricine.” Fritz a mai anunțat că va ataca decizia la CEDO. Ce prevede amendamentul și ce efect produce Amendamentul declarat constituțional prevede că aleșii aflați în funcție, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese înainte de noua lege, își pierd mandatul în termen de 30 de zile. Textul a trecut de comisii cu voturi de la AUR. Legea integrității, din care face parte amendamentul, a fost adoptată în Parlament inclusiv cu voturi de la USR și PNL, iar ulterior a fost atacată la CCR de parlamentari USR-PNL și de președintele Nicușor Dan, conform informațiilor din articol. De ce este vizat Dominic Fritz Dominic Fritz este primar al Timișoarei din septembrie 2020 și a fost reales în 2024. În iulie 2024, Agenția Națională de Integritate l-a declarat în conflict de interese administrativ, iar ulterior Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit definitiv, la 18 iunie 2026, că se află în conflict de interese, după ce i-a respins sesizarea împotriva raportului ANI. Cazul are legătură cu aprobarea, în 2020, a unui referat de modificare a unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), înaintat Consiliului Local. Documentația tehnică pentru beneficiarul PUZ a fost realizată de firma unui consilier local USR care îl împrumutase pe Fritz cu 25.000 de lei în campania electorală; Fritz a susținut în instanță că banii au fost restituiți ulterior de Autoritatea Electorală Permanentă. În motivările prezentate în articol, instanțele au reținut că, din perspectiva integrității, contează situația emitentului actului și obligația de abținere în caz de conflict de interese, chiar dacă actul ar fi oportun sau util comunității. [...]
Întâlnirea premierului cu șefa CCR reaprinde discuția despre separația puterilor în stat , după ce Ilie Bolojan a respins acuzațiile că discuțiile cu președinta Curții Constituționale ar fi avut legătură cu dosare sau cauze aflate pe rol, potrivit Euronews . Bolojan susține că întâlnirile între reprezentanții instituțiilor sunt „firești” atunci când vizează rezolvarea unor probleme instituționale și spune că acest tip de dialog nu echivalează cu intervenții în actul de justiție sau în activitatea CCR. „Atunci când ocupi o funcție publică, în mod evident ai întâlniri cu reprezentanți de instituții, companii, așa încât să rezolvi problemele.” Argumentul premierului: „probleme instituționale”, nu cauze pe rol Premierul a invocat exemple din perioadele în care a fost primar al Oradei și președinte al Consiliului Județean Bihor, pentru a ilustra diferența dintre discuții administrative și influențarea unor cauze. În cazul Curții de Apel Oradea, Bolojan a spus că întâlnirile au avut ca obiect reabilitarea sediului și chestiuni precum racordarea la utilități și coordonarea lucrărilor „în paralel”, nu dosarele instanței. „...am avut întâlniri cu cei care conduceau Curtea de Apel Oradea, pentru a rezolva problemele instituționale, dar asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele care erau pe rol.” El a menționat și discuții cu reprezentanții Parchetului, pe vremea când conducea CJ Bihor, pentru identificarea unui teren destinat construirii sediului instituției, insistând că astfel de demersuri nu au legătură cu dosarele în lucru. „Am identificat un teren și le-am pus terenul la dispoziție pentru a face sediul, dar, din nou, asta nu înseamnă că am rezolvat dosarele pe care le aveau în lucru. Mai mult de atât nu am ce să vă spun.” De ce contează: CCR urmează să judece sesizări pe legi sensibile Întâlnirea cu președinta CCR, Simina Tănăsescu , a generat critici în contextul în care Curtea urmează să analizeze sesizări privind Legea integrității și strategia pentru biodiversitate, notează publicația. Pe fondul acestui context, grupul parlamentar PACE cere înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru a clarifica împrejurările întâlnirii și eventualele implicații asupra separației puterilor în stat. Simina Tănăsescu nu a negat că întâlnirea a avut loc, însă a respins ideea că discuțiile ar fi vizat cele două acte normative aflate pe masa CCR. [...]
Un grup de foști diplomați americani cere Washingtonului să reanalizeze viza lui George Simion , invocând riscuri de credibilitate și de aliniere la valorile SUA, potrivit Adevărul . Demersul este formulat într-un editorial publicat în Jerusalem Post, semnat de doi foști ambasadori ai SUA în România, Adrian Zuckerman și Mark Gitenstein , de James S. Gilmore III (fost guvernator al statului Virginia) și de Ronald Gidwitz (fost ambasador interimar al SUA la Uniunea Europeană), împreună cu jurnalistul român Sabin Gherman. Semnatarii cer Statelor Unite „să reconsidere cu atenție” dacă activitatea liderului AUR este compatibilă cu valorile pe care America spune că le apără și dacă ar trebui să păstreze „privilegiul” unei vize americane. Miza: un semnal politic cu efect de reglementare (vize) și de credibilitate În esență, apelul vizează o decizie administrativă de politică externă – acordarea sau retragerea vizei – care, dacă ar fi luată în calcul, ar avea impact direct asupra libertății de deplasare a liderului AUR și asupra modului în care este perceput în relația cu partenerii occidentali. Sabin Gherman a scris pe Facebook că a ridicat public întrebarea legată de menținerea vizei lui Simion, în contextul acuzațiilor din editorial. Argumentele invocate: poziționări față de Rusia și prezența militară americană Semnatarii susțin că, deși George Simion se prezintă drept pro-american și apropiat de mișcarea MAGA, acțiunile sale ar contrazice această imagine. În editorial este menționat că: „retorica sa a repetat frecvent discursuri favorabile Kremlinului”; ar fi evitat „în repetate rânduri” să condamne clar agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei; AUR s-a opus desfășurării temporare de mijloace militare americane în România; partidul s-a opus și unor măsuri care ar fi permis interceptarea dronelor rusești ce încălcau spațiul aerian românesc. Textul amintește, de asemenea, că Simion este în continuare interzis în Republica Moldova și Ucraina. Tot în acest context este citată o afirmație publică a fostului ministru al apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, potrivit căreia Simion „servește intereselor Rusiei”. Acuzații privind extremismul și antisemitismul: „normalizarea” ca risc Editorialul include și critici legate de tolerarea sau promovarea unor figuri asociate cu fascismul și antisemitismul, menționând elogierea lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și a Mișcării Legionare, contestarea inițiativelor de comemorare a Holocaustului și atacuri la adresa lui Elie Wiesel. Este dat ca exemplu senatorul Sorin Lavric, descris în editorial ca având „un model retoric considerat antisemit și revizionist istoric”, inclusiv prin promovarea ideii „bolșevismului evreiesc” și prin contestarea credibilității supraviețuitorilor Holocaustului. În același registru, semnatarii avertizează: „Holocaustul nu a început cu camere de gazare, ci cu cuvinte, scuze și normalizarea extremismului” Ce urmează Materialul nu indică existența unei reacții oficiale a autorităților americane sau a unei proceduri declanșate efectiv pentru revizuirea vizei. În forma prezentată, este un apel public către Washington, încheiat cu întrebarea de ce George Simion „continuă să se bucure de privilegiul” unei vize americane, în pofida îngrijorărilor enumerate. [...]
Blocul conservator CDU/CSU a coborât la 20% în intențiile de vot, minimul din octombrie 2021 încoace , într-un semnal de risc politic înaintea alegerilor regionale din septembrie, potrivit G4Media , care citează un sondaj INSA realizat pentru Bild am Sonntag. Sondajul indică faptul că blocul conservator format din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și aliatul său bavarez, Uniunea Creștin-Socială (CSU), strânge „cele mai puține intenții de vot din ultimii cinci ani”, fiind creditat cu 20% — cel mai scăzut nivel după octombrie 2021. AfD rămâne pe primul loc, iar pragul de 5% devine o linie roșie pentru partide mici Pe prima poziție se menține „Alternativa pentru Germania” (AfD), cu 28% din intențiile de vot. În restul clasamentului, Verzii ar obține 13%, iar Partidul Social-Democrat (SPD) și Die Linke sunt la egalitate, cu câte 12%. Pentru partidele mai mici, miza imediată este pragul electoral de 5% necesar pentru intrarea în parlament: liberalii (FDP) ar trece peste acest prag, în timp ce Alianța Sahra Wagenknecht ar rămâne la 3% și nu ar intra în legislativ, conform aceluiași sondaj. Context electoral: alegeri regionale în septembrie În septembrie sunt programate alegeri regionale în: Saxonia-Anhalt (6 septembrie); Mecklenburg-Pomerania Inferioară și Berlin (20 septembrie). În acest context, AfD este prezentată ca fiind hotărâtă să obțină „scoruri istorice”. Sondajul INSA a fost realizat între 10 și 14 august, pe un eșantion de 1.203 persoane cu drept de vot, cu o marjă de eroare de +/- 3,1 puncte procentuale. Informațiile sunt transmise de agenția dpa și preluate de Agerpres, potrivit materialului citat. [...]
PNL încearcă să limiteze costul politic al huiduielilor la adresa premierului Ilie Bolojan , după episodul de la Constanța, de Ziua Marinei, printr-un mesaj public în care Ciprian Ciucu susține că liderul partidului „știa” ce urmează, dar a mers pentru că „cineva trebuia să reprezinte statul român”, potrivit Stirile Pro TV . Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a reacționat după ce, conform relatării, premierul și liderul PNL Ilie Bolojan a fost huiduit la Constanța, afirmând că acesta era conștient de ceea ce se va întâmpla. Ciucu leagă incidentul de „toată campania oribilă” dusă în acest an împotriva lui Bolojan și de ceea ce numește „regia” adversarilor „democrației”, într-o postare pe Facebook. Mesajul PNL: prezență „asumată” la un eveniment simbolic În postarea citată, Ciucu justifică participarea lui Bolojan la ceremonii prin nevoia de reprezentare a statului la un moment „important, simbolic”. „Pentru că cineva trebuia să fie acolo şi să reprezinte statul român. Este un moment important, simbolic.” Tot el afirmă că Bolojan „nu are de ce să-i fie rușine” și că „și-a asumat o misiune de sacrificiu”, încheind cu urarea „La mulți ani” pentru marinari și formula „Țara deasupra sinelui!”. Context: absența președintelui de la ceremonii, al doilea an la rând Reacția vine în contextul în care, pentru al doilea an consecutiv, președintele Nicușor Dan nu a fost prezent la ceremoniile organizate la Constanța, notează publicația. În acest cadru, mesajul lui Ciucu pune accent pe ideea că premierul a acoperit, prin prezență, o nevoie de reprezentare instituțională la eveniment. [...]
Curtea Constituțională respinge acuzațiile de discuții „în afara cadrului legal” după întâlnirea neanunțată public dintre președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Ziarul Financiar . Miza este una de încredere instituțională și predictibilitate juridică , cu efect direct asupra climatului de reglementare și, implicit, asupra mediului economic. CCR spune că precizarea a fost transmisă ca urmare a solicitărilor jurnaliștilor și are ca scop „corecta informare a opiniei publice”. Instituția afirmă că șefa Curții „respinge ferm și categoric” orice speculație potrivit căreia dosarele aflate pe rol ar fi discutate în afara cadrului strict legal. „Președinta Curții Constituționale a României, doamna prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu, respinge ferm și categoric orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal.” Contextul: întâlnirea cu premierul, relatată de presă Potrivit informațiilor obținute de stiripesurse.ro, Elena-Simina Tănăsescu s-a întâlnit vineri cu premierul interimar și președinte PNL, Ilie Bolojan. Întâlnirea nu a fost anunțată public și ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Conform aceleiași surse, discuția s-ar fi încheiat în jurul orei 14:30, când cei doi ar fi fost văzuți ieșind, pe rând, din biroul șefului Senatului. De ce contează pentru mediul economic Într-un context în care Curtea Constituțională influențează direct arhitectura legală (prin decizii cu efect asupra legislației și a aplicării ei), orice suspiciune privind canale informale de influență poate amplifica incertitudinea juridică. Reacția CCR urmărește să limiteze această zonă de ambiguitate, printr-o delimitare explicită față de ideea că dosarele ar fi discutate în afara procedurilor. [...]
