Știri
Știri din categoria Politică
Ambasadorul SUA la București spune că parteneriatul cu România „nu a fost niciodată mai puternic”, potrivit AGERPRES, într-un interviu publicat marți, 31 martie 2026, primul acordat presei române de la preluarea mandatului de către Darryl Nirenberg. Diplomatul pune accent pe cooperarea de securitate, dar și pe „oportunitățile economice”, inclusiv în energie și în zona mineralelor critice.
În discuție, Nirenberg a vorbit despre decizia recentă a Consiliului Suprem de Apărare a Țării de a aproba solicitarea SUA privind dislocarea de trupe și avioane de luptă pe teritoriul României, în legătură cu operațiuni din Orientul Mijlociu. Ambasadorul nu a intrat în detalii operaționale, trimițând la declarațiile publice ale președintelui american, dar a insistat asupra continuității angajamentului SUA în NATO.
„Parteneriatul nostru nu a fost niciodată mai puternic și mai important”, a declarat Darryl Nirenberg, adăugând că urmează să viziteze soldații americani de la Baza Mihail Kogălniceanu și că SUA sunt „recunoscătoare României” pentru găzduirea trupelor americane.
Pe fondul discuțiilor despre implicarea aliaților în Orientul Mijlociu, ambasadorul a reiterat poziția Washingtonului privind apărarea colectivă. El a spus că președintele Donald Trump a afirmat „foarte clar” că angajamentul SUA față de Articolul 5 este „de neclintit” și a indicat România drept aliat important, inclusiv prin creșterea contribuției la apărare peste pragul de 2% din PIB și susținerea țintei de 5% discutate la Summitul NATO de la Haga din 2025, menționând că România „este pe cale să ajungă” la această alocare.
În plan politic, Nirenberg a declarat că nu are confirmări despre o eventuală participare a președintelui Trump sau a secretarului de stat Marco Rubio la reuniunea București 9 programată în luna mai, dar a apreciat găzduirea evenimentului de către România ca semn de leadership pe Flancul estic. Despre o posibilă întâlnire bilaterală la Washington între președinții celor două țări, ambasadorul a spus că nu are informații suplimentare, însă a descris relația drept una „ce evoluează” între președintele României, Dan, și președintele SUA.
Interviul atinge și două subiecte cu impact direct pentru public și mediul de afaceri: programul Visa Waiver și discuțiile din SUA despre anularea alegerilor prezidențiale din România. În cazul Visa Waiver, Nirenberg a afirmat că decizia a făcut parte dintr-o „reevaluare globală”, iar România „este binevenită să aplice din nou”, fără să indice un calendar. Totodată, el a spus că românii pot călători în SUA dacă îndeplinesc condițiile legilor americane și a încurajat solicitarea de vize, menționând că activitatea consulatului continuă.
Pe componenta economică, ambasadorul a vorbit despre potențialul României în energie și despre cooperarea în domeniul mineralelor critice, pe care le-a descris ca fiind esențiale pentru lanțurile de aprovizionare ale produselor electronice. El a precizat că există un parteneriat „în stadiu incipient” și a menționat participarea ministrului de externe Oana Țoiu la o reuniune ministerială la Washington pe această temă.
Recomandate
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că România nu se află în acest moment sub riscul unui posibil atac din partea Iranului, în contextul tensiunilor internaționale tot mai discutate. Oficialul a precizat că, la nivel instituțional, nu există indicii care să justifice un astfel de scenariu, iar ipoteza nu este luată în calcul de autorități. Declarația vine pe fondul preocupărilor legate de evoluțiile geopolitice din Orientul Mijlociu și de impactul lor asupra securității europene. Întrebat direct despre posibilitatea ca România să devină o țintă, Miruță a subliniat că nu există, până în prezent, informații sau evaluări care să indice o amenințare concretă în această direcție. Poziția oficială sugerează că instituțiile de apărare și securitate monitorizează situația, dar fără a identifica riscuri directe pentru teritoriul României. În același timp, declarația vine și ca un mesaj de calmare, în contextul în care astfel de scenarii pot genera îngrijorare în spațiul public. Contextul regional rămâne însă unul sensibil, iar discuțiile despre securitate sunt tot mai frecvente, inclusiv în raport cu apartenența României la NATO și rolul său strategic în zona Mării Negre. [...]
Donald Trump ar lua în calcul condiționarea apărării NATO de pragul de 5% din PIB , potrivit The Telegraph . Publicația britanică relatează despre o posibilă reorganizare a alianței pe un model „plătește pentru a participa”, în contextul nemulțumirii lui Trump față de refuzul unor aliați europeni de a sprijini o inițiativă militară legată de Iran. Conform informațiilor prezentate, frustrarea ar fi fost alimentată de refuzul unor state europene de a trimite nave militare în Strâmtoarea Hormuz pentru a contracara Iranul. În acest context, Trump ar analiza „o serie de măsuri dure”, inclusiv schimbări care ar afecta modul de luare a deciziilor în NATO și garanțiile de securitate oferite de SUA. Una dintre propunerile aflate în discuție ar viza limitarea dreptului de vot în interiorul alianței pentru țările care cheltuiesc sub 5% din PIB pentru apărare. Potrivit articolului, restricțiile ar putea privi votul privind misiunile comune, extinderea NATO și alocările bugetare, iar statele care nu ating pragul ar putea ajunge să nu mai beneficieze de protecția SUA în cazul unui atac. „Nu ar trebui să poți vota cheltuirea unor bani viitori dacă nu plătești. Trebuie să începem o conversație despre ce reprezintă o amenințare și ce face alianța. Trebuie să transmitem mesajul că ceea ce au făcut Spania și Regatul Unit este inacceptabil”, a declarat o sursă pentru The Telegraph. În paralel, Trump ar intenționa să amenințe cu retragerea forțelor americane din Germania, o idee pe care, potrivit surselor citate, ar fi avut-o în vedere încă de la începutul celui de-al doilea mandat. Aceleași surse susțin că planurile nu ar fi fost discutate oficial la sediul NATO din Bruxelles, deși oficiali americani ar fi promovat în diverse forumuri un model descris ca „plătește sau taci”. Materialul mai arată că relația dintre Trump și premierul britanic Keir Starmer s-ar fi deteriorat după ce Londra a blocat inițial utilizarea bazei militare Diego Garcia pentru operațiuni ale SUA, iar oficiali de la Pentagon ar fi caracterizat Marea Britanie drept un „aliat nesigur”. În același timp, Trump și-ar fi reluat criticile la adresa NATO, susținând că alianța „a picat testul” prin refuzul de a participa la o operațiune condusă de SUA împotriva Iranului, în timp ce Franța și Spania sunt menționate între statele care au respins implicarea sau folosirea bazelor de pe teritoriul lor. [...]
Nicușor Dan spune că șefii SRI și SIE vor fi numiți „în momentul potrivit” , potrivit Adevărul . Președintele a vorbit luni, 30 martie, despre procesul de numire a conducerii celor două servicii de informații, după ce în februarie anunțase că deciziile au fost amânate din „motive obiective”, dar că ar urma să fie luate „relativ curând”. Declarația a fost făcută la Ateneul Român, în cadrul evenimentului „The Economist – Romania Government Roundtable”, unde Nicușor Dan a indicat că numirile depind de o discuție între Președinție și Parlament, pe fondul unei tensiuni publice pe subiect. „E ceva ce ține de președinte și Parlament și în momentul acesta constatăm cu toții că este o inflamare. În momentul potrivit o să facem această discuție și finalizată cu numire”, a spus sec Nicușor Dan. În paralel, la începutul lunii martie, Mircea Abrudean, președintele Senatului, a afirmat că nu a discutat cu șeful statului despre o eventuală numire la conducerea SRI, deși numele său a fost vehiculat în spațiul public pentru această funcție. Abrudean a spus că nu urmărește funcții și a criticat dezbaterea publică axată pe persoane. Anterior, luna trecută, Nicușor Dan declarase că are în vedere câte cinci candidați pentru fiecare dintre cele două servicii, „între care există o ordine, o ierarhie”. Potrivit președintelui, decizia finală ar urma să fie luată după o discuție cu Parlamentul, fără a indica un calendar exact. [...]
Guvernatorul Ron DeSantis a promulgat o lege pentru redenumirea aeroportului din Palm Beach în "Donald Trump" , potrivit CNN . Măsura, adoptată luna trecută de Camera Reprezentanților și Senatul statului Florida, ar putea schimba numele Palm Beach International Airport în „President Donald J. Trump International Airport”. Conform textului citat de publicație, redenumirea ar urma să intre în vigoare la 1 iulie, însă numai după aprobarea Administrației Federale a Aviației (FAA), autoritatea care reglementează aviația civilă în SUA. Legea prevede și actualizarea documentelor oficiale ale statului, inclusiv a hărților, cu noua denumire după ce aceasta este aprobată. Aeroportul, cunoscut în mod curent ca PBI, ar urma să primească și un nou cod, „DJT”, notează CNN. Inițiativa legislativă a fost introdusă de deputata statală Meg Weinberger, care a participat anterior la un eveniment de la Mar-a-Lago pentru prezentarea semnalisticii aferente unui bulevard redenumit „President Donald J. Trump Boulevard”, pe tronsonul de aproximativ patru mile dintre aeroport și clubul privat al lui Trump. Democrații din Florida au ridicat deja întrebări legate de posibilitatea ca președintele sau familia sa să obțină beneficii financiare din schimbarea numelui, în contextul unor cereri de marcă depuse luna trecută de entitatea privată care gestionează licențele și mărcile Trump Organization. Un purtător de cuvânt al Trump Organization a declarat în februarie că Trump și familia sa nu vor încasa redevențe sau taxe de licențiere, iar textul proiectului de lege prevede că „brandingul” se face fără costuri. Legea impune existența unui acord de licență cu Trump Organization, însă reprezentanta companiei, Kimberly Benza, a afirmat că organizația este dispusă să ofere acest drept „gratuit” către comitatul în care se află aeroportul. Dacă FAA își dă acordul, schimbarea ar deveni una dintre cele mai vizibile redenumiri instituționale asociate numelui președintelui în Florida, cu impact direct asupra infrastructurii de transport și a documentației oficiale. [...]
Ilie Bolojan spune că nu demisionează din funcția de premier , în pofida atacurilor venite dinspre PSD, și avertizează că PNL ar putea părăsi coaliția, potrivit Libertatea . Șeful Guvernului afirmă că tensiunile din coaliție s-au amplificat din ianuarie și admite posibilitatea unei crize politice „în perioada următoare”. Întrebat dacă a avut o discuție directă cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, despre atacurile publice, Bolojan a spus că întâlnirile au avut loc în ședințele de coaliție, însă nu a existat o conversație separată pe această temă. El susține că, deși ședințele se desfășoară „rezonabil”, în afara lor „lucrurile se schimbă foarte mult”, iar criticile escaladează. Premierul a indicat că nu intenționează să plece „de unul singur” și că partidele nemulțumite au la dispoziție instrumente politice, de la moțiune de cenzură până la retragerea miniștrilor. În același timp, a argumentat că schimbarea unei persoane nu rezolvă problemele care au dus la actualele tensiuni și că cei care provoacă o criză trebuie să își asume consecințele. Din perspectiva PNL, Bolojan afirmă că protocolul coaliției semnat la 23 iunie 2025 a fost respectat și că nu există încălcări ale înțelegerilor. El a avertizat însă că, dacă PSD va continua să genereze crize politice pe tema schimbării premierului sau a miniștrilor, „este greu de presupus” că PNL va mai rămâne într-o coaliție cu PSD, invocând nevoia de stabilitate politică și respingând ideea unui guvern minoritar. Contextul este o relație tot mai tensionată în coaliția PSD-PNL-USR-UDMR, pe fondul majorării taxelor și impozitelor la începutul lui 2026, notează publicația. Libertatea arată că Sorin Grindeanu a spus încă din ianuarie că își dorește plecarea lui Bolojan, invocând rigiditatea acestuia și faptul că nu ar ține cont de propunerile din coaliție, însă atunci a susținut că nu este momentul; între timp, România are buget, dar conducerea SRI și SIE nu a fost schimbată. În continuare, PSD urmează să consulte pe 20 aprilie aproximativ 5.000 de membri printr-un chestionar privind direcția partidului în raport cu guvernarea, fără ca întrebările să fie stabilite deocamdată. Potrivit aceleiași surse, nu este limpede dacă PSD vizează ieșirea de la guvernare sau încearcă să îl determine pe Bolojan să plece, iar Grindeanu rămâne, totodată, un critic al USR și a vorbit despre intenția de a scoate partidul din coaliție. [...]
Președintele Nicușor Dan critică „cavalcada de procese” pe restanțe salariale , după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a acționat în instanță Guvernul, potrivit Digi24 . Șeful statului a spus că nu este normal ca statul să ajungă să datoreze bani unor categorii sociale sau unor companii, dar a invocat constrângerile bugetare și necesitatea unei „balanțe” între obligații și resurse. Declarațiile au fost făcute luni seară, în contextul demersului ÎCCJ privind plata restanțelor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Nicușor Dan a susținut că actualii decidenți ajung să plătească efectele unor situații generate în urmă cu 10-15 ani, ceea ce alimentează litigii în lanț. „Deci nu e normală toată această cavalcadă de procese”, a declarat Nicușor Dan. Președintele a argumentat că un proces pornește, în esență, de la interpretarea unei legi de către un magistrat și că, dacă interpretarea a produs efecte neintenționate, legea ar fi trebuit corectată la timp. În lipsa unei intervenții legislative, statul ajunge să suporte costurile acumulate în timp. În același context, el a dat ca exemplu și obligațiile rezultate din plafonările la energie, unde statul poate ajunge dator față de companii. Întrebat despre acțiunea ÎCCJ, Nicușor Dan a apreciat că instanța supremă „și-a exercitat un drept”. Conform HotNews.ro , ÎCCJ a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru „refuzul nejustificat” de a pune la dispoziție sumele necesare achitării drepturilor salariale restante. În articol este menționat și faptul că statul ar trebui să plătească magistraților 2 miliarde de euro ca restanțe salariale, în tranșe, după valul de procese din ultimii ani. Săptămâna trecută, ÎCCJ anunțase că a formulat o plângere prealabilă către Guvern și Ministerul Finanțelor, precizând că, dacă nu primește un răspuns favorabil, poate sesiza instanța de contencios administrativ. [...]
