Știri
Știri din categoria Energie
Guvernul britanic a aprobat trei reactoare modulare mici la Wylfa, un proiect de 2,5 miliarde lire menit să aducă energie „de bază” în rețea din anii 2030. Potrivit Interesting Engineering, dezvoltarea va fi realizată la situl Wylfa (Anglesey, Țara Galilor de Nord) de Rolls-Royce SMR în parteneriat cu Great British Energy – Nuclear, cu obiectivul declarat de a consolida securitatea energetică și de a livra energie cu emisii reduse de carbon.
Proiectul vizează instalarea a trei Small Modular Reactors (SMR) – reactoare modulare mici, adică unități nucleare proiectate să fie construite în mare parte în fabrică și asamblate la amplasament. Conform BBC, citat de publicație, cele trei unități ar avea o producție totală suficientă pentru a alimenta aproximativ 3 milioane de locuințe timp de peste 60 de ani, iar primele SMR „Made in Britain” ar putea începe să livreze energie în rețeaua națională în anii 2030, dacă planul rămâne pe traiectorie.
Rolls-Royce SMR este descris ca un reactor cu apă sub presiune de 470 MWe, proiectat să furnizeze energie de bandă (producție constantă) pentru cel puțin 60 de ani. Fiecare unitate ar avea o amprentă compactă, de aproximativ 16 metri pe 4 metri.
World Nuclear News, citat de Interesting Engineering, notează că designul modular ar permite ca 90% din unitate să fie fabricată în afara șantierului. Mutarea unei părți mari din lucrări în fabrici ar reduce perturbările locale și ar face calendarul de construcție „mai rapid și mai predictibil”, potrivit articolului.
Inițiativa este prezentată ca parte a unei strategii mai largi a guvernului britanic pentru „independență energetică”, cu scopul de a limita expunerea la șocuri de preț globale și de a susține țintele de tip net-zero.
În planul de finanțare apar două repere:
Oficialii estimează crearea a 8.000 de locuri de muncă: 3.000 la nivel local, în Anglesey, și 5.000 în lanțul național de furnizori.
Wylfa este un amplasament cu istoric nuclear: vechea centrală, descrisă drept cea mai veche din Marea Britanie, și-a încheiat operațiunile în 2015, după 44 de ani, pe fondul îmbătrânirii infrastructurii și al opririi în 2008 a producției unui combustibil specific, necesar funcționării reactoarelor din anii 1960.
Deși lucrările la sit ar urma să înceapă imediat, articolul precizează că o decizie finală de investiție nu este așteptată decât „spre finalul deceniului”. Ținta este parcurgerea etapelor de planificare și reglementare astfel încât reactoarele să devină operaționale în anii 2030.
Recomandate
Ministrul Energiei Bogdan Ivan caută finanțare externă pentru proiecte energetice mari, cu accent pe nuclear , în discuții purtate la Washington cu șeful băncii americane de export-import, potrivit Agerpres . Mesajul vine pe fondul presiunilor regionale legate de competitivitate, costurile energiei și securitatea aprovizionării. Ivan a relatat, într-o postare pe Facebook, că după întâlnirea cu reprezentanții Grupului Băncii Mondiale la Washington, D.C., a continuat discuțiile despre finanțarea proiectelor energetice strategice împreună cu John Jovanovic, președintele Export-Import Bank of the United States (US EXIM) . De ce contează: finanțarea devine condiție pentru „intrarea în execuție” Ministrul susține că România are nevoie de proiecte mari care să intre efectiv în execuție, iar pentru asta este necesară o finanțare „solidă, predictibilă și adaptată dimensiunii lor”, într-un context în care costurile energiei și siguranța alimentării pot afecta economia. În același mesaj, Ivan a indicat că România urmărește „parteneriate financiare aplicate”, nu „formule generale”, astfel încât proiectele strategice să devină investiții realizabile, cu efect direct în economie, în lanțurile industriale și în siguranța sistemului energetic. Ce proiecte sunt vizate în discuțiile cu US EXIM Potrivit ministrului, pe agenda discuțiilor a fost propusă extinderea cooperării cu US EXIM în zone unde banca americană „are relevanță directă”, în special: zona nucleară ; alte investiții strategice unde „componenta americană” ar putea aduce finanțare, tehnologie și capacitate de execuție. Contextul vizitei la Washington Agerpres mai notează că Bogdan Ivan a avut anterior o întâlnire cu președintele Grupului Băncii Mondiale, Ajay Banga. Tot în această săptămână, o delegație ministerială condusă de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, participă la reuniunea de primăvară a Grupului Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional, organizată la Washington DC. [...]
Derogările acceptate de SUA pentru Petrotel pot readuce rapid în piață 21% din producția de carburanți a României , într-un moment în care Guvernul încearcă să stabilizeze prețurile la pompă. Potrivit Mediafax , ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat la Washington că autoritățile americane au acceptat solicitarea României de derogare de la regimul sancțiunilor SUA în cazul rafinăriei Petrotel, deținută de grupul rus Lukoil. Rafinăria Petrotel asigură 21% din producția națională de carburanți și este singura dintre cele patru rafinării de pe teritoriul României care este închisă în prezent. Ivan a spus că, „prin acest mecanism”, rafinăria ar putea funcționa din nou în 45 de zile și ar urma să producă motorină, benzină și kerosen pentru piața locală, pe care ministrul o leagă de „stabilizarea pieței” carburanților. Ce lipsește, deocamdată: documentul OFAC În același timp, până la ora publicării articolului, nu apărea un document oficial pe site-ul Biroului pentru controlul activelor străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA, instituția care emite licențele prin care Lukoil a obținut anterior amânări repetate de la aplicarea sancțiunilor, în condițiile în care nu își vinde activele din afara Rusiei. Context operațional: de ce a rămas Petrotel oprită Activitatea rafinăriei a fost oprită în octombrie anul trecut pentru lucrări programate de revizie tehnică, însă nu a mai fost reluată ulterior, pe fondul sancțiunilor internaționale impuse, potrivit informațiilor din articol. Măsuri interne: „supraveghere extinsă” pentru activele Lukoil Guvernul a adoptat pe 12 februarie o hotărâre care introduce „supravegherea extinsă” pentru activele deținute de Lukoil în România, după reglementarea cadrului de aplicare și pentru sancțiunile internaționale. Ca supraveghetor al activității operatorilor a fost desemnat Ion – Bogdan Bugheanu, consilier la Ministerul Energiei. Cele patru entități aflate sub supraveghere extinsă sunt: Lukoil România SRL Petrotel-Lukoil S.A. Lukoil Lubricants East Europe Lukoil Overseas Atash B.V. Amsterdam Olanda, Sucursala București Ce urmărește Ministerul Energiei în relația cu SUA În cazul Petrotel, Ministerul Energiei a solicitat responsabililor americani creșterea duratei licenței OFAC cu cel puțin trei luni, după ce aceasta a fost prelungită în ultima perioadă cu o frecvență lunară, astfel încât să existe un context mai favorabil redeschiderii rafinăriei, conform informațiilor confirmate pentru Mediafax. Cum arată capacitatea de rafinare în România, în acest moment În prezent funcționează rafinăria Petrobrazi (OMV Petrom), iar Petromidia Năvodari și Vega Ploiești (Rompetrol) au fost redeschise după revizia planificată și operează la capacitate maximă, potrivit articolului. Petrotel rămâne, deocamdată, singura rafinărie închisă. În paralel, Guvernul a adoptat un pachet de măsuri pentru atenuarea scumpirilor la pompă, inclusiv declararea crizei pe piața țițeiului și produselor petroliere până la 30 iunie, limitarea adaosurilor, condiționarea exporturilor, reducerea accizei la motorină și impunerea unei taxe de solidaritate, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu menționate în material. [...]
Rosatom spune că este gata să justifice costurile proiectului Paks-2 , de 12,5 miliarde de euro, după schimbarea de putere de la Budapesta , într-un moment în care noul premier ales, Peter Magyar, a anunțat că va revizui și chiar ar putea anula extinderea singurei centrale nucleare din Ungaria, potrivit HotNews . Miza este una economică și contractuală: Paks-2, evaluat la 12,5 miliarde de euro (aprox. 62,5 miliarde lei), a fost atribuit Rosatom în 2014 fără licitație publică și este considerat de Reuters un simbol al relațiilor strânse dintre Vladimir Putin și Viktor Orban. După victoria electorală de duminică, Magyar a descris proiectul drept „uimitor de supraevaluat” și a spus că Ungaria îl va revizui, inclusiv cu opțiunea anulării, dacă va considera necesar. „Examen” pe eficiență și preț Directorul Rosatom, Alexei Lihacev, a declarat marți că grupul de stat rus este pregătit să își apere parametrii financiari și eficiența proiectului în fața noii conduceri de la Budapesta. „Desigur, va trebui să trecem un examen. În sensul bun al cuvântului. Un examen privind eficiența proiectului, justificarea pentru prețul său și alți parametri. Suntem absolut pregătiți pentru acest examen.” Magyar a vorbit și despre posibilitatea de a-i cere președintelui rus Vladimir Putin îmbunătățirea termenilor financiari ai proiectului. În ce stadiu este Paks-2 și ce urmează Conform acordului din 2014, Rosatom ar urma să construiască două reactoare noi la centrala nucleară Paks, la sud de Budapesta. Pe site-ul oficial al proiectului, Paks2.hu , se arată că ceremonia primei turnări de beton pentru viitoarea Unitate 5 a avut loc în februarie 2026, iar proiectul este considerat „în construcție” în terminologia Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. În pofida întârzierilor repetate, este menționat un calendar de finalizare în 2030–2031 pentru două unități VVER, fiecare cu o capacitate de 1,2 gigawați. Separat, Kremlinul a transmis marți că este mulțumit că Peter Magyar pare dispus la un „dialog pragmatic” cu Rusia și că își va calibra poziția în funcție de măsurile concrete ale noului guvern ungar. Pentru Rosatom, următoarea perioadă se conturează ca o renegociere sau o revalidare politică și financiară a proiectului, cu potențiale consecințe asupra costului și calendarului. [...]
Comisia Europeană pregătește relaxarea regulilor de ajutor de stat pentru energie și vrea ca schimbările să poată fi aplicate chiar din această lună, pe fondul scumpirilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit Stirile Pro TV . Miza este ca guvernele să poată interveni mai rapid în criza energiei, dar cu sprijin „țintit” către consumatorii vulnerabili. În același timp, Comisia cere ca măsurile pentru populație să fie rapide și orientate către categoriile expuse, după ce costurile energetice au crescut cu 22 de miliarde de euro (aprox. 110 miliarde lei) de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu. Ce se schimbă în ajutoarele de stat și când Consultările cu statele membre încep chiar în această săptămână, iar relaxarea regulilor privind ajutoarele de stat ar urma să permită aplicarea noilor instrumente încă din luna curentă, conform materialului. Obiectivul este accelerarea reacției guvernelor în fața volatilității prețurilor la energie. Pachet mai larg: rețele, eficiență, achiziții coordonate Pe lângă ajustarea regulilor de ajutor de stat, Comisia pregătește un set de măsuri cu impact în piață și în infrastructură: până la începutul verii, măsuri noi pentru rețelele de energie, pe fondul pierderilor de energie curată; reducerea consumului prin eficiență energetică, inclusiv renovarea clădirilor și modernizarea echipamentelor industriale; coordonarea achizițiilor de gaze între statele membre, pentru a evita intrarea simultană pe piață și presiunea de creștere a prețurilor; coordonarea folosirii rezervelor de petrol. Următoarele decizii: taxe, tarife de rețea și electrificare Experții lucrează la o propunere legislativă privind modificarea taxelor pe energie electrică și a tarifelor de rețea, care ar urma să fie prezentată în luna mai. Tot înainte de vară ar urma să fie prezentată și o strategie de electrificare. Noile măsuri vor fi prezentate liderilor europeni la următorul Consiliu informal, programat săptămâna viitoare în Cipru. „Plătim un preț foarte mare pentru dependența noastră excesivă de combustibilii fosili, care va rămâne cea mai scumpă opțiune în anii care urmează.” — Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene [...]
România încearcă să deschidă finanțarea Băncii Mondiale pentru energia nucleară , într-un demers care, dacă se concretizează, ar putea reduce costul capitalului pentru proiecte energetice mari și ar completa fondurile europene, potrivit Euronews . Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, aflat la Washington, spune că obiectivul său este ca România să fie „prima țară din lume” în care Banca Mondială finanțează producția de energie nucleară. Ministrul afirmă că a discutat cu Ajay Banga, președintele Grupului Băncii Mondiale, despre investiții în energie „care susțin competitivitatea economiei României și creează locuri de muncă”, mesaj publicat pe Facebook. „Obiectivul meu la Washington este clar: România să fie prima țară din lume în care Banca Mondială finanțează producția de energie nucleară!” Ce ar include pachetul de sprijin cerut de România Bogdan Ivan spune că a solicitat „trecerea rapidă la un pachet «One World Bank Group»”, care ar urma să acopere: pregătire de proiecte, finanțare programatică, garanții „care reduc costul capitalului și atrag investitori”. În termeni practici, garanțiile sunt instrumente prin care o instituție financiară reduce riscul perceput de investitori și creditori, ceea ce poate coborî dobânzile și poate facilita finanțarea. Unde ar merge investițiile: de la termoficare la nuclear Ministrul enumeră mai multe direcții pe care le descrie drept „platforme investiționale prioritare”, pentru care parteneriatul cu Banca Mondială ar fi „complementar fondurilor europene”: termoficare urbană și eficiență energetică; modernizarea rețelelor pentru integrarea regenerabilelor; stocare de gaze și „flexibilitate” pentru securitatea aprovizionării; energie nucleară, ca „pilon de stabilitate” în mixul energetic. De ce contează pentru companii și consumatori Ivan susține că rezultatul urmărit este „costuri mai mici pe termen mediu”, sisteme mai eficiente și o economie mai competitivă, sprijinită de infrastructură energetică „modernă și sigură”. În acest stadiu, informația se bazează pe obiective și solicitări politice; materialul nu indică existența unei decizii de finanțare sau un calendar agreat. Din delegația României aflată la Washington fac parte și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, și ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. [...]
Clienții PPC vor primi cu întârziere factura la gaze pe martie, iar scadența se decalează corespunzător , pe fondul unor actualizări legislative și tehnice care impun modificări în sistemele informatice ale furnizorului, potrivit Profit . PPC Energie , parte a grupului grec PPC și al doilea cel mai mare furnizor de profil din România, le-a transmis clienților că facturile de gaze naturale pot fi emise cu întârziere „ca urmare a actualizărilor legislative și tehnice din piața gazelor naturale”. Ce se schimbă pentru factura din martie Concret, factura la gaze naturale aferentă consumului din martie 2026 ar urma să fie emisă spre finalul lunii aprilie, adică cu aproximativ două săptămâni mai târziu decât în mod obișnuit, conform mesajului văzut de publicație. În același timp, PPC precizează că termenul de plată va fi decalat „în mod corespunzător”, astfel încât întârzierea emiterii să nu se transforme într-o presiune suplimentară pentru clienți. Motivul invocat: adaptarea sistemelor la modificări din piață Compania indică drept cauză un proces de actualizare a sistemelor informatice pentru a integra „recentele modificări legislative” din piața gazelor naturale, ceea ce afectează calendarul de facturare în această perioadă. [...]
