Știri
Știri din categoria Energie
Restaurarea scutului de la Cernobîl este estimată la 500 mil. euro, iar întârzierile cresc riscul operațional, în condițiile în care funcția structurii de izolare a reactorului 4 nu a fost „pe deplin restabilită” după avariile provocate în 2025, potrivit Agerpres, care citează un raport Greenpeace și informații transmise de France Presse.
Vestigiile reactorului nr. 4, avariat în catastrofa din 1986, sunt acoperite de un sarcofag din oțel și beton construit atunci „în grabă”, peste care a fost montat ulterior un înveliș exterior modern („noul scut de protecție”), instalat în 2016 pentru a izola reactorul explodat.
În februarie 2025, această structură metalică a fost perforată de o dronă rusească. Ucraina a acuzat în repetate rânduri Rusia că a vizat situl de la începutul invaziei din 2022 și că l-a lovit în 2025, avariind structura care protejează vechiul sarcofag.
Greenpeace avertizează că, în pofida lucrărilor de reparații, funcția noii structuri de izolare „nu a putut fi pe deplin restabilită”, ceea ce ar crește riscul de emisii radioactive în mediul ambiant, mai ales în scenariul unei prăbușiri necontrolate a învelișului intern de protecție.
„Ar fi catastrofal, întrucât în interiorul sarcofagului se află 4 tone de praf extrem de radioactiv, granule de combustibil și cantități enorme de particule radioactive”, a declarat Shaun Burnie, specialist în domeniul nuclear în cadrul Greenpeace Ukraina.
Organizația susține că este necesară demontarea elementelor instabile ale învelișului intern pentru a evita o prăbușire necontrolată.
Potrivit expertului citat, intervențiile sunt întârziate din cauza războiului, deoarece „rachetele rusești sunt lansate în continuare deasupra Cernobîlului”. Directorul centralei, Serghi Tarakanov, a descris situația drept „extrem de periculoasă” și a avertizat că o rachetă care ar cădea chiar și la 200 de metri ar putea genera un impact extern comparabil cu cel al unui cutremur.
În plan financiar, costurile restaurării structurii de deasupra vechiului sarcofag, avariată în 2025, au fost estimate în martie de ministrul francez de externe Jean-Noel Barrot la aproximativ 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei).
Recomandate
Scumpirea energiei electrice a împins din nou inflația în sus în martie , după ce tariful a fost cu 57,20% mai mare decât în urmă cu un an, pe fondul eliminării schemei de sprijin care plafona prețurile , potrivit Economedia , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) . În martie 2026, rata anuală a inflației a urcat la 9,87% (comparativ cu martie 2025), după ce în februarie coborâse la 9,3%. INS indică faptul că este a opta lună consecutivă în care inflația anuală rămâne peste 9%. Pentru primul trimestru din 2026, inflația (T1 2026 față de T1 2025) a fost de 9,6%. Energia, principalul factor de scumpire la nealimentare În categoria mărfurilor nealimentare, energia electrică a rămas în martie în fruntea scumpirilor, cu un avans anual de 57,20%. În același timp, au fost consemnate și alte creșteri de prețuri, inclusiv la energia termică (13,41%). Combustibilii au accelerat, gazele au fost pe minus Pe lângă energie, combustibilii s-au scumpit în martie cu 12,93% față de martie 2025, ceea ce înseamnă o creștere cu 8,74 puncte procentuale față de ritmul din februarie 2026 (raportat la perioada de comparație). În intervalul martie 2026 – martie 2025, INS a consemnat o singură ieftinire în zona energetică: gazele, cu -7,08%. În același tablou al scumpirilor la nealimentare, INS mai indică majorări la cărți, ziare și reviste (10,11%), detergenți (9,89%), tutun și țigări (7,42%), respectiv medicamente (4,13%). [...]
Prețul energiei electrice a urcat cu 57,2% în martie 2026 față de martie 2025 , după eliminarea schemei de plafonare, iar scumpirea se vede deja în coșul de consum, unde cresc și alimentele, combustibilii și o parte din servicii, potrivit Wall-Street , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) citate de Agerpres. Creșterea de 57,2% la electricitate este cea mai mare din rândul mărfurilor nealimentare menționate în statistică și este pusă în legătură cu încetarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. INS precizează că, în calculul inflației începând cu august 2025, a fost luată în considerare încetarea schemei instituită prin OUG nr. 6/2025 , cu modificările și completările ulterioare. Unde se mai văd scumpirile: alimente și produse nealimentare La alimente, cele mai mari majorări din ultimul an (martie 2026 vs martie 2025) au fost consemnate la: cafea: +23,29%; fructe proaspete: +14,23%; ouă: +14,63%; produse din zahăr, produse zaharoase și miere: +11,16%; carne de bovine: +11,47%; pâine: +9,86%; lapte de vacă: +9,69%. În zona produselor nealimentare, pe lângă energia electrică (+57,2%), INS mai indică majorări la: energie termică: +13,41%; cărți, ziare, reviste: +10,11%; detergenți: +9,89%; tutun și țigări: +7,42%. Combustibili, gaze și medicamente: evoluții mixte În martie, medicamentele s-au scumpit cu 4,13% față de aceeași lună a anului trecut. Combustibilii au înregistrat o creștere de 12,93%, ceea ce înseamnă un avans cu 8,74 puncte procentuale față de creșterea din februarie 2026 (raportată la aceeași perioadă de comparație). În același interval (martie 2026 vs martie 2025), INS notează și o scădere de preț la gaze, de 7,08%. Serviciile: biletele CFR și utilitățile locale, în topul creșterilor La servicii, cele mai mari creșteri de prețuri au fost raportate la: bilete CFR: +24,40%; apă, canal și salubritate: +15,49%; alte servicii cu caracter industrial: +15,68%; igienă și cosmetică: +14,12%; reparații auto: +13,55%; confecționat și reparat încălțăminte și îmbrăcăminte: +13,91%. Chiriile au crescut cu 8,26% în ultimul an, iar asistența medicală cu 12,26%. INS mai consemnează o scădere la tarifele serviciilor aeriene, de 7,49%, în timp ce serviciile poștale au revenit pe creștere, cu +9,79%. Există și ieftiniri la alimente INS menționează reduceri de preț, în martie 2026 față de martie 2025, la: cartofi: -11,08%; fasole boabe și alte leguminoase: -5,01%; făină: -3,38%; mălai: -1,78%; zahăr: -0,52%. [...]
Forțele Aeriene ale SUA au ales două baze pentru microreactoare nucleare , într-un demers care urmărește să reducă dependența de rețeaua civilă de electricitate și să asigure continuitatea unor misiuni critice chiar și în scenarii de întrerupere a alimentării, potrivit Interesting Engineering . Buckley Space Force Base și Malmstrom Air Force Base au fost identificate ca „locații preferate” pentru desfășurarea unor microreactoare până în jurul anului 2030. Selecția a fost făcută în cadrul programului Advanced Nuclear Power for Installations, dezvoltat cu sprijinul Defense Innovation Unit . Modelul propus este unul în care reactoarele vor fi deținute și operate de companii private, iar furnizorii comerciali vor gestiona amplasarea, licențierea, construcția, operarea și, la final, dezafectarea. Ce urmează: avize de mediu și licențiere nucleară Proiectul nu este încă „bătut în cuie”. Un purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene, Laurel Falls, a declarat pe 8 aprilie că rezultatul depinde de finalizarea evaluărilor de mediu și de obținerea aprobărilor de licențiere nucleară, pași necesari înainte de orice construcție. Înaintea desemnării celor două baze, experți ai Forțelor Aeriene și ai Pacific Northwest National Laboratory au realizat studii tehnice și vizite la fața locului, analizând condițiile de mediu, siguranța nucleară și integrarea cu sistemele energetice existente. De ce Buckley și Malmstrom: misiuni care nu pot fi întrerupte Autoritățile au indicat drept criterii principale infrastructura, disponibilitatea terenului și importanța misiunilor. Buckley Space Force Base găzduiește comandamentul Space Delta 4, responsabil de avertizare timpurie privind lansări de rachete și supraveghere spațială pentru SUA și aliați. Malmstrom Air Force Base găzduiește 341st Missile Wing, unitate care menține în alertă continuă rachete balistice intercontinentale Minuteman III în facilități subterane din Montana. Logica operațională invocată este instalarea unor surse independente de energie care să mențină funcționarea acestor misiuni chiar dacă rețeaua civilă cade. Ce sunt microreactoarele și cum ar funcționa pe baze Microreactoarele sunt sisteme nucleare compacte, concepute pentru flexibilitate și funcționare îndelungată. Conform Departamentului Energiei al SUA, ele pot fi transportate cu camionul, trenul sau avionul. Publicația notează câteva caracteristici-cheie menționate în contextul programului: pot genera până la 50 MW de electricitate, deși „cele mai multe” produc sub 20 MW; sunt proiectate să funcționeze până la 10 ani sau mai mult fără realimentare; sunt gândite să ofere energie pe termen lung fără dependență de rețele externe. Fiecare bază ar urma să fie asociată cu un design de reactor potrivit nevoilor sale energetice, iar desfășurarea este estimată în jurul anului 2030. Context: presiune federală pentru energie „rezilientă” în apărare Inițiativa se înscrie într-un efort mai larg al Pentagonului de a reduce dependența de rețelele civile. Interesting Engineering menționează că, în mai 2024, Donald Trump a semnat un ordin executiv care cere Departamentului Apărării să aibă un reactor nuclear operațional pe o bază din SUA până la 30 septembrie 2028, invocând nevoia de surse „fiabile” și cu densitate mare de putere pentru sisteme militare, inclusiv infrastructură de inteligență artificială. În paralel, Armata SUA avansează planuri similare prin Project Janus, iar un proiect pilot separat continuă la Eielson Air Force Base. Publicația mai notează un test logistic din februarie, când un Boeing C-17 Globemaster III a transportat un microreactor nealimentat de la March Air Reserve Base la Hill Air Force Base, pentru evaluare într-un laborator energetic din Utah. Dacă va primi toate aprobările, proiectul ar putea face din cele două baze unele dintre primele din SUA continentală care operează cu energie nucleară la fața locului, cu accent pe continuitatea alimentării pentru misiuni de apărare considerate critice. [...]
De la 1 aprilie 2026, factura la gaze pentru casnici intră într-un nou regim de protecție. Într-o explicație publicată de Profit , Electrica Furnizare detaliază cum se calculează prețul final facturat în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027, după încetarea schemei de plafonare a prețului final la gaze naturale. Compania amintește că, începând cu 1 aprilie 2026, clienții casnici din piața de gaze naturale beneficiază de măsurile prevăzute de Ordonanța de Urgență nr. 12/2026 , adoptate pentru protejarea consumatorilor în contextul încheierii plafonării. Cum se stabilește prețul final facturat între 1 aprilie 2026 și 31 martie 2027 Electrica Furnizare precizează că prețul final facturat pentru consumul de gaze naturale al clienților casnici, în intervalul 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027, se determină ca „valoarea cea mai mică dintre” mai multe valori/repere prevăzute de actul normativ. Potrivit materialului, regulile se aplică și pentru: clienții casnici din condominii și cartiere de tip rezidențial; producătorii de energie termică, pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centrale de cogenerare și în centrale termice, destinată consumului populației. Textul sursă indică faptul că urmează o listă de criterii între care se alege „valoarea cea mai mică”, însă fragmentul furnizat este trunchiat înainte de enumerarea efectivă a acestor valori, astfel că detaliile de calcul nu pot fi redate integral pe baza informațiilor disponibile aici. De ce contează pentru consumatori Schimbarea este relevantă deoarece mută protecția consumatorilor dintr-o schemă generală de plafonare a prețului final la un set de măsuri definite prin OUG nr. 12/2026, cu efect direct în modul de formare a prețului final din factură pentru următoarele 12 luni (până la 31 martie 2027). În practică, mesajul Electrica Furnizare este că, pentru perioada menționată, factura ar trebui să reflecte un mecanism de limitare a costului prin alegerea „valorii celei mai mici” dintre reperele stabilite de reglementare, pentru categoriile de consumatori descrise în material. [...]
Nuclearelectrica a lansat o licitație pentru studiul de fezabilitate care ar trebui să pregătească dublarea capacității de producție a fasciculelor de combustibil nuclear CANDU-6 , un pas cu impact operațional direct asupra lanțului intern de aprovizionare cu combustibil pentru reactoarele de la Cernavodă, potrivit Economica . Achiziția vizează elaborarea documentației tehnico-economice pentru investiția „Dublarea capacității de producție a fasciculelor de combustibil nuclear de tip CANDU-6”, în faza de studiu de fezabilitate, în conformitate cu HG nr. 907/2016 (care stabilește etapele și conținutul standard al documentațiilor pentru investiții finanțate din fonduri publice). Procedura este „licitație deschisă”, fără acord-cadru și fără a intra sub incidența acordului privind achizițiile publice. Ce cere Nuclearelectrica în licitație Condițiile principale menționate în anunț includ: termen de clarificări: 20 de zile înainte de data-limită de depunere a ofertelor; cerință de eligibilitate: nivel mediu al cifrei de afaceri globale pe ultimii trei ani (2023, 2024, 2025) de minimum 700.000 de euro, fără TVA; garanție de participare: 6.300 de euro (sau echivalent), irevocabilă, cu valabilitate cel puțin egală cu perioada minimă prevăzută în documentație; forma juridică pentru un grup câștigător: asociere, conform art. 66 din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale; executarea contractului este supusă unor „condiții speciale” (fără detalii suplimentare în textul disponibil). Ofertele pot fi depuse până la 27 mai 2026, ora 15:00, în limba română. De ce contează: capacitatea internă de combustibil pentru CANDU-6 Fabrica de Combustibil Nuclear (FCN) Pitești este descrisă ca singura fabrică de combustibil nuclear din sud-estul Europei și singura fabrică de combustibil nuclear de tip CANDU din Europa. Potrivit informațiilor citate, în 1995 FCN Pitești a obținut certificatul de furnizor calificat de combustibil nuclear tip CANDU-6 din partea Atomic Energy Canada Ltd (AECL) și Zircatec Precision Industries Inc. (ZPI, în prezent Cameco Fuel Manufacturing – CFM), pe baza unei postări pe pagina de Facebook a Nuclearelectrica din 2 februarie 2026. În perioada 2004–2006, FCN și-a dublat capacitatea pentru a asigura combustibilul necesar funcționării a două unități de la CNE Cernavodă , ajungând la o capacitate autorizată de 46 fascicule de combustibil/zi. Ulterior, între 2009 și 2014, fluxul de fabricație a fost modernizat. Context tehnic: ce înseamnă un fascicul de combustibil Un fascicul de combustibil nuclear CANDU-6 cu uraniu natural produs la FCN furnizează în reactoare energie echivalentă cu: 470 tone de combustibil convențional (la 7.000 calorii/kilogram), 1.110 tone de cărbune energetic mineral, 2.220 tone de cărbune brun, 317 tone de păcură, 363.000 metri cubi de gaze naturale. Pentru realizarea unui singur fascicul sunt folosite 1.435 de componente, inclusiv grile, elemente din zircaloy-4, pastile sinterizate, dopuri și distanțieri. Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN) administrează CNE Cernavodă (Unitățile 1 și 2) și FCN Pitești, producător calificat de combustibil nuclear CANDU 6. [...]
Guvernul alocă aproape 350 milioane lei pentru lucrări de siguranță necesare închiderii minelor din Valea Jiului , prima tranșă dintr-un necesar mai amplu pentru 2026, potrivit Profit . Banii vor fi acordați Complexului Energetic Valea Jiului (CEVJ) și vizează exploatările Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, care urmează să fie închise etapizat până în 2032, în baza unui plan aprobat la nivel european. Pentru 2026, suma totală necesară pentru toate lucrările planificate este de peste 663 milioane lei, iar diferența față de alocarea inițială ar urma să fie asigurată ulterior, până la finalul anului. Ce se finanțează și de ce contează economic Cea mai mare parte a fondurilor este destinată lucrărilor de siguranță în subteran, considerate esențiale pentru închiderea minelor „în condiții de securitate”. Din perspectivă bugetară, alocarea marchează trecerea de la finanțarea operării către finanțarea ieșirii controlate din activitatea minieră, cu costuri semnificative pe termen mediu. Închiderea exploatărilor din Valea Jiului este parte din angajamentele României privind reducerea emisiilor și restructurarea sectorului energetic. Cadrul de finanțare: ajutor de stat aprobat de Comisia Europeană Programul este finanțat printr-o schemă de ajutor de stat aprobată de Comisia Europeană, cu o valoare totală de peste 3,9 miliarde lei, care acoperă perioada până în 2032. Context operațional: tensiuni sociale și calendar contestat În paralel, minerii de la exploatările Vulcan, Lupeni și Livezeni au declanșat un protest spontan și au refuzat să intre în subteran, solicitând garanții pentru plata adaosurilor salariale aferente Sărbătorilor Pascale. Conform contractului colectiv de muncă, angajații CEVJ ar urma să beneficieze de două prime (Vinerea Mare și Paște), cu valori stabilite prin negocieri între sindicat și administrație. CEVJ are circa 2.000 de angajați care lucrează la minele Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, precum și la Termocentrala Paroșeni, unde se utilizează cărbunele extras din cele patru exploatări. Minele Lonea și Lupeni ar urma să fie închise până la finalul anului, însă Sindicatul Muntele consideră termenul nerealist. Recent, „zeci de mineri s-au blocat” din cauza contractelor pe termen scurt, la mina Lupeni. Pentru context suplimentar despre proteste, Profit a relatat separat aici: Profit și aici: Profit . [...]
