Știri
Știri din categoria Energie
Rusia anunță un armistițiu local pentru reparații la centrala nucleară Zaporojie, potrivit Reuters, măsură intrată în vigoare vineri, 27 februarie 2026, în sud-estul Ucrainei, pentru a permite intervenții la o linie externă de alimentare cu energie.
Centrala, cea mai mare din Europa, se află sub control rusesc din primele luni ale invaziei din 2022. În prezent nu produce energie electrică și depinde de alimentarea externă pentru a menține materialul nuclear la temperaturi sigure, evitând riscul unui accident major. Moscova și Kievul s-au acuzat frecvent reciproc că pun în pericol siguranța instalației prin atacuri în apropiere.
Potrivit administrației ruse a centralei, armistițiul a fost stabilit cu sprijinul directorului general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi. Oficialii ruși au precizat că una dintre liniile externe funcționează, iar reparațiile la cea de-a doua ar putea dura cel puțin o săptămână. Nivelurile de radiație sunt în parametri normali, susțin aceștia.
Un armistițiu similar a fost instituit și anul trecut, când liniile de alimentare au fost avariate timp de mai multe săptămâni, iar centrala a funcționat pe generatoare diesel de urgență. De această dată, autoritățile ucrainene nu au comentat imediat anunțul părții ruse.
Controlul și operarea centralei Zaporojie rămân subiecte sensibile în cadrul negocierilor de pace mediate de Statele Unite, care urmează să fie reluate luna viitoare la Geneva. Situația instalației nucleare este considerată un punct critic pentru securitatea regională și pentru stabilitatea infrastructurii energetice din Ucraina.
Recomandate
Rusia ar urma să finanțeze 85% dintr-o centrală nucleară în Kazahstan , printr-un credit de stat pentru export, în baza unui acord pe care Vladimir Putin va superviza săptămâna aceasta la Astana , potrivit G4Media . Miza economică este dublă: Moscova își securizează un proiect major de infrastructură energetică într-o țară-cheie din Asia Centrală, iar Kazahstanul își accelerează planul de a reintroduce energia nucleară în mixul național. Acordul vizează „parametrii” pentru construcția unei centrale nucleare și ar urma să includă și arhitectura de finanțare, printr-un credit de stat rusesc pentru export, a declarat consilierul Kremlinului Iuri Ușakov, citat de Reuters și preluat de Agerpres. Ce înseamnă pentru Kazahstan: revenire la nuclear și țintă de 2,4 GW până în 2035 Kazahstanul nu mai are capacități de generare nucleară din 1999, când reactorul BN-350 de pe țărmul Mării Caspice a fost dezafectat. În 2024, țara a aprobat prin referendum construirea unor noi centrale nucleare și plănuiește să ajungă la o capacitate nucleară de 2,4 gigawați până în 2035. Potrivit informațiilor citate, centrala finanțată majoritar de Rusia ar urma să fie dată în folosință în 2035–2036. Implicația pentru Rusia: export de tehnologie și influență prin finanțare Elementul central al înțelegerii este finanțarea: Kazahstanul susține că Rusia va asigura 85% din costuri. Un astfel de aranjament, prin credit de stat pentru export, leagă proiectul de furnizori și condiții stabilite de partea finanțatoare și consolidează poziția Rusiei într-o piață energetică unde există și interes chinez. În paralel, Kazahstanul este unul dintre marii producători de uraniu la nivel global, dar își produce în prezent electricitatea în principal din cărbune, completat de hidroenergie și de un sector al regenerabilelor în creștere. Context regional: și China are planuri pentru o centrală nucleară În același timp, Corporația Națională Nucleară a Chinei (CNNC) are, la rândul ei, planuri de a construi o centrală nucleară în Kazahstan, potrivit materialului. Informația sugerează o competiție pentru proiecte și influență în infrastructura energetică a țării. Discuții conexe: tranzitul petrolului rusesc către China prin Kazahstan Pe agenda vizitei lui Putin figurează și tranzitul de petrol rusesc către China prin Kazahstan. Anul trecut, Rusia a fost de acord să-și mărească exporturile de petrol către China prin conducta Atasu–Alashanku cu 2,5 milioane de tone pe an, până la 12,5 milioane de tone metrice, însă această creștere „nu s-a materializat încă”, potrivit unor surse din industrie citate în material. [...]
Rusia a lovit pentru a treia zi la rând infrastructura de gaze a Naftogaz , într-o serie de atacuri care ridică presiunea operațională asupra sistemului energetic ucrainean, în timp ce regiunea Cernihiv a fost vizată și de lovituri separate soldate cu morți și răniți, potrivit Kyiv Post . Atacul de marți dimineață a vizat mai multe obiective de infrastructură de gaze ale Naftogaz din regiunea Cernihiv. Compania de stat a transmis că drone rusești au lovit mai multe amplasamente, iar „echipamente critice” au fost distruse la facilități de producție. Personalul de la una dintre instalațiile vizate a fost evacuat, iar Naftogaz spune că nu au existat victime. Serviciile de urgență evaluau în continuare pagubele. Pagube la infrastructura de gaze și riscuri operaționale Faptul că atacurile asupra activelor Naftogaz se repetă pentru a treia zi consecutivă indică o intensificare a presiunii asupra infrastructurii energetice, într-un moment în care menținerea funcționării echipamentelor de producție și transport rămâne esențială pentru alimentarea internă. Publicația nu oferă o estimare a impactului asupra livrărilor de gaze sau a costurilor de reparație, iar amploarea exactă a avariilor nu este încă detaliată. Atacuri în regiunea Cernihiv: morți, răniți și distrugeri Separat de loviturile asupra infrastructurii Naftogaz, guvernatorul regiunii Cernihiv, Viacheslav Chaus, a declarat că Rusia a desfășurat o serie de atacuri în regiune peste noapte și până marți. În jurul orei 10:00 (ora Ucrainei), forțele ruse au lansat un atac cu rachetă balistică asupra centrului orașului Pryluky. Lovitura a vizat o facilitate de afaceri și a avariat un centru comercial, un supermarket și echipamente de stingere a incendiilor din apropiere. Bilanțul a ajuns la trei morți, după ce postul ucrainean Suspilne a relatat că un adolescent de 14 ani, rănit critic, a decedat ulterior la spital. În total, cel puțin 17 persoane au fost rănite, inclusiv copilul menționat. Chaus a mai spus că luni seara orașul Cernihiv a fost atacat cu drone Geran, fiind raportate două explozii: una a lovit terenul unei întreprinderi și a aprins un camion-cisternă, iar cealaltă a vizat o zonă rezidențială, avariind locuințe și un vehicul. Doi oameni (o femeie de 84 de ani și un bărbat de 58 de ani) au fost răniți și tratați la fața locului. Potrivit guvernatorului, în ultimele 24 de ore regiunea a înregistrat 50 de atacuri și 76 de explozii. Apărarea aeriană: 180 de drone doborâte sau bruiate Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că Rusia a lansat 209 drone de atac începând de luni, ora 18:00 (ora Ucrainei), inclusiv drone Shahed și variante cu propulsie, precum și drone-capcană (momeală). Conform datelor preliminare, până marți la 08:30, apărarea aeriană a doborât sau a bruiat electronic 180 de drone. Au fost raportate lovituri ale 27 de drone în 15 locații, iar fragmente din drone interceptate au căzut în alte cinci locuri. [...]
AGA Hidroelectrica a aprobat bugetul și un plan de investiții de 1,539 miliarde lei, în timp ce compania intră într-o nouă etapă de tensiuni de guvernanță , după ce Ilie Bolojan a girat bugetul deși condiționase anterior aprobarea de introducerea în contractele directorilor a unor obligații explicite privind realizarea de capacități de stocare, potrivit Profit . În același timp, în ședința AGA de astăzi a fost aprobată suspendarea contractului de mandat al președintelui Consiliului de Supraveghere, Silviu Răzvan Avram , trimis în judecată pentru luare de mită. Suspendarea este valabilă până la soluționarea definitivă a dosarului. Buget aprobat, deși condiția privind stocarea fusese anunțată public Bolojan declarase recent că le-a transmis directorilor Hidroelectrica că nu va aproba bugetul „dacă în contractele lor de mandat (…) nu se introduc clauze” care să prevadă realizarea, într-un interval de „un an, un an și jumătate”, a „1.500 MWh de stocare”. Publicația notează că acesta a atacat conducerea companiei de mai multe ori în ultima perioadă. În replică, directorul general interimar, Bogdan Badea, a anunțat public că se retrage din cursa pentru postul de CEO cu mandat definitiv, acuzând presiuni politice. Ce prevede bugetul: profit în creștere, investiții mai mari cu 76% Hidroelectrica anticipează pentru anul în curs o creștere cu 8% a profitului net față de anul trecut, la circa 3,596 miliarde lei. Producția proprie și vânzările totale de energie (inclusiv energia achiziționată de la terți) sunt prognozate în creștere cu 15%, la 13,67 TWh, respectiv 16,22 TWh. Compania se așteaptă la un an hidrologic 2026 mai bun, mai apropiat de mediile multianuale, după seceta gravă de anul trecut. În 2025, Hidroelectrica a consemnat o scădere cu 20% a profitului net, în condițiile reducerii cu 14% a producției nete de electricitate. La elaborarea prognozei de producție pe 2026 s-a ținut cont și de stadiul lucrărilor de retehnologizare de la hidrocentrala Vidraru, așteptată să reînceapă să producă în decembrie. Pe partea financiară, veniturile totale sunt estimate în creștere cu 18%, la 11,139 miliarde lei, inclusiv pe fondul unui preț mediu de vânzare anticipat a fi superior celui de anul trecut. Cheltuielile totale sunt prognozate să urce cu 23%, la 7,615 miliarde lei, compania indicând drept principală cauză dezvoltarea segmentului de furnizare, unde o parte din costuri sunt refacturate și se regăsesc și în creșterea veniturilor. Pentru 2026, Hidroelectrica își propune investiții totale de aproape 1,539 miliarde lei, cu 76% peste nivelul realizat în 2025 (874,2 milioane lei). [...]
China împinge transportul energiei regenerabile la scară industrială printr-o nouă magistrală HVDC (curent continuu de înaltă tensiune) de 2.370 km, proiectată să ducă 8 GW din vestul țării spre est, iar pentru asta a fost nevoie de echipamente care nu existau până acum la această putere, potrivit PiataAuto . Linia, numită Gansu–Zhejiang , este gândită să transporte electricitatea produsă în special din parcuri fotovoltaice din zona deșertului Gobi și din parcuri eoliene amplasate în zone montane, către regiunile dens populate și industrializate din estul Chinei. Miza operațională este reducerea pierderilor pe distanțe foarte mari, unde curentul alternativ devine tot mai ineficient. De ce HVDC și de ce acum: pierderi mai mici pe distanțe foarte lungi Publicația explică faptul că, istoric, rețelele au fost construite preponderent pe curent alternativ, fiindcă producția era mai aproape de consum. La distanțe de ordinul sutelor de kilometri, pierderile erau considerate acceptabile, însă peste aproximativ 600–800 km transportul pe curent alternativ devine „împovărător” din cauza pierderilor, inclusiv a componentei de „rezistență reactivă” (legată de schimbarea direcției curentului de 50 de ori pe secundă) și a descărcării „prin coroană” (ionizarea aerului din jurul conductorului). La curent continuu, aceste efecte nu apar în aceeași formă, ceea ce face HVDC mai potrivit pentru distanțe foarte mari. Ce e diferit la această linie: 8 GW din regenerabile fără o rețea locală puternică Linia este proiectată pentru 8 GW la 800 kV , o putere pe care PiataAuto o compară cu „întreg consumul României la orele de vârf”. China are deja linii HVDC de parametri similari sau chiar mai mari (inclusiv la 800 kV și 1.100 kV, cu 8 GW și 12 GW), însă elementul nou aici este sursa: energia vine preponderent din regenerabile, într-o zonă nepopulată, fără o rețea locală suficient de mare care să stabilizeze parametrii electrici. Asta schimbă tehnologia necesară în stațiile de conversie: LCC (convertoare comutate de rețea, pe bază de tiristoare) funcționează foarte bine când rețelele de curent alternativ din amonte și aval sunt puternice și stabile (de exemplu, hidrocentrale). Pentru surse precum eolian și solar, unde parametrii pot oscila, este nevoie de VSC (convertoare cu sursă de tensiune), bazate pe semiconductori IGBT, care pot fi comandați „pornit/oprit” și pot „forma” parametrii curentului alternativ de după ele. Potrivit articolului, nu exista precedent pentru utilizarea VSC la o stație de conversie de 8 GW : aplicațiile tipice ajungeau până la circa 2 GW, iar exemplele mai mari menționate erau de maximum 5 GW în configurații care nu sunt direct comparabile. Blocajul tehnic: transformatoare și convertoare care nu existau la această scară Pentru a face posibil proiectul, au fost implicați ingineri elvețieni și suedezi de la Hitachi Energy , care au proiectat stațiile de conversie și echipamentele necesare. PiataAuto notează că un singur transformator la această scară ar fi depășit 10.000 de tone, motiv pentru care sarcina a fost împărțită în mai multe transformatoare VSC identice, de 750 mVA și 800 kV fiecare — un tip de transformator care „n-a existat până acum” și a trebuit proiectat. Echipamentele sunt în proces de fabricare în Elveția și Suedia, cu o mică parte din componentele mai simple, deja existente, produse în China. Ce urmează și ce înseamnă ca volum de energie Conform sursei, linia ar urma să devină operațională până la sfârșitul acestui an , fiind prezentată ca prima din lume de 8 GW care preia electricitate preponderent din regenerabile și o transportă la această putere pe o asemenea distanță. China estimează un transport anual de 36 TWh , iar comparația din articol indică un consum anual al României de 50–52 TWh , ceea ce plasează proiectul la o scară rar întâlnită pentru o singură conexiune de transport. [...]
Rusia va finanța parțial, printr-un credit de export, construcția primei centrale nucleare din Kazahstan, un proiect de 16,5 miliarde de dolari (aprox. 75,9 miliarde lei) , potrivit Agerpres . Acordul semnat la Astana consolidează legătura energetică dintre cele două țări, în condițiile în care Kazahstanul acoperă insuficient cererea internă și importă electricitate, în special din Rusia. Lucrările ar urma să înceapă în 2027, iar prima unitate să fie pusă în funcțiune în 2034. Contractul și finanțarea: Rosatom , în fața rivalilor Contractorul principal pentru centrala cu două reactoare va fi compania de stat rusă Rosatom, selectată în detrimentul Corporației Nucleare Naționale a Chinei (CNNC), al francezilor de la EDF și al sud-coreenilor de la Korea Hydro & Nuclear Power, conform informațiilor furnizate de agenția kazahă pentru energia atomică. Președintele agenției, Almasadam Satkaliev, a indicat costul total de 16,5 miliarde de dolari, din care două miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) sunt alocate pentru securitate și infrastructură. Reactoarele ar urma să fie de tip VVER-1200 III+. De ce contează: securitatea aprovizionării și dependența de importuri Kazahstanul, cel mai mare producător de uraniu din lume, discută de cel puțin două decenii despre producția de energie nucleară, deși are și rezerve considerabile de gaze naturale. În prezent, producția de electricitate se bazează în principal pe cărbune, cu aport din hidroenergie și un sector al regenerabilelor în creștere, însă cererea internă nu este acoperită suficient, ceea ce menține nevoia de importuri, în special din Rusia. Acordul a fost semnat în timpul vizitei președintelui rus Vladimir Putin la Astana, unde omologul său kazah, Kasîm-Jomart Tokaev, i-a mulțumit pentru înțelegere. Context: validare politică prin referendum și un al doilea proiect În 2024, construcția unei centrale nucleare la Ulken, pe malul lacului Balhaș, a fost aprobată prin referendum, pe fondul unei istorii sensibile legate de testele nucleare din perioada sovietică. Separat, la Astana a fost aprobată și construcția celei de-a doua centrale nucleare, pentru care contractor general va fi CNNC. [...]
AIE avertizează că relaxarea sancțiunilor pe energia rusească ar crește riscul strategic al UE , chiar dacă Europa caută soluții rapide pentru a tempera un nou șoc al prețurilor la energie, potrivit G4Media . Mesajul vine de la directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol , care spune că „a bate la ușa Rusiei” ar însemna repetarea greșelilor din trecut. Într-un interviu acordat Euronews, Birol susține că o eventuală întoarcere la energia rusească ar fi o „greșeală majoră”, în condițiile în care UE este afectată de un al doilea șoc energetic în patru ani, pe fondul blocării Strâmtorii Ormuz — rută prin care trece circa o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol. Șocul Ormuz: presiune pe prețuri, dar fără „soluția” Rusia UE analizează măsuri pentru a reduce presiunile asupra prețurilor din statele membre, după ce regimul de la Teheran a blocat efectiv trecerea prin Strâmtoarea Ormuz în luna martie a anului trecut, arată articolul. Conform estimărilor Comisiei Europene, tulburările din Orientul Mijlociu au dus la: o creștere de 65% a prețurilor petrolului; dublarea prețurilor gazelor. Chiar și în acest context, Bruxelles-ul a exclus relaxarea sancțiunilor asupra energiei rusești, inclusiv prin intermediul țărilor terțe, pe motiv că finanțarea Moscovei prin energie ar prelungi războiul împotriva Ucrainei. AIE: dependența energetică e o vulnerabilitate de securitate Birol leagă explicit deciziile energetice de securitatea economică și de apărare a UE și avertizează că revenirea la dependența de Rusia ar repeta costurile suportate în 2022. „Europa a plătit pentru dependența sa excesivă în 2022. O dată, este o greșeală; a o face a doua oară, nu mai este o greșeală”, a declarat Birol. El spune că Europa are „multe alte opțiuni” mai sigure din perspectiva politicilor energetice, externe și de apărare. Divergențe între aliați și tensiuni în interiorul UE Articolul notează că, la începutul lunii, SUA au anunțat prelungirea cu 30 de zile a derogării de la sancțiuni privind petrolul rusesc transportat pe mare, argumentând că măsura ar reduce povara costurilor pentru unele dintre cele mai sărace țări. Regatul Unit a relaxat restricțiile privind importurile de combustibil pentru avioane și motorină rusești rafinate în alte țări, invocând creșterea prețurilor și riscurile de penurie, dar a insistat că nu este o derogare de la sancțiunile de bază. În paralel, scumpirea energiei alimentează tensiuni între statele membre: premierul italian Giorgia Meloni a cerut Comisiei Europene să trateze criza energetică la fel de important ca apărarea și a solicitat ca măsurile energetice să fie scutite de regulile privind datoria și deficitul. Investiții: AIE vede accelerarea diversificării și electrificării AIE avertizează, într-un raport publicat joi, că perturbările legate de închiderea Strâmtorii Ormuz ar putea depăși dislocările din criza petrolului din anii 1970 și anticipează un efort mai intens de diversificare a importurilor de energie. În raportul anual privind investițiile energetice mondiale, AIE estimează că investițiile energetice globale vor ajunge la 3,4 trilioane de dolari (aprox. 15,3 trilioane de lei) în acest an, din care: aproximativ 2,2 trilioane de dolari (aprox. 9,9 trilioane de lei) pentru rețele, stocare, combustibili cu emisii reduse, energie nucleară, regenerabile și electrificare; aproximativ 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,4 trilioane de lei) pentru petrol, gaze naturale și cărbune. Birol afirmă că, pentru UE, „viitorul energetic” este electrificarea economiilor, iar energia nucleară va fi necesară ca soluție de tranziție de la combustibilii fosili. [...]
