Știri
Știri din categoria Energie
Electrica a intrat în 2026 cu un plus puternic de profit, dar cu o expunere majoră pe cash-flow: are de încasat peste 2,5 miliarde lei de la stat sub formă de compensații, într-un context în care eliminarea plafonării prețurilor finale la energie a schimbat rapid dinamica pieței, potrivit Profit.
Grupul Electrica SA (furnizare, distribuție, producție și stocare), unde statul român este cel mai mare acționar prin Ministerul Energiei (aproape 49,8% din capital), a raportat un profit net de 309,6 milioane lei în primul trimestru din 2026, în creștere cu 58,2% față de perioada similară din 2025. Principalul factor indicat este eliminarea plafonării prețurilor finale în furnizarea de electricitate.
Pe partea de activitate, veniturile consolidate au urcat cu 22,8%, la 3,094 miliarde lei, în timp ce cheltuielile operaționale au scăzut cu 4,5%, la 2,732 miliarde lei — o combinație care explică o parte importantă din îmbunătățirea rezultatului net.
Miza imediată pentru Electrica nu este doar nivelul profitului, ci ritmul în care își transformă rezultatele contabile în numerar, având „mai mult de 2,5 miliarde lei” de încasat de la stat ca plăți compensatorii, conform aceleiași surse. Dimensiunea sumei sugerează o presiune potențială asupra lichidității și a finanțării curente, în funcție de calendarul efectiv al plăților.
Electrica descrie trimestrul ca pe o perioadă dificilă pentru furnizare, odată cu trecerea la un cadru concurențial. CEO-ul Alexandru Chiriță a indicat că schimbarea a modificat „structural” dinamica pieței și că rezultatul arată o tranziție gestionată „echilibrat și controlat”:
„Segmentul de furnizare a traversat una dintre cele mai solicitante perioade ale ultimilor ani. Trecerea la un cadru concurențial a schimbat structural dinamica pieței, iar performanța acestui trimestru arată că am gestionat tranziția într-un mod echilibrat și controlat.”
La nivel de segment, compania arată că veniturile din furnizare au crescut în T1 2026 cu aproximativ 557,6 milioane lei (plus 30,7%) față de T1 2025, până la 2,375 miliarde lei. Sursa precizează că avansul a fost susținut de creșterea veniturilor din furnizarea de energie electrică și gaze naturale, în principal pe fondul stabilirii prețului de vânzare al energiei electrice printr-un mecanism menționat în articol (fragmentul disponibil este însă trunchiat, astfel că detaliile complete ale mecanismului nu pot fi redate aici).
Recomandate
Electrica își extinde producția cu o centrală de cogenerare la Craiova, menită să înlocuiască termoficarea pe cărbune pentru circa 53.000 de locuințe , după semnarea contractului pentru noua unitate, potrivit Economica . Miza proiectului este una operațională: asigurarea unei surse alternative pentru încălzirea orașului, într-un context în care actualul CET pe cărbune ar fi trebuit închis, dar funcționarea lui urmează să fie prelungită din lipsă de înlocuitor. Noua centrală este proiectată ca o unitate flexibilă, „pregătită pentru hidrogen” (poate funcționa pe gaz natural, cu posibilitatea utilizării hidrogenului în amestec, pe măsură ce acesta devine disponibil la scară industrială) și cu capacitate de pornire autonomă „din pană” (black-start), adică fără alimentare din exterior, pentru a ajuta la repornirea rețelei în caz de avarie majoră. Ce capacități va avea noua unitate și cum ar trebui să funcționeze Din punct de vedere tehnic, proiectul prevede: putere electrică instalată de circa 82 MW ; capacitate termică de aproximativ 179 Gcal/h (circa 208 MWt ), obținută prin cogenerare de înaltă eficiență, completată de instalații pentru producerea energiei termice de vârf/rezervă; stocare de energie termică , care permite decuplarea producției de căldură de cea de electricitate: motoarele pot rula în orele cu prețuri ridicate la energie, iar căldura produsă simultan este stocată și livrată ulterior, în funcție de cerere. Electrica susține că această arhitectură poate crește eficiența economică a investiției și poate ajuta la menținerea unor costuri competitive ale căldurii în sistemul centralizat al Craiovei. Calendarul de implementare: două etape Proiectul va fi realizat în două etape: montarea cazanelor de apă fierbinte (CAF), pentru asigurarea capacității de producere a energiei termice; punerea în funcțiune a motoarelor de cogenerare, pentru producția simultană de energie electrică și termică. În ceea ce privește funcționarea în sistem, compania arată că unitatea este concepută să atingă puterea maximă în circa două minute de la pornire și să se sincronizeze cu rețeaua în mai puțin de 30 de secunde, ceea ce ar permite participarea la servicii tehnologice de sistem și la piața de echilibrare. Context: investiție aprobată și presiune pe înlocuirea cărbunelui Acționarii Electrica au aprobat săptămâna trecută proiectul unei centrale electrice de termoficare la Craiova, în valoare de 235 milioane euro (aprox. 1,18 miliarde lei) , statul fiind cel mai important acționar, prin Ministerul Energiei . Electrica SA a fost desemnată în iunie câștigătoare la licitația organizată de Municipiul Craiova pentru delegarea prin concesiune a activității de producere de energie termică și electrică în cogenerare și/sau din surse regenerabile; compania a fost singurul ofertant. În paralel, producătorul local Electrocentrale Craiova (companie de stat) este în insolvență, cu pierderi cumulate de peste 1,5 miliarde lei și cu instalații vechi de circa 50 de ani. CET-ul pe cărbune din Craiova ar fi trebuit închis conform PNRR la 31 august, însă autoritățile de la București au anunțat că îi vor prelungi funcționarea, în lipsa unei surse alternative încă disponibile, potrivit unei informații anterioare publicate de Economica (link în materialul sursă). Separat, Electrica intenționează să contracteze un pachet de finanțare de până la 8,7 miliarde lei , conform unei decizii AGA menționate în articol (detaliile finanțării și destinația exactă a sumelor nu sunt dezvoltate în textul citat). [...]
Ministerul Energiei deschide un apel de 150 milioane euro (aprox. 750 milioane lei) pentru stocare în baterii , cu finanțare nerambursabilă din Fondul pentru modernizare , iar companiile pot depune proiecte până la finalul lunii viitoare, potrivit Mediafax . Miza economică este accelerarea investițiilor în capacități autonome (stand-alone) de stocare, într-un moment în care România se află în alertă energetică și are nevoie de flexibilitate în Sistemul Electroenergetic Național (SEN). Apelul este lansat de Ministerul Energiei și vizează dezvoltarea de noi instalații autonome de stocare în baterii, conectate la rețelele de transport sau distribuție, indiferent de nivelul de tensiune. Programul este derulat prin procedură de ofertare concurențială, iar perioada de depunere este de două luni: 1 septembrie – 30 octombrie, în platforma MySMIS2021 . Context: alertă energetică și capacități de stocare sub presiune România este în stare de alertă energetică din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW), pe fondul debitelor foarte scăzute ale Dunării, care au redus și producția hidrocentralelor de pe fluviu. Pe 13 august a fost oprit și al doilea reactor, iar starea de alertă a fost prelungită din 30 august pentru 30 de zile. La 1 august 2026, SEN avea o capacitate totală de 989 MW în instalații de stocare, incluzând atât stocarea independentă, cât și cea integrată în centrale electrice mixte. Separat, Transelectrica a anunțat că, la 20 august, SEN a depășit pragul de 2.500 MW de noi capacități de producție și stocare conectate la rețea de la începutul anului 2026. Compania estimează că până la finalul lui 2026 vor fi conectate aproximativ 1.000 MW în centrale fotovoltaice și eoliene și aproximativ 1.000 MW în instalații de stocare, la care se adaugă capacități pe gaze naturale din centralele de la Mintia și Iernut. Cine poate aplica și ce se finanțează Solicitanții eligibili sunt întreprinderile de orice dimensiune (micro, mici și mijlocii, mari), inclusiv firme nou înființate, care au în actul constitutiv activități aferente diviziunii CAEN 35, cu respectarea criteriilor din Schema de ajutor de stat și Ghidul solicitantului. Pentru întreprinderile nou înființate, capitalul social subscris și vărsat trebuie să fie de minimum 100.000 lei. Activitățile eligibile includ: achiziția de instalații/echipamente noi pentru construirea de instalații autonome de stocare în baterii; realizarea de construcții aferente proiectului de stocare. Condiții tehnice minime și plafonul finanțării Pentru eligibilitate, proiectele trebuie să vizeze o instalație nouă, autonomă (stand-alone), iar instalația trebuie să aibă: putere instalată de minimum 1 MW; raport capacitate (MWh) / putere (MW) de minimum 2:1, astfel încât să poată funcționa la puterea instalată cel puțin două ore (în regim de încărcare și, după caz, descărcare). În privința ajutorului de stat: valoarea maximă este de 69.000 euro/MWh de stocare instalat; valoarea solicitată nu poate depăși 15 milioane euro (aprox. 75 milioane lei) per întreprindere, indiferent de numărul proiectelor depuse; intensitatea maximă a ajutorului este de până la 100% din costurile eligibile. Investițiile trebuie finalizate și puse în funcțiune în termen de 48 de luni de la semnarea contractului de finanțare. Reguli de mediu și baza legală Investițiile trebuie să respecte principiul DNSH („a nu aduce prejudicii semnificative”), în conformitate cu prevederile aplicabile ale Clean Industrial Deal State Aid Framework (CISAF), conform documentelor citate. Apelul se derulează în baza: Ordinului ministrului energiei nr. 745/16.07.2026 (Schema de ajutor de stat), publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 610 din 27 iulie 2026; Ordinului ministrului energiei nr. 915/14.08.2026 (Ghidul solicitantului). [...]
Ministerul Energiei a aprobat șapte proiecte industriale de 290 milioane euro (aprox. 1,45 miliarde lei), cu 109 milioane euro (aprox. 545 milioane lei) ajutor de stat nerambursabil din Fondul pentru Modernizare, într-un apel dedicat creșterii eficienței energetice în industrie, potrivit Mediafax . Miza economică este reducerea costurilor energetice și a expunerii la prețul energiei pentru mari consumatori, prin investiții cofinanțate în instalații industriale. Apelul a fost unul competitiv, cu buget de 150 de milioane de euro, deschis până în februarie 2026. Au depus proiecte 11 companii industriale, iar în urma evaluării au fost aprobate șapte, a transmis premierul și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan , într-o postare pe Facebook. Ce finanțează proiectele și ce rezultate sunt estimate Potrivit lui Bolojan, investițiile vizează, între altele: înlocuirea echipamentelor mari consumatoare de energie; retehnologizarea liniilor de producție; electrificarea unor procese industriale; recuperarea căldurii pierdute în procesele tehnologice; instalarea de sisteme de măsurare în timp real a consumului de energie și a emisiilor, pe fluxuri energetice. Impactul estimat este o reducere a consumului de energie cu aproximativ 990.000 MWh anual și diminuarea emisiilor cu 239.000 de tone de CO₂ echivalent pe an. Calendar: contestații în octombrie, contractare până la final de noiembrie În privința pașilor următori, soluționarea contestațiilor este prevăzută pentru 6 octombrie 2026, iar perioada de precontractare și contractare ar urma să se încheie cel târziu la 30 noiembrie 2026. Investițiile trebuie finalizate până la 30 iunie 2030. Din totalul de 290 milioane euro investiții, 109 milioane euro reprezintă ajutor de stat, iar restul finanțării va fi asigurat de companii, conform informațiilor transmise de Bolojan. [...]
Craiova trece de la cărbune la cogenerare pe gaz, cu miză directă pe stabilitatea termoficării , după ce Primăria și Grupul Electrica au semnat contractul pentru o centrală de cogenerare de înaltă eficiență, investiție de până la 235 milioane euro (aprox. 1,17 miliarde lei), fără TVA, potrivit Economedia . Proiectul ar urma să înlocuiască sursa actuală pe bază de cărbune și să reducă riscul repetării avariilor care au lăsat orașul fără căldură în sezonul rece. Contractul a fost semnat la sediul primăriei de primarul Lia Olguța Vasilescu și CEO-ul Electrica, Alexandru Aurelian Chiriță. Bugetul aprobat de acționarii Electrica vizează două componente: o capacitate modernă de cogenerare pe motoare pe gaz și instalații de producere a energiei termice de vârf – cazane de apă fierbinte (CAF). Ce se schimbă în termoficarea Craiovei Noua unitate va funcționa pe gaze naturale și este proiectată „pregătită pentru hidrogen” (hydrogen-ready), adică adaptabilă pentru utilizarea hidrogenului în viitor, pe măsură ce acesta devine disponibil la scară și la costuri competitive. Proiectul ar urma să deservească peste 53.000 de gospodării și instituții publice și să livreze atât energie termică în sistemul centralizat (SACET), cât și energie electrică în Sistemul Energetic Național. Primarul a indicat și rolul investiției în eliminarea lignitului ca sursă de bază, cu efecte asupra emisiilor și poluării locale. „Prin înlocuirea lignitului ca sursă de bază, proiectul elimină arderea cărbunelui la Craiova și reduce semnificativ emisiile și poluarea locală asociate acestuia, cu efect direct asupra calității aerului din oraș.” Parametri tehnici și componenta de stocare, relevantă pentru costuri Conform detaliilor prezentate de edil, proiectul prevede: putere electrică instalată de circa 82 MW ; capacitate termică de aproximativ 179 Gcal/h (circa 208 MWt ); stocare de energie termică , care permite decuplarea producției de căldură de cea de energie electrică, astfel încât motoarele să poată funcționa în orele cu prețuri ridicate la electricitate, iar căldura să fie livrată ulterior în sistem. În logica proiectului, această arhitectură ar crește eficiența economică a investiției și ar putea sprijini menținerea unor costuri competitive ale căldurii pentru populație. Calendar: două etape și ieșirea din dependența de Electrocentrale Craiova Un element operațional important este momentul în care Craiova ar urma să reducă dependența de infrastructura veche operată de Electrocentrale Craiova (entitate în subordinea Guvernului). Primarul a afirmat că actuala situație a fost afectată de lipsa fondurilor pentru reparații, ceea ce a dus la avarii majore iarna trecută și la întreruperea furnizării timp de șapte zile. Implementarea investiției este împărțită în două etape: prima etapă (anul viitor): montarea CAF-urilor, care asigură capacitatea de producere a energiei termice; în acest moment ar urma să fie întrerupt contractul cu Electrocentrale Craiova, după depășirea primei etape; a doua etapă (peste doi ani): punerea în funcțiune a motoarelor de cogenerare. Proiectul include și capabilități de flexibilitate operațională, inclusiv pornire autonomă („black-start”), adică posibilitatea de a porni fără alimentare din exterior și de a contribui la repornirea rețelei în caz de pană majoră. [...]
Creșterea prognozată a debitului Dunării reduce presiunea pe răcirea de la Cernavodă, dar nu aduce repornirea imediată a reactoarelor , potrivit Antena 3 . Institutul Național de Hidrologie estimează că debitul la intrarea în România va urca în următoarele zile de la 1.300 la 1.550 metri cubi pe secundă până pe 29 august, însă nivelul rămâne mult sub normalul perioadei, iar Ministerul Energiei nu se așteaptă la o repornire până la finalul lunii. În prezent, la Baziaș, debitul Dunării este de 1.300 mc/s, de trei ori mai mic decât media multianuală a lunii august (3.900 mc/s). Conform prognozei pentru 22–29 august, valorile rămân neschimbate în primele trei zile, apoi cresc treptat până la 1.550 mc/s. În aval de Porțile de Fier, debitele sunt în general stabile, cu o ușoară creștere în a doua parte a intervalului pe sectorul Gruia–Corabia. Măsuri de urgență: apă suplimentară din Olt și intervenții pe fluviu Pe fondul secetei, autoritățile au început să elibereze suplimentar apă din acumulările de pe Olt pentru a sprijini situația de la Cernavodă. Hidroelectrica asigură timp de cinci zile un debit suplimentar mediu de 50 mc/s, măsură inclusă în intervențiile de urgență aprobate pentru a crește cantitatea de apă disponibilă în zona centralei. Secretarul de stat din Ministerul Energiei Sorin Elisei a confirmat, la Antena 3 CNN, că operațiunea a început deja în zona Izbiceni: „Din perspectiva Ministerului Energiei, ceea ce s-a trasat acolo, vizavi de Hidroelectrica, asigurăm în acest moment un debit suplimentar de 50 m³/s. Deja de pe acumulare, pe partea de Izbiceni de pe Olt, există o destocare, o uzinare de apă și asigurăm acest debit suplimentar.” În paralel, în zona Cernavodă se desfășoară lucrări direct pe Dunăre pentru a direcționa mai eficient apa către priza centralei. Administrația Fluvială a Dunării de Jos și Apele Române continuă dragările, iar pe Dunărea Veche ar urma să fie construit un epiu (lucrare hidrotehnică de deviere a curentului) pentru a împinge o parte din apă spre Canalul Dunăre–Marea Neagră și, mai departe, către sistemele de răcire. La lucrări participă și specialiști ai MApN, inclusiv scafandri militari, iar DSU poate mobiliza pompe de mare capacitate, dacă nivelul apei o va impune. De ce nu se traduce imediat în repornirea reactoarelor Chiar și la 1.550 mc/s, Dunărea ar rămâne la mai puțin de jumătate din media lunii august, iar apa din amonte are nevoie de timp ca să ajungă la Cernavodă. Sorin Elisei a spus că autoritățile urmăresc și un debit mai mare venit din Germania, Austria și Ungaria, dar efectul se propagă în câteva zile. „Până la sfârșitul lunii august eu nu văd un nivel în bazinul de retenție care să permită repornirea unei unități”, a declarat acesta. În plus, folosirea rezervelor din lacurile de acumulare trebuie calibrată: secretarul de stat Cristian Bușoi a avertizat că aceste rezerve nu pot fi consumate fără echilibru, deoarece ar putea fi necesare și în lunile următoare, inclusiv iarna, în condițiile în care nu există garanții privind refacerea stocurilor prin precipitații în toamnă. [...]
Ministerul Energiei spune că industria nu a primit notificări de deconectare , iar mesajele transmise către marii consumatori vizează doar un cadru procedural folosit în situații-limită, potrivit Economedia . Miza pentru companii este una operațională: evitarea panicii și a deciziilor luate pe baza unor informații eronate despre continuitatea alimentării cu energie. Ministerul afirmă că marii consumatori industriali nu au primit „notificări de limitare sau deconectare”, ci o înștiințare că se află „pe un normativ”. Conform comunicatului, doar dacă s-ar ajunge la o „situație limită”, ar urma să fie transmisă o înștiințare de limitare a consumului cu 24 de ore înainte. Ce înseamnă, de fapt, „limitarea” invocată Instituția precizează că o eventuală solicitare de reducere temporară a consumului, în anumite condiții legate de siguranța sistemului, nu echivalează cu deconectarea industriei și nici nu ar indica faptul că România „a rămas fără energie”. În explicația Ministerului, este vorba despre un instrument de echilibrare și protejare a Sistemului Energetic Național , folosit preventiv atunci când apar: vârfuri de consum; indisponibilități de energie din producția internă sau din import. Contextul: secetă, vreme extremă și acuzații de „colaps energetic” Ministerul susține că situația energetică trebuie urmărită „cu maximă atenție” și că industria trebuie protejată în fața unor factori care „perturbă sectorul energetic”, precum seceta și vremea extremă. În același timp, instituția respinge ideea că România ar fi în pragul unui „colaps energetic” și critică dezinformarea din spațiul public, cu atât mai mult cu cât ar proveni de la un fost ministru al Energiei, Bogdan Ivan (PSD). [...]
