Știri
Știri din categoria Energie
Un program de „energie gratuită” la prânz poate reduce costurile sistemului, dacă mută consumul din orele scumpe de seară, arată primele rezultate ale unui proiect-pilot analizat de Asociația Energia Inteligentă (AEI), potrivit Profit. Datele PPC indică faptul că peste 83% dintre participanți și-au modificat comportamentul de consum în intervalele cu energie activă la preț zero.
Proiectul-pilot al PPC vizează 5.000 de clienți și oferă energie activă gratuită în anumite intervale orare. AEI descrie inițiativa drept un test de „flexibilitate a consumului” – adică măsura în care consumatorii își pot muta utilizarea energiei către orele în care sistemul are excedent (de regulă la prânz, când producția fotovoltaică este ridicată).
„Introducerea energiei active la preț zero de către PPC pentru 5.000 de clienți reprezintă, dincolo de o campanie de marketing inteligentă, unul dintre cele mai interesante experimente de flexibilitate a consumului realizate până acum pe piața de energie din România”, susține Dumitru Chisăliță, președintele AEI.
În primele șase intervale orare cu energie activă gratuită, cei 5.000 de participanți au consumat în total 71 MWh, iar reducerea cumulată a fost de aproximativ 61.000 de lei, conform datelor publicate de PPC.
Raportat la numărul de participanți, câștigul mediu este de aproximativ 12 lei per client înscris (0,096 lei/kWh, 7,3%) sau 14,5 lei pentru fiecare client care și-a modificat efectiv comportamentul de consum (0,116 lei/kWh, 9,2%). Analiza notează însă că valoarea principală nu este suma economisită individual, ci efectul asupra modului în care se consumă energia.
„Elementul esențial este faptul că participanții au consumat cu 28,6% mai mult în intervalele gratuite decât în aceleași intervale din luna precedentă. Din cei 71 MWh consumați, aproximativ 55 MWh reprezintă consumul care s-ar fi produs oricum, iar circa 15,8 MWh constituie consum suplimentar generat de stimulentul oferit de PPC”, afirmă Chisăliță.
Întrebarea-cheie ridicată de analiză este dacă energia gratuită este un cost net pentru furnizor sau dacă poate produce economii la nivel de sistem, prin reducerea achizițiilor în orele de vârf.
Conform datelor OPCOM pentru luna mai 2026, în lipsa consumului suplimentar la prânz, energia disponibilă în sistem ar fi fost exportată la aproximativ 130 lei/MWh, iar energia necesară seara pentru acoperirea consumului ar fi fost importată la aproximativ 1.200 lei/MWh. În acest context, cei 71 MWh consumați în intervalele gratuite ar fi valorat circa 9.230 lei dacă ar fi fost exportați, însă dacă aceeași cantitate ar evita achiziții la prețurile ridicate din orele de vârf, economia potențială ar ajunge la aproape 76.000 de lei.
„Rezultatul este surprinzător. Deși PPC a acordat clienților un beneficiu de 61.000 de lei, economia realizată prin reducerea expunerii la prețurile ridicate din orele de seară poate depăși această sumă”, apreciază președintele AEI.
Analiza introduce și o variantă prudentă: nu este clar câți dintre cei 71 MWh reprezintă consum mutat efectiv din intervalele de vârf de seară. Dacă doar cei 15,8 MWh suplimentari au redus consumul din orele scumpe, economia sistemică ar coborî la aproximativ 17.000 de lei, iar programul ar implica un cost net pentru PPC de circa 44.000 de lei.
AEI susține că extinderea unui model similar (energie la un preț apropiat de cost) ar depinde de accelerarea instalării a circa 1,5 milioane de contoare inteligente, care permit tarifare diferențiată pe ore (preț variabil). În simularea citată, efectele ar include:
În scenariul AEI, un program de flexibilizare ar reduce costurile cu energia în orele de vârf pentru mai multe categorii, inclusiv pentru clienții care își mută consumul în timpul zilei, furnizori (prin costuri de achiziție mai mici), clienți neparticipanți (prin prețuri mai mici în ofertă) și consumatori industriali expuși la PZU (Piața pentru Ziua Următoare).
Concluzia analizei este că, pe măsură ce producția fotovoltaică crește, provocarea sistemului se mută de la „lipsă de energie” la prânz la „exces” la prânz și deficit seara, iar tarifele orare – inclusiv stimulentele de tip „preț zero” în intervale limitate – pot deveni un instrument economic de echilibrare, nu doar o reducere comercială.
Recomandate
Facturile la energie ar putea urca cu 3–20% în următorul an contractual , pe fondul scumpirii gazelor și al costurilor deja acumulate în piața de electricitate, potrivit scenariilor prezentate de președintele Asociației Energia Inteligentă , Dumitru Chisăliță , în Adevărul . România nu ar urma să intre „neapărat” într-o criză a gazelor în iarna 2026–2027, dar piața ar putea fi mai tensionată decât sezonul trecut, din trei motive invocate de Chisăliță: prognoze de iarnă mai grea decât 2025–februarie 2026, tendință de creștere a prețurilor internaționale (în special pe TTF, indice de referință pentru gazele naturale) și un nivel mai redus al gazelor înmagazinate la nivel global și european. Informațiile sunt relatate de Adevărul, care citează Agerpres. De ce se vede presiunea în ofertele de electricitate În analiza sa, Chisăliță leagă scumpirile probabile de modul în care furnizorii își construiesc ofertele pentru clienți, în contextul în care multe contracte au fost pe un an, după liberalizarea din august anul trecut. El indică trei surse de presiune asupra prețurilor din ofertele noi: evoluția din ultimele șase luni, când România a avut al doilea cel mai mare preț pe PZU (piața pentru ziua următoare) din Europa, după Italia, ceea ce a generat costuri pentru companii; „criza fără precedent” din sistemul energetic, costuri decontate de furnizori, care ar urma să fie recuperate ulterior; o abordare mai prudentă a companiilor, care ar include „prime de risc” în prețuri, pentru a acoperi eventuale episoade similare. Trei scenarii pentru august 2026 – iulie 2027 Președintele AEI spune că o analiză realizată „săptămâna trecută” conturează trei scenarii probabile pentru perioada august 2026 – iulie 2027, cu majorări diferite ale ofertelor: Scenariul optimist: creștere de 3–5% . Scenariul intermediar: o „criză” estimată la circa trei săptămâni , cu cerere mai mare decât oferta și prețuri ridicate pe PZU, ar duce la creșteri de 10–15% . Scenariul pesimist: pe lângă tensiunile din sistemul energetic, apar și probleme legate de depozite de gaze „parțial umplute”, cu ofertă mai mică la gaze și prețuri mai mari, ceea ce ar împinge ofertele cu 15–20% peste nivelul mediu actual. În esență, mesajul pentru consumatori și companii este că riscul de scumpire în sezonul rece nu vine doar din piața gazelor, ci și din costurile deja înregistrate în electricitate și din felul în care acestea se transferă în noile oferte, odată cu reînnoirea contractelor. [...]
PPC își accelerează expansiunea regională prin preluarea unor platforme de dezvoltare cu peste 2 GW în lucru potrivit Ziarul Financiar , care notează că grupul elen a semnat un acord strategic cu compania germană ABO Energy pentru achiziția filialelor din Polonia și Ungaria, împreună cu un portofoliu de proiecte din surse regenerabile (RES) de peste 2 GW. Tranzacția vizează ABO Energy Polska z.o.o. și ABO Energy Hungary Kft. și aduce în PPC două echipe locale „complet funcționale”, specializate în dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă. Miza este operațională: PPC cumpără nu doar proiecte, ci și capacitatea de a le duce de la identificarea amplasamentelor și securizarea terenurilor până la obținerea licențelor, conectarea la rețea și etapa „Ready-to-Build” (gata de construit), plus supravegherea construcției și operarea. Ce include portofoliul cumpărat Portofoliul menționat în acord include 29 de vehicule de proiect (SPV-uri), care dețin: 99 MW proiecte fotovoltaice aflate în exploatare sau aproape de finalizare; peste 2 GW proiecte în diverse stadii de dezvoltare, în fotovoltaic, eolian și stocare (stocarea înseamnă, în practică, baterii care pot echilibra producția variabilă din regenerabile). Context: o serie de achiziții în regiune Acordul vine după alte două intrări recente ale PPC în regiune, tot prin achiziții: un parc solar de 57,5 MW în Ungaria și un portofoliu RES de 277,3 MW în Polonia. Potrivit publicației, aceste mișcări sunt parte din planul strategic 2026–2030, care combină creșterea organică (dezvoltare internă) cu achiziții. Calendar și condiții de închidere Finalizarea tranzacțiilor este programată etapizat: pentru subsidiara din Polonia : septembrie 2026 ; pentru subsidiara din Ungaria : trimestrul IV 2026 . Închiderea depinde de condițiile uzuale pentru astfel de tranzacții, inclusiv obținerea aprobărilor necesare de la autoritățile relevante de supraveghere. Ținta până în 2030: dublarea capacității instalate PPC își propune să își dubleze capacitatea totală instalată la 24,3 GW până în 2030, de la 12,4 GW în 2025, prin adăugarea a 2,4 GW pe an , în principal în regenerabile, generare flexibilă și stocare. În același orizont, grupul estimează că 45% din capacitatea instalată va fi în afara Greciei, pe fondul extinderii în piețe precum Polonia și Ungaria, dar și Italia, Bulgaria și Croația. [...]
Centrala nucleară de la Kozlodui operează cu măsuri suplimentare din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării , iar autoritățile bulgare tratează situația ca pe un risc operațional care poate afecta stabilitatea regională a sistemului energetic, potrivit Economica . Ministerul bulgar al Energiei a anunțat că centrala funcționează „conform programului”, însă sunt implementate în continuare măsuri tehnice și organizatorice, pe fondul unor condiții hidrologice dificile. În paralel, au fost identificate și analizate măsuri preventive suplimentare pentru a menține funcționarea în siguranță. Ce se schimbă operațional la Kozlodui La nivelul centralei a fost înființat un grup de lucru care analizează opțiunile pentru menținerea funcționării, cu accent pe instalațiile stației de pompare de pe malul Dunării. Echipele lucrează la soluții tehnice pentru optimizarea: funcționării pompelor de pe malul râului; sistemelor de răcire ale reactoarelor; instalației de depozitare a combustibilului uzat; întregului complex hidraulic, cu monitorizare și control permanent al instalațiilor. Separat, un grup de lucru din cadrul Ministerului Energiei sprijină echipele de la Kozlodui și coordonează acțiunile între instituții, în timp ce sunt analizate opțiuni și pregătite din timp măsuri suplimentare pentru a asigura cantitățile de apă necesare. De ce contează pentru regiune Kozlodui este descrisă de minister drept cel mai mare producător de energie electrică din Bulgaria, cu „importanță esențială” pentru menținerea în parametri adecvați a sistemelor energetice din țările balcanice. În acest context, autoritățile bulgare spun că sunt în comunicare permanentă atât cu miniștri bulgari și regionali, cât și cu instituțiile europene, pe tema necesității unor acțiuni coordonate de răspuns. Informațiile sunt atribuite Ministerului bulgar al Energiei, într-o relatare transmisă de BTA și preluată pentru publicare de AGERPRES, conform sursei. [...]
Intervențiile pentru creșterea nivelului Dunării au amânat cu o săptămână oprirea reactorului 2 de la Cernavodă , ceea ce a menținut în sistem producția „în bandă” a unității, potrivit Economedia . Declarațiile îi aparțin ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruță , care a vorbit despre efectul operațional al măsurilor aplicate pe Dunăre. Miruță a spus că, după soluția propusă de Apele Române și pusă în practică de AFDJ și de Apărare, reactorul 2 „a funcționat încă șapte zile”. El a indicat și nivelul de producție asociat unității, afirmând că reactorul „injectează 680 de megawați-oră în bandă” și că prelungirea cu încă o săptămână este „un câștig enorm”. Măsură punctuală, nu soluție definitivă Ministrul a respins ideea că intervenția ar fi rezolvat structural problema nivelului Dunării, insistând că a fost o acțiune punctuală, menită să câștige timp. Potrivit acestuia, situația inițială era ca reactorul să fie oprit „joia trecută”, iar măsurile au permis funcționarea încă o săptămână. „Nu se joacă în nicio țară cu reactoare nucleare. Se știe la milimetru când se oprește și cum se oprește.” În același context, Miruță a susținut că Guvernul a ajuns să intervină punctual „în lipsa proiectului de la Ministerul Transporturilor”, despre care a afirmat că ar fi fost blocat de unii foști miniștri. El a descris intervențiile ca „puncții” realizate în câteva locații indicate de specialiști, cu scopul de a prelungi funcționarea, nu de a rezolva definitiv problema. Ce urmează și ce semnal dă regiunea Miruță a calificat intervenția drept un succes, prin prisma celor șapte zile suplimentare de funcționare. Totodată, a invocat exemplul Ungariei, afirmând că și acolo ar exista în plan măsuri similare, pe baza unor soluții tehnice comparabile. [...]
La prânz, fotovoltaicele au acoperit peste 82% din consumul din rețea , un vârf care arată cât de mult s-a schimbat mixul de producție în România și cât de dependent rămâne sistemul de importuri în orele de seară, potrivit Economica . La ora 12.00, producția instantanee a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile era de 2.450 MW, în timp ce consumul de energie electrică din rețea era de 2.984 MW. Rezultatul: fotovoltaicele au asigurat peste 82% din consumul național (din rețea) la acel moment. Capacitatea instalată în fotovoltaic în România este de peste 4.000 MW. În același interval, România exporta „masiv” energie electrică, la o putere de peste 1.800 MW, chiar și cu celelalte surse de generare „mai coborâte”, notează publicația. De ce contează: vârf la prânz, vulnerabilitate seara Economica precizează că nu a inclus în calcul prosumatorii (consumatori care produc energie, de regulă cu panouri fotovoltaice), care au și ei o capacitate instalată de 4.000 MW. În orele însorite, aceștia consumă din producția proprie, ceea ce reduce consumul din rețea și poate amplifica ponderea fotovoltaicelor în consumul „văzut” de sistem. Spre seară, sistemul poate trece din nou pe import Situația „se va schimba spre seară”, avertizează sursa. România nu beneficiază în prezent de energie nucleară, deoarece cele două reactoare sunt oprite ca urmare a debitului mic al Dunării, ceea ce înseamnă și un aport redus al energiei hidro. În vârful de consum de seară, când nu mai este soare, sistemul „trece aproape mereu pe import”, în condițiile în care centralele pe gaze, cele pe cărbune și capacitatea actuală de stocare în baterii nu pot acoperi integral consumul din orele de vârf. Publicația estimează că „cel mai probabil” așa se va întâmpla și azi, chiar dacă este week-end și consumul este mai mic. Pentru context suplimentar, Economica trimite la analiza: „Cifre mai bune în energie înainte de problemele de acum: La șase luni, au crescut exporturile și producția de electricitate, deficitul este mult mai mic” . [...]
Guvernul mizează pe intrarea în sistem a peste 1.500 MW noi la Iernut și Mintia, ca piesă centrală pentru reducerea deficitului de producție și stabilizarea prețurilor , într-un plan pe care premierul Ilie Bolojan îl leagă de un „pact politic” pe energie, potrivit Economica . Bolojan a susținut, într-o declarație citată de Agerpres, că problemele recurente din energie sunt efectul lipsei unei strategii și al subinvestițiilor din anii trecuți, iar corecția ar necesita politici stabile pe termen lung, investiții „serioase” și un cadru predictibil. În viziunea sa, un acord politic ar trebui discutat la începutul sesiunii parlamentare din această toamnă, astfel încât să poată fi adoptate măsuri legislative care să rămână în picioare „cel puțin pe parcursul câtorva ani”. Iernut și Mintia: calendarul anunțat și miza în Sistemul Energetic Național Premierul a indicat finalizarea investițiilor la centralele de la Iernut și Mintia drept o direcție majoră pentru creșterea producției interne. Iernut (Romgaz) : Guvernul a convenit cu conducerea Romgaz ca, „la sfârșitul acestui an”, centrala să injecteze primele cantități de energie în Sistemul Energetic Național. Mintia (proiect privat) : centrala are un grafic de intrare în probe „în perioada următoare”, începând din luna septembrie , etapizat, într-un calendar convenit cu Transgaz (pentru alimentarea cu gaze) și Transelectrica (pentru evacuarea energiei în rețea). Împreună, cele două centrale ar urma să depășească 1.500 MW în producție normală, ceea ce, potrivit premierului, ar însemna peste 20% din necesarul Sistemului Energetic Național. Bolojan a argumentat și rolul centralelor pe gaz în acoperirea vârfurilor de consum seara și în sezonul rece, când flexibilitatea lor devine „vitală”. Contextul imediat: înlocuirea celor 600 MW pierduți la Cernavodă Pe termen scurt, Bolojan a descris măsurile luate pentru funcționarea sistemului „în condiții de criză”, după ce Grupul 2 de la Cernavodă a fost scos din producție, pe fondul scăderii debitelor Dunării. Deficitul de 600 MW ar urma să fie acoperit printr-un mix de: producție din fotovoltaic și eolian ; intrarea în producție, „începând de săptămâna viitoare”, a grupului în rezervă de la Rovinari , care ar acoperi „aproape jumătate” din deficit; importuri ; uzinare suplimentară în hidrocentralele gestionate de Hidroelectrica . Premierul a afirmat că, „din toate datele” disponibile, sistemul nu are probleme de funcționare. Proiectul „Bala 2”, condiție pentru extinderea nucleară Bolojan a legat vulnerabilitatea de la Cernavodă de necesitatea proiectului „Bala 2”, care urmărește creșterea debitului pe Dunărea Veche spre centrală, astfel încât debitul actual să fie „aproape dublat”. El a spus că studiul de fezabilitate este finalizat de opt ani și că proiectul are avizele obținute, inclusiv de mediu, iar indicatorii tehnico-economici ar fi fost aprobați în 2024. În acest context, premierul a susținut că dezvoltarea Unităților 3 și 4 nu poate fi discutată realist fără realizarea acestei lucrări și a menționat că a avut loc prima ședință a unui comitet interministerial de experți care verifică încă o dată proiectul. Ce urmează, din perspectiva Guvernului Din declarațiile premierului, următoarele repere sunt cele mai concrete: discuția despre un „pact politic” pe energie și eventuale modificări legislative la începutul sesiunii parlamentare din toamnă; intrarea în probe la Mintia din septembrie, etapizat; primele injecții de energie la Iernut până la finalul anului. Rămâne neclar, din informațiile disponibile în sursă, ce formă ar lua exact „pactul” (conținut legislativ, termene, obligații) și ce mecanisme de implementare ar garanta continuitatea măsurilor pe mai mulți ani. [...]
