Transelectrica raportează o scădere de până la 300 MW a consumului de electricitate în orele de vârf - reducerea voluntară a dus la ajustarea prognozelor Dispecerului Energetic Național

Reducerea voluntară a consumului a tăiat până la 300 MW din vârful de seară , iar Transelectrica a început să-și ajusteze prognozele pe baza acestui comportament, potrivit Economedia . Scăderea a fost observată în intervalul 20:00–22:00, după instituirea stării de alertă energetică la 1 august și apelurile autorităților către populație și companii să economisească energie. Efectele au devenit vizibile din seara de 2 august, când „curba de consum” din intervalul de vârf a început să se aplatizeze, semn că o parte din consum a fost redus sau mutat în afara orelor critice. Transelectrica indică faptul că, în majoritatea zilelor, consumul realizat seara a fost sub nivelul prognozat. Cum arată diferențele față de prognoză Datele prezentate de operator arată următoarele valori (consum prognozat vs. realizat): 1 august: 6.810 MW vs. 6.705 MW 2 august: 6.510 MW vs. 6.458 MW 3 august: 7.480 MW vs. 7.310 MW 4 august: 7.660 MW vs. 7.395 MW 5 august: 7.640 MW vs. 7.682 MW (excepția, cu un ușor peste prognoză) Transelectrica precizează că, din analiza datelor înregistrate începând cu 1 august 2026, comparativ cu zile similare din trecut și în condiții meteorologice apropiate, rezultă o reducere a consumului total în Sistemul Energetic Național, în intervalul 20:00–22:00, „cu până la aproximativ 300 MW”. Impact operațional: prognoze ajustate de Dispecerul Energetic Național Pe baza acestei evoluții, Dispecerul Energetic Național a ajustat prognozele de consum începând cu estimările realizate pentru 5 august. Practic, dacă reducerea voluntară se menține, ea devine un factor luat în calcul în planificarea funcționării sistemului (echilibrarea producției cu consumul, importuri, rezerve). De ce a crescut din nou consumul pe 5–6 august Transelectrica explică majorarea consumului din 5 și 6 august prin intensificarea valului de căldură și creșterea indicelui de confort termic (temperatura resimțită mai mare decât cea măsurată). Extinderea caniculei în zona Capitalei a contat semnificativ, în condițiile în care Bucureștiul reprezintă peste 15% din consumul total al Sistemului Energetic Național în această perioadă. Contextul stării de alertă energetică: România se află în alertă din 1 august, după oprirea unuia dintre reactoarele de la Centrala Nucleară Cernavodă și reducerea producției hidroenergetice pe fondul debitelor scăzute ale Dunării, iar premierul Ilie Bolojan a cerut reducerea voluntară a consumului în orele de vârf. [...]