Știri
Știri din categoria Energie
Lufthansa taie 20.000 de zboruri pe distanțe scurte până în octombrie pentru a reduce consumul de combustibil, într-un semnal că scumpirea kerosenului începe să se traducă direct în capacitate mai mică și, implicit, presiune pe prețuri și pe conectivitatea aeriană din Europa, potrivit Ziarul Financiar.
Transportatorul german a anulat aproximativ 120 de zboruri pe zi începând de luni și spune că va elimina rutele neprofitabile din hub-urile München și Frankfurt până la finalul sezonului de vară, care se încheie la mijlocul lunii octombrie. Măsura vine pe fondul dublării prețurilor la combustibilul pentru avioane după războiul din Iran, notează Financial Times, citat de ZF.
Într-o declarație citată de ZF, Lufthansa precizează că cele 20.000 de zboruri eliminate echivalează cu aproximativ 40.000 de tone metrice de combustibil pentru avioane economisite. Compania afirmă că planul exact pentru lunile de vară va fi publicat „la sfârșitul lunii aprilie sau începutul lunii mai” și va include „optimizări” ale ofertei pe distanțe scurte, cu obiectivul de a asigura stabilitatea programului în sezon.
Reducerea de capacitate este confirmată în contextul în care miniștrii transporturilor din Europa s-au întâlnit marți pentru a discuta măsuri de prevenire a unei posibile penurii de combustibil pentru avioane, după ce Agenția Internațională pentru Energie a avertizat că Europa mai are mai puțin de șase săptămâni de rezerve.
Uniunea Europeană analizează, potrivit comisarului european pentru transporturi Apostolos Tzitzikostas, două direcții de intervenție: accesarea unui tip alternativ de combustibil pentru avioane din SUA (care nu este utilizat în mod obișnuit în Europa) și posibilitatea ca operatorii să încarce cantități mai mari de combustibil din afara regiunii. Totodată, UE ar putea relaxa unele cerințe legate de utilizarea sloturilor de decolare (intervale orare alocate pentru decolare/aterizare), concepute pentru a preveni blocarea capacității de către companii.
Comisia Europeană urmează să anunțe miercuri planuri pentru o monitorizare mai bună a stocurilor de combustibil pentru avioane și, posibil, pentru distribuirea acestora între statele membre.
„În cazul în care această criză continuă, suntem pregătiți să intervenim și să oferim mai multă flexibilitate companiilor aeriene”, a declarat Tzitzikostas marți.
ZF arată că operatori din întreaga lume au redus zborurile sau au crescut prețurile pentru a absorbi creșterea costurilor cu combustibilul, care s-au amplificat după închiderea Strâmtorii Hormuz.
Printre exemplele menționate:
Chiar și în Europa, unde unele companii își acoperă (prin instrumente financiare) o parte din riscul de preț la combustibil, efectele se văd în rezultate: EasyJet a avertizat că va înregistra pierderi mai mari decât anticipa în lunile de iarnă din cauza costurilor cu combustibilul, iar Virgin Atlantic spune că va avea dificultăți să revină pe profit anul acesta, în pofida majorărilor de prețuri.
Recomandate
Scăderea debitului Dunării pune presiune pe funcționarea centralei de la Cernavodă , iar Guvernul a activat măsuri de urgență și a declarat stare de alertă energetică pentru luna august, potrivit Economica . La intrarea în țară, la Baziaș, debitul Dunării este de 1.590 metri cubi pe secundă, cu tendință de scădere până la circa 1.450 metri cubi pe secundă în 7 august, nivel apropiat de minimul istoric din 1985. Prin comparație, media multianuală a lunii august este de 3.900 metri cubi pe secundă. Impact operațional: Cernavodă „la limită” câteva zile Administrația Națională „Apele Române ” estimează că în zona Cernavodă nivelul Dunării scade cu aproximativ 2–3 centimetri pe zi, iar în condițiile actuale centrala poate funcționa „la limită” încă patru-cinci zile. Directorul general adjunct al „Apelor Române”, Sorin Rîndașu, a descris măsurile de urgență decise de stat pentru a încerca dirijarea debitului pe Dunărea Veche, dinspre Brațul Bala, inclusiv prin scufundarea controlată a unor barje încărcate cu piatră (probabil 500 de tone), după măsurători batimetrice realizate cu sprijinul Forțelor Navale Române. „În aceste condiţii, Cernavodă poate să reziste circa 4-5 zile la limită.” Răspunsul autorităților: stare de alertă și bani pentru lucrări Pe fondul scăderii producției de energie electrică din cauza secetei și a debitelor reduse, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat declararea stării de alertă la nivel național pentru luna august. „Am declarat stare de alertă la nivel naţional pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producţiei de energie electrică din cauza secetei şi a debitelor scăzute atât pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea.” Executivul a alocat, prin hotărâre de Guvern, șapte milioane de lei Ministerului Transporturilor pentru Administrația Fluvială Dunărea de Jos, în vederea unor lucrări în zona aducțiunii dinspre Cernavodă, cu obiectivul menținerii în funcțiune a Grupului 2 al centralei. În paralel, autoritățile indică necesitatea unor măsuri voluntare de reducere a consumului de energie la orele de seară și menționează existența unor proceduri gestionate de Transelectrica, care ar urma să fie puse în practică pentru a asigura funcționarea sistemului energetic. [...]
Colapsul rețelei electrice din Cuba expune dependența de importuri de combustibil , într-un moment în care blocada americană asupra petrolului limitează accesul insulei la livrări și amplifică presiunea pe infrastructura energetică îmbătrânită, potrivit The Jerusalem Post . Pana de curent a avut loc târziu, duminică, iar operatorul de stat al rețelei a confirmat că sistemul electric național „a colapsat”, lăsând fără electricitate o insulă cu aproximativ 10 milioane de locuitori. Este încă un episod într-o serie de întreruperi majore: materialul notează că, în iulie, au fost trei blackout-uri la nivel național, iar acesta este al treilea incident major în nouă zile. Operatorul Unión Eléctrica de Cuba nu a oferit detalii suplimentare despre cauze sau despre calendarul reluării alimentării, limitându-se la postări pe X (fostul Twitter) și Facebook. Blocada petrolului și oprirea livrărilor: presiune directă pe sistem Articolul leagă deteriorarea situației de dificultatea Cubei de a-și asigura importurile de combustibil. Presiunea a crescut după ce Cuba ar fi pierdut o sursă-cheie de alimentare, în urma unei blocade petroliere impuse de președintele SUA, Donald Trump , după înlăturarea, la 3 ianuarie, a președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, de către Washington. Venezuela a fost mult timp principalul furnizor de petrol al Cubei, iar importurile din Mexic s-au oprit, de asemenea, pe fondul intensificării presiunii americane, mai notează materialul. Ce se schimbă în piața energiei: deschidere prudentă, pe fondul penuriei Criza energetică coincide cu o „deschidere prudentă” a sectorului energetic, tradițional strict controlat, pe fondul penuriei de combustibil și al sancțiunilor americane severe. Havana a autorizat recent prima inițiativă de import de combustibil cu finanțare externă, potrivit aceleiași surse. Informațiile disponibile în material nu includ estimări privind durata întreruperii sau impactul economic cuantificat al penei de curent, iar autoritățile nu au comunicat detalii tehnice despre avarie. [...]
România intră în august cu un risc real de dezechilibru în sistemul energetic , pe fondul scăderii producției și al mai multor capacități mari indisponibile, potrivit unui interviu publicat de Adevărul . Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național pentru luna august, iar miza imediată este menținerea funcționării Sistemului Energetic Național fără întreruperi majore, într-un context în care orice incident suplimentar ar putea amplifica tensiunile din rețea. Consultantul în politici de securitate energetică Cosmin Păcuraru leagă situația de un cumul de factori: seceta și condițiile meteo, dar și decizii greșite din ultimii ani, în special subinvestiția în nuclear și hidro, plus probleme operaționale în mai multe zone ale producției. Ce scoate din joc producția: nuclear, hidro și termic Păcuraru indică drept șoc major situația de la Cernavodă : oprirea ambelor reactoare, pe fondul unui „concurs de împrejurări” (inclusiv debit mic al Dunării), ar echivala cu dispariția din sistem a aproximativ 1.400 MW de producție „în bandă” (adică stabilă, constantă), descrisă ca fiind cea mai mare pierdere punctuală de putere instalată suferită de România. Pe partea hidro, expertul vorbește despre „sute de megawați” indisponibili la Hidroelectrica din motive care „nu au legătură cu vremea”, iar la Porțile de Fier I menționează două grupuri oprite complet și un al treilea la jumătate de putere (aprox. 100 MW în loc de 200 MW ), ceea ce ar însemna încă aproape 500 MW pierduți doar din această zonă, la care se adaugă și alte hidrocentrale oprite. În termic, sunt menționate probleme la ELCEN (CET Vest afectat de două incendii, iar CET Sud și CET Progresul oprite pentru mentenanță) și situația Electrocentrale Craiova, aflată în insolvență, cu aproximativ 300 MW instalați. De ce fotovoltaicele nu „acoperă” lipsa fără stocare Un punct central al analizei este că investițiile masive în fotovoltaic și eolian nu rezolvă problema de siguranță a alimentării fără stocare și fără surse stabile (nuclear, hidro, termic). Păcuraru afirmă că România ar avea în prezent o capacitate de stocare de cel mult 1.000 MWh , în timp ce „ideal ar fi 10.000”, ceea ce arată un decalaj major între producția variabilă și posibilitatea de a o folosi când sistemul are nevoie. În plus, el susține că, în anumite intervale, producția din fotovoltaic „mai mult a încurcat”, deoarece termocentralelor li s-a redus producția sau au fost închise pe perioada funcționării parcurilor, iar stocarea disponibilă nu este suficientă pentru echilibrare. Vulnerabilitatea operațională: „un bobârnac” poate conta În condițiile în care sistemul ar funcționa „la limită”, expertul avertizează că un incident relativ mic – inclusiv un atac cibernetic – ar putea avea efecte disproporționate. În interviu, el afirmă că ar fi suficientă compromiterea circuitelor de control și analiză ale unor companii mari din energie pentru a produce perturbări severe. „Eu zic că acum, în situația asta, cu reactoarele închise, cu problemele pe care le avem, te poți aștepta la orice! Deci și la un blackout.” Totuși, Păcuraru nu afirmă că un blackout este cert: spune explicit că nu poate spune dacă va fi sau nu, dar că „riscurile există” și că situația „încă se mai poate salva”. Ce soluții indică expertul: nuclear și proiecte de stocare În plan tehnic, interviul reia ideea că România ar fi avut nevoie de măsuri pentru a reduce vulnerabilitatea Cernavodă la debite mici ale Dunării (de exemplu, întreținerea canalului de alimentare cu apă, inclusiv dragaj), și ridică întrebarea de ce nu se discută serios construcția unor turnuri de răcire la centrală. Pe termen mai lung, Păcuraru susține necesitatea proiectelor de stocare (inclusiv Tarnița-Lăpuștești) și a dezvoltării nucleare, amintind atât proiectul cu reactoare mici modulare (SMR), cât și proiectul european ALFRED (reactor cu răcire pe bază de plumb), despre care spune că va dura mulți ani până la aprobări. În esență, mesajul interviului este că riscul de întreruperi majore nu ține de un singur factor, ci de suprapunerea dintre vreme, indisponibilități mari în producție și o arhitectură a sistemului care nu a ținut pasul cu creșterea regenerabilelor fără stocare și fără întărirea surselor stabile. [...]
Scăderea accentuată a debitului Dunării reduce producția hidro și pune sub presiune funcționarea centralei de la Cernavodă , într-un moment în care vârful de consum din zilele caniculare poate împinge rapid prețurile în sus, potrivit Newsweek . Sâmbătă, debitul Dunării la intrarea în țară era de 1.550 metri cubi pe secundă, de circa trei ori sub media multianuală pentru iulie (4.700 mc/s) și sub media lunii august (3.900 mc/s). Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, debitul este mai mic cu aproximativ 25%. Administrația Națională „Apele Române ” avertizează că următoarele două săptămâni sunt critice, iar prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică posibilitatea ca pe 6 august debitul să coboare sub 1.600 mc/s, sub minimul din august 2003. Efect direct în producția de energie: hidro mai puțin, nuclear la limită Pentru sistemul energetic, un debit mai mic înseamnă mai puțină apă disponibilă pentru hidrocentralele de pe Dunăre, inclusiv la Porțile de Fier, una dintre cele mai importante surse de producție hidro ale României. În paralel, nivelul scăzut al Dunării afectează centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, care folosește apa fluviului în sistemele de răcire. Pe 28 iulie, Unitatea 1 a fost oprită controlat din cauza debitului scăzut, pentru a permite menținerea în funcțiune a Unității 2. Fiecare reactor are o putere instalată de aproximativ 700 MW, iar oprirea unuia scoate temporar din sistem o capacitate semnificativă. Unitatea 2 a rămas conectată la Sistemul Energetic Național după verificări, însă nivelul Dunării la Cernavodă continuă să scadă cu aproximativ 2–3 centimetri pe zi. „Apele Române” estimează că, în condițiile actuale, centrala mai poate funcționa la limită încă aproximativ 4–5 zile. În mod normal, cele două reactoare însumează circa 1.400 MW și asigură aproximativ o cincime din producția de electricitate a României. Intervenție pe Dunăre, cu riscuri tehnice Autoritățile pregătesc o intervenție pentru a dirija mai multă apă către Dunărea Veche, dinspre Brațul Bala, prin realizarea unui dig de dirijare. Planul include scufundarea controlată, în amplasamente prestabilite, a unor barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră, după măsurători batimetrice realizate de Forțele Navale. În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos a început lucrări de dragaj pe sectorul Dunărea Veche – Brațul Bala. „Apele Române” avertizează că intervenția este complexă și implică riscuri tehnice semnificative: la niveluri extrem de scăzute, efectul hidraulic urmărit ar putea să nu fie atins integral, iar lucrările pot crește temporar turbiditatea (încărcarea cu particule) a apei. De ce contează: disponibilitate mai mică, risc de importuri și volatilitate de preț Problema vine într-o perioadă în care seceta afectează și producția hidro, iar consumul poate crește în episoadele de caniculă. Când o parte din producția internă devine indisponibilă, diferența trebuie acoperită din alte surse, inclusiv prin importuri. Publicația amintește și un episod de volatilitate extremă din această vară: pe 30 iunie, între 19:00 și 19:15, prețul energiei pe Piața pentru Ziua Următoare a urcat la 5.321 lei/MWh (record pe piața spot), iar media zilei a fost de aproximativ 1.537 lei/MWh. Newsweek precizează că recordul nu poate fi pus pe seama Dunării, ci a rezultat din mai mulți factori (consum ridicat, producție redusă din anumite surse și dezechilibre între cerere și ofertă), însă episodul arată cât de repede se poate scumpi energia când sistemul are mai puțină producție disponibilă. În același timp, seceta afectează și râurile interioare din vest, Oltenia, Muntenia și Moldova, cu debite sub valorile specifice perioadei, iar în unele sectoare din Crișana apar fenomene de secare. În principalele 40 de lacuri de acumulare, coeficientul de umplere este de aproximativ 70%, considerat rezerva strategică pentru alimentarea populației. Pe termen scurt, miza rămâne evoluția debitului în următoarele două săptămâni: dacă scăderea continuă, România riscă să gestioneze simultan mai puțină apă, mai puțină producție din unele surse și o presiune mai mare asupra sistemului energetic. [...]
Ungaria își oprește complet centrala nucleară de la Paks, care asigură circa 40% din electricitatea anuală a țării, din cauza nivelului prea scăzut al Dunării , potrivit Agerpres . Decizia ridică o problemă operațională majoră pentru sistemul energetic ungar, într-un moment în care valul de căldură și lipsa precipitațiilor pun presiune pe infrastructura dependentă de apă. Oprirea este anunțată de prim-ministrul ungar Peter Magyar ca fiind o „premieră în 44 de ani”. Potrivit acestuia, una dintre ultimele două unități de producție urma să fie oprită duminică la 01:30, iar producția centralei să scadă la 240 MW, înainte de oprirea completă în aceeași zi. De ce contează: o vulnerabilitate directă în alimentarea cu energie Centrala de la Paks, situată la aproximativ 100 km sud de Budapesta, furnizează circa 40% din producția anuală de electricitate a Ungariei. O oprire completă, chiar și temporară, înseamnă o reducere abruptă a producției interne și o nevoie de compensare prin alte surse disponibile în sistem. Ce a declanșat oprirea: răcirea depinde de apa Dunării Exploatatorul centralei a avertizat vineri că scăderea nivelului Dunării ar putea duce la închiderea completă spre mijlocul săptămânii viitoare, însă guvernul a indicat că oprirea ar putea interveni încă din weekend. Cele patru reactoare ale centralei, construite cu tehnologie din era sovietică, sunt răcite cu apă pompată din Dunăre, ceea ce face funcționarea direct dependentă de debitul și nivelul fluviului. Context meteo: secetă prelungită și temperaturi de până la 42°C Nivelul Dunării a atins pe alocuri valori istoric scăzute, pe fondul deficitului prelungit de precipitații și al căldurii extreme care afectează Europa. Situația ar putea să se agraveze, în condițiile în care sunt anunțate temperaturi de 40–42°C în zilele următoare în Europa Centrală. [...]
Seceta împinge România spre importuri mai mari de energie în orele de vârf , după ce Nuclearelectrica a renunțat „pentru moment” la oprirea Unității 2 de la Cernavodă, dar avertizează că reactorul poate fi deconectat oricând dacă scăderea debitului Dunării afectează condițiile de funcționare în siguranță, potrivit Adevărul . Decizia a venit după o reevaluare tehnică făcută în noaptea de miercuri spre joi, la doar o zi după ce compania informase piața că Unitatea 2 urma să fie deconectată joi, la ora 10:00, din cauza scăderii continue a debitului Dunării, sursa principală de apă pentru răcirea instalațiilor. Nuclearelectrica spune că monitorizează permanent parametrii și că oprirea poate deveni necesară „în orice moment”, în funcție de evoluția hidrologică. „Având în vedere atât situația actuală, precum și prognozele hidrologice referitoare la nivelul Dunării, oprirea Unității 2 poate fi necesară în orice moment”, a transmis compania. De ce contează: producția nucleară e deja redusă, iar alternativa e mai scumpă Chiar și cu Unitatea 2 în funcțiune, centrala operează la jumătate din capacitate: Unitatea 1 este oprită încă de marți și ar urma să fie repusă în funcțiune doar după ce condițiile hidrologice vor permite reluarea activității „în deplină siguranță”. În mod normal, cele două reactoare asigură aproximativ o cincime din energia electrică a României, fiind o sursă stabilă în mixul național. Pe fondul secetei, nu doar nuclearul este sub presiune, ci și producția hidro, ceea ce obligă Sistemul Energetic Național să compenseze rapid lipsa de energie prin alte surse și prin importuri. Dunărea se apropie de minime istorice Potrivit Administrației Naționale „Apele Române”, debitul Dunării la intrarea în țară este estimat la aproximativ 1.500 metri cubi pe secundă la începutul lunii august, aproape de minimul istoric de 1.400 metri cubi pe secundă consemnat în 1985. Prin comparație, media multianuală este de aproximativ 4.700 metri cubi pe secundă în iulie și aproape 3.900 metri cubi pe secundă în august. Intervalul critic 20:00–23:00 și dependența de importuri Premierul interimar Ilie Bolojan a indicat drept interval critic orele 20:00–23:00, când consumul populației atinge maximele, iar producția din parcurile fotovoltaice scade aproape de zero. În acest interval, România ajunge să importe „cantități importante” pentru acoperirea consumului, iar reducerea producției nucleare accentuează dependența. Bolojan a spus la Digi24 că oprirea celui de-al doilea reactor ar forța compensarea prin creșterea producției pe gaze și prin importuri suplimentare, mai ales seara, menționând că România a importat deja aproximativ 1.700 MW în intervalul de seară. Tot el a făcut apel la populație și la marii consumatori industriali să reducă pe cât posibil consumul între 20:00 și 23:00. Ce riscuri vede piața: presiune pe prețuri dacă episodul se prelungește Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, avertizează că o oprire a Unității 2 ar însemna pierderea uneia dintre cele mai ieftine și previzibile surse de energie, cu efecte atât asupra siguranței sistemului, cât și asupra mixului de producție. „Practic, dispar 20% din capacitatea de producție în bandă a României”, a spus Chisăliță. În scenariul unei opriri, înlocuirea energiei ar veni din: creșterea producției în centrale pe gaze și cărbune; cât permite hidroenergia, afectată la rândul ei de secetă; importuri, care devin esențiale pentru acoperirea diferenței. Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu a arătat că impactul asupra pieței depinde în primul rând de durata situației: dacă nivelul Dunării își revine în câteva zile, sistemul poate absorbi șocul mai ușor; dacă restricțiile se întind pe săptămâni, presiunea asupra pieței și asupra costurilor furnizorilor poate crește, inclusiv prin scumpirea energiei angro. Ce urmează Pe termen scurt, miza rămâne evoluția debitului Dunării și menținerea condițiilor de operare în siguranță. Deși Unitatea 2 a rămas conectată după reevaluarea tehnică, Nuclearelectrica indică explicit că oprirea poate fi decisă rapid, iar sistemul ar trebui să acopere deficitul prin producție pe gaze/cărbune și prin importuri, în special în orele de vârf de seară. [...]
