Știri
Știri din categoria Energie
Potrivit Profit.ro, acționarii Hidroelectrica au aprobat oficial înființarea unei companii mixte cu EDF Power Solutions International pentru relansarea proiectului hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești, o investiție strategică pentru echilibrarea sistemului energetic național. Centrala, gândită încă din perioada regimului Ceaușescu, urmează să fie construită sub forma unei unități cu acumulare prin pompaj (CHEAP), cu o putere instalată estimată la 1.000 MW.
Asocierea se va face în cote egale, 50% - 50%, printr-un joint venture înregistrat în România. Pentru moment, sunt aprobate doar primele două faze ale proiectului: prefezabilitate (estimată la 400.000 euro) și fezabilitate cu dezvoltare până la decizia finală de investiție (30 milioane euro).
EDF condiționează participarea de garantarea unui sprijin financiar de stat în etapa de operare, în baza legislației deja existente din 2014, care prevede facilități pentru proiectele CHEAP. Printre formele de sprijin solicitate se numără:
EDF susține că doar în prezența acestor scheme de sprijin proiectul poate deveni rentabil, în condițiile în care investiția totală estimată depășește 1 miliard de euro. Până în prezent, România a eșuat să atragă investitori privați pentru acest proiect, iar compania înființată anterior (Hidro Tarnița SA) a intrat în faliment în 2023. Studiul de fezabilitate din 2008, reactualizat în 2014, se află în patrimoniul acesteia, iar autoritățile analizează opțiunea utilizării sale în locul întocmirii unuia nou.
Proiectul Tarnița are o importanță strategică crescută în actualul context energetic european, întrucât CHEAP-urile sunt considerate soluții-cheie pentru stocarea energiei și echilibrarea rețelei în condițiile creșterii ponderii regenerabilelor (eolian și solar) în mixul energetic. Aceste centrale sunt capabile să pompeze apă în rezervoare superioare atunci când există surplus de energie și să o turbineze ulterior, în orele de vârf, contribuind astfel la stabilitatea sistemului.
Totodată, proiectul se suprapune cu nevoia de a integra viitoarele capacități nucleare (reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă), dar și noile parcuri eoliene și solare în creștere accelerată în România.
Relansarea Tarniței este cel mai concret pas făcut de autoritățile române în direcția unui proiect energetic major, cu miză tehnologică și geopolitică. Deși în trecut proiectul a fost contestat din motive de eficiență economică, parteneriatul cu un actor internațional de talia EDF oferă o nouă perspectivă de credibilitate și susținere în fața Comisiei Europene.
Recomandate
Lacul Vidraru începe să fie reumplut din aprilie 2026, iar producția de energie ar putea fi reluată în toamnă , după finalizarea unor lucrări majore de modernizare, informează Economica.net . Hidroelectrica a golit controlat lacul în august 2025 pentru intervenții esențiale la infrastructura barajului, unele neatinse de peste 50 de ani. Directorul general al companiei, Bogdan Badea, a explicat că lucrările la golirile de fund – componente critice pentru siguranța barajului – sunt aproape finalizate, ceea ce permite începerea procesului de reumplere. Nivelul minim necesar exploatării ar putea fi atins în jurul lunii octombrie 2026, în funcție de precipitații și debitele râului Argeș. Calendar estimativ al reluării activității aprilie 2026: începe reumplerea lacului octombrie 2026: atingerea nivelului minim de exploatare noiembrie 2026: repornirea treptată a hidrocentralei Reluarea producției va fi graduală, inițial cu trei hidroagregate, în timp ce al patrulea va rămâne în modernizare. De ce a fost golit lacul Golirea nu a fost accidentală, ci o măsură necesară pentru retehnologizare. Instalațiile vizate datează din anii ’60, iar ultima intervenție majoră a avut loc în 1974. Oficialii subliniază că aceste lucrări sunt esențiale nu doar pentru producția de energie, ci și pentru siguranța barajului și gestionarea resurselor de apă. Investiție strategică în energie Proiectul de modernizare, în valoare de aproximativ 200 de milioane de euro, urmărește: creșterea puterii instalate de la 220 MW la 244 MW îmbunătățirea eficienței și siguranței automatizarea proceselor și operare de la distanță Hidrocentrala Vidraru, una dintre cele mai importante din România, are în prezent o producție medie anuală de circa 400 GWh. Modernizarea ar trebui să crească performanța și durata de viață a infrastructurii. Procesul de reumplere marchează intrarea într-o nouă etapă a proiectului, cu impact direct asupra sistemului energetic național și asupra comunităților dependente de resursele de apă din zonă. [...]
Nuclearelectrica a lansat o licitație pentru studiul de fezabilitate care ar trebui să pregătească dublarea capacității de producție a fasciculelor de combustibil nuclear CANDU-6 , un pas cu impact operațional direct asupra lanțului intern de aprovizionare cu combustibil pentru reactoarele de la Cernavodă, potrivit Economica . Achiziția vizează elaborarea documentației tehnico-economice pentru investiția „Dublarea capacității de producție a fasciculelor de combustibil nuclear de tip CANDU-6”, în faza de studiu de fezabilitate, în conformitate cu HG nr. 907/2016 (care stabilește etapele și conținutul standard al documentațiilor pentru investiții finanțate din fonduri publice). Procedura este „licitație deschisă”, fără acord-cadru și fără a intra sub incidența acordului privind achizițiile publice. Ce cere Nuclearelectrica în licitație Condițiile principale menționate în anunț includ: termen de clarificări: 20 de zile înainte de data-limită de depunere a ofertelor; cerință de eligibilitate: nivel mediu al cifrei de afaceri globale pe ultimii trei ani (2023, 2024, 2025) de minimum 700.000 de euro, fără TVA; garanție de participare: 6.300 de euro (sau echivalent), irevocabilă, cu valabilitate cel puțin egală cu perioada minimă prevăzută în documentație; forma juridică pentru un grup câștigător: asociere, conform art. 66 din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale; executarea contractului este supusă unor „condiții speciale” (fără detalii suplimentare în textul disponibil). Ofertele pot fi depuse până la 27 mai 2026, ora 15:00, în limba română. De ce contează: capacitatea internă de combustibil pentru CANDU-6 Fabrica de Combustibil Nuclear (FCN) Pitești este descrisă ca singura fabrică de combustibil nuclear din sud-estul Europei și singura fabrică de combustibil nuclear de tip CANDU din Europa. Potrivit informațiilor citate, în 1995 FCN Pitești a obținut certificatul de furnizor calificat de combustibil nuclear tip CANDU-6 din partea Atomic Energy Canada Ltd (AECL) și Zircatec Precision Industries Inc. (ZPI, în prezent Cameco Fuel Manufacturing – CFM), pe baza unei postări pe pagina de Facebook a Nuclearelectrica din 2 februarie 2026. În perioada 2004–2006, FCN și-a dublat capacitatea pentru a asigura combustibilul necesar funcționării a două unități de la CNE Cernavodă , ajungând la o capacitate autorizată de 46 fascicule de combustibil/zi. Ulterior, între 2009 și 2014, fluxul de fabricație a fost modernizat. Context tehnic: ce înseamnă un fascicul de combustibil Un fascicul de combustibil nuclear CANDU-6 cu uraniu natural produs la FCN furnizează în reactoare energie echivalentă cu: 470 tone de combustibil convențional (la 7.000 calorii/kilogram), 1.110 tone de cărbune energetic mineral, 2.220 tone de cărbune brun, 317 tone de păcură, 363.000 metri cubi de gaze naturale. Pentru realizarea unui singur fascicul sunt folosite 1.435 de componente, inclusiv grile, elemente din zircaloy-4, pastile sinterizate, dopuri și distanțieri. Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN) administrează CNE Cernavodă (Unitățile 1 și 2) și FCN Pitești, producător calificat de combustibil nuclear CANDU 6. [...]
Guvernul alocă aproape 350 milioane lei pentru lucrări de siguranță necesare închiderii minelor din Valea Jiului , prima tranșă dintr-un necesar mai amplu pentru 2026, potrivit Profit . Banii vor fi acordați Complexului Energetic Valea Jiului (CEVJ) și vizează exploatările Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, care urmează să fie închise etapizat până în 2032, în baza unui plan aprobat la nivel european. Pentru 2026, suma totală necesară pentru toate lucrările planificate este de peste 663 milioane lei, iar diferența față de alocarea inițială ar urma să fie asigurată ulterior, până la finalul anului. Ce se finanțează și de ce contează economic Cea mai mare parte a fondurilor este destinată lucrărilor de siguranță în subteran, considerate esențiale pentru închiderea minelor „în condiții de securitate”. Din perspectivă bugetară, alocarea marchează trecerea de la finanțarea operării către finanțarea ieșirii controlate din activitatea minieră, cu costuri semnificative pe termen mediu. Închiderea exploatărilor din Valea Jiului este parte din angajamentele României privind reducerea emisiilor și restructurarea sectorului energetic. Cadrul de finanțare: ajutor de stat aprobat de Comisia Europeană Programul este finanțat printr-o schemă de ajutor de stat aprobată de Comisia Europeană, cu o valoare totală de peste 3,9 miliarde lei, care acoperă perioada până în 2032. Context operațional: tensiuni sociale și calendar contestat În paralel, minerii de la exploatările Vulcan, Lupeni și Livezeni au declanșat un protest spontan și au refuzat să intre în subteran, solicitând garanții pentru plata adaosurilor salariale aferente Sărbătorilor Pascale. Conform contractului colectiv de muncă, angajații CEVJ ar urma să beneficieze de două prime (Vinerea Mare și Paște), cu valori stabilite prin negocieri între sindicat și administrație. CEVJ are circa 2.000 de angajați care lucrează la minele Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, precum și la Termocentrala Paroșeni, unde se utilizează cărbunele extras din cele patru exploatări. Minele Lonea și Lupeni ar urma să fie închise până la finalul anului, însă Sindicatul Muntele consideră termenul nerealist. Recent, „zeci de mineri s-au blocat” din cauza contractelor pe termen scurt, la mina Lupeni. Pentru context suplimentar despre proteste, Profit a relatat separat aici: Profit și aici: Profit . [...]
SUA pun în funcțiune o instalație care poate scurta autorizarea mini-reactoarelor nucleare , prin testarea lor în condiții reale și furnizarea de date măsurabile pentru procedurile de aprobare, potrivit Focus . Noua facilitate, numită DOME , pornește în statul Idaho și răspunde unei probleme vechi a industriei: lipsa unui loc unde microreactoarele să fie verificate practic, nu doar în simulări pe computer sau în laborator. DOME este operată cu implicarea Idaho National Laboratory (INL) și a National Reactor Innovation Center. Miza operațională este accelerarea dezvoltării: autoritățile cer, pentru licențiere, seturi consistente de măsurători privind performanța și siguranța, iar în lipsa lor aprobările se pot întinde pe ani, blocând proiecte în faze incipiente. De ce contează: datele din teste intră direct în procedurile de autorizare În noua instalație, dezvoltatorii pot rula microreactoare „în teren”, pentru a observa comportamentul în exploatare, nivelurile de performanță și parametrii de siguranță. Datele obținute sunt folosite apoi în evaluările pentru autorizare, ceea ce schimbă succesiunea etapelor: testele pot fi făcute mai devreme, iar industria vede mai rapid ce concepte sunt viabile și care nu. Sprijinul politic este prezent explicit în mesajele oficiale citate de publicație. Un reprezentant al Departamentului Energiei din SUA, Rian Bahran, descrie DOME drept un element central al strategiei de recâștigare a „rolului de lider” al SUA în tehnologiile nucleare avansate. Ce sunt microreactoarele și unde ar putea fi folosite Față de centralele mari, microreactoarele sunt mult mai mici și pot produce până la 20 MW putere termică, suficient – conform articolului – pentru orașe mici, platforme industriale sau zone izolate. Publicația indică trei avantaje operaționale: pot fi construite mai rapid decât centralele clasice; pot funcționa și departe de rețele electrice mari; produc energie constant, independent de vreme. Implementare: proiectul a fost grăbit, iar companiile își plătesc testele INL afirmă că finalizarea a fost devansată cu aproape un an, în baza unui cadru de decizie politică din 2025. Companiile pot aplica pentru „ferestre” de testare, selecția ținând cont de stadiul de dezvoltare și de planurile de autorizare; costurile testelor sunt suportate de cei selectați. Primul proiect confirmat este al companiei Radiant , care planifică un test de un an, inclusiv cu utilizarea combustibilului nuclear în instalație. Obiectivele menționate sunt operarea în condiții reale, colectarea datelor de performanță și ajustarea tehnologiei pe parcursul testului, pentru a crea o trecere mai directă de la dezvoltare la utilizare practică. Costuri și timp: reutilizarea infrastructurii existente DOME folosește o cupolă existentă, unde a funcționat anterior un reactor experimental. Reutilizarea infrastructurii este prezentată ca un mod de a economisi timp și costuri, prin adaptări punctuale în locul construirii de la zero. [...]
Austria pornește subvențiile la energia electrică pentru industrie fără avizul UE , invocând întârzieri repetate ale procedurii de autorizare și presiunea costurilor asupra competitivității industriale, potrivit Economica . Ministrul economiei, conservatorul Wolfgang Hattmannsdorfer , a criticat amânarea „săptămână după săptămână” a aprobării europene și a susținut că „birocrația nesfârșită” blochează investițiile și activitatea în industria europeană, cerând o decizie mai rapidă. Ministerul va deschide luni portalul de aplicații și va aloca 150 de milioane de euro (aprox. 750 milioane lei) pentru acest an, cu aplicare retroactivă până în 2025. Schema vizează companii de toate dimensiunile din sectoare energointensive – producători de hârtie, fier brut, oțel și aliaje feroase – care consumă peste un gigawatt-oră de energie electrică pe an. Condiții: audit, plan de mediu și investiții în eficiență Pentru a primi sprijinul, companiile trebuie să îndeplinească cerințe suplimentare, inclusiv: să aibă un audit energetic și un plan de management de mediu; să direcționeze cel puțin 80% din subvenție către îmbunătățirea eficienței energetice în producție. Ministerul estimează că aproximativ 60 de companii, cu un total de 30.000 de angajați, vor solicita ajutorul. Context european: presiune pentru măsuri rapide la energie Pe 20 martie, liderii UE au cerut Comisiei Europene să prezinte „fără întârziere” măsuri pentru a aborda prețurile la petrol și gaze – menționate ca fiind în creștere de la începutul războiului din Orientul Mijlociu – și pentru a reduce facturile la electricitate ale industriei din statele membre. În acest context, decizia Austriei indică o accelerare unilaterală a sprijinului, înainte ca pachetul european să fie finalizat. [...]
Coreea de Sud a deblocat trecerea reactorului nuclear Saeul 3 la „criticitate”, după ce autoritatea de reglementare a confirmat finalizarea inspecțiilor și testelor obligatorii înainte de prima reacție nucleară autosusținută, un pas care mută proiectul din zona de construcție și verificări în cea de operare efectivă, potrivit Interesting Engineering . Comisia pentru Securitate și Siguranță Nucleară (NSSC) a anunțat că rezultatele arată că unitatea poate atinge în siguranță o reacție în lanț susținută. În termeni operaționali, „prima criticitate” este momentul în care reactorul intră într-o stare stabilă de fisiune, cu producția și pierderea de neutroni în echilibru, ceea ce deschide drumul către testele la putere și, ulterior, către producția comercială de electricitate. Ce a verificat regulatorul și ce urmează Inspecțiile pre-operaționale au început după emiterea licenței de operare, la 30 decembrie anul trecut, și au vizat sistemele necesare înainte ca reactorul să ajungă la criticitate. Publicația notează că au fost parcurse cinci etape de inspecții, incluzând verificări la încărcarea combustibilului nuclear și teste funcționale la temperaturi ridicate. NSSC a confirmat și finalizarea celor nouă inspecții obligatorii cerute înainte de prima criticitate. După acest prag, urmează o nouă rundă de verificări: 31 de inspecții suplimentare, inclusiv teste de creștere a puterii („power ascension tests”) și validări ale sistemelor în condiții de operare, până aproape de intrarea în exploatare comercială. În această fază, autoritățile vor verifica și sistemele de răspuns la urgențe, pentru a se asigura că centrala poate gestiona incidente la standarde similare celor aplicate instalațiilor nucleare aflate deja în funcțiune. Impactul în sistem: contribuție la consum și calendarul de pornire Odată operațional, Saeul 3 ar urma să asigure aproximativ 1,7% din consumul total de electricitate al Coreei de Sud și circa 37% din cererea regională a orașului Ulsan, conform aceleiași surse. Din perspectiva pieței, aceste procente indică o contribuție materială la securitatea alimentării, mai ales la nivel regional, într-un moment în care Seulul își consolidează mixul energetic cu capacități nucleare noi. În privința calendarului, Saeul 3 este așteptat să înceapă operarea în jurul lunii august 2026, iar unitatea Saeul 4 ar urma să urmeze mai târziu în același an. Proiectul a ratat țintele inițiale de punere în funcțiune comercială (martie 2021 și martie 2022), după întârzieri și o pauză de trei luni în 2017, pe fondul schimbării guvernului; reluarea lucrărilor a fost susținută de un comitet public, cu 59,5% voturi pentru, pe motiv de stabilitate a alimentării cu energie. Saeul 3 și 4 folosesc designul APR1400, iar Interesting Engineering amintește că Coreea de Sud își extinde flota pe această tehnologie, inclusiv prin proiecte de export în Emiratele Arabe Unite . [...]
