Energie10 feb. 2026
România și Franța formează un joint venture energetic pentru Tarnița - Hidrocentrala de 1.000 MW cu pompaj revine pe masa de lucru după zeci de ani
Potrivit Profit.ro , acționarii Hidroelectrica au aprobat oficial înființarea unei companii mixte cu EDF Power Solutions International pentru relansarea proiectului hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești, o investiție strategică pentru echilibrarea sistemului energetic național . Centrala, gândită încă din perioada regimului Ceaușescu, urmează să fie construită sub forma unei unități cu acumulare prin pompaj (CHEAP), cu o putere instalată estimată la 1.000 MW. Asocierea se va face în cote egale, 50% - 50%, printr-un joint venture înregistrat în România. Pentru moment, sunt aprobate doar primele două faze ale proiectului: prefezabilitate (estimată la 400.000 euro) și fezabilitate cu dezvoltare până la decizia finală de investiție (30 milioane euro) . EDF condiționează participarea de garantarea unui sprijin financiar de stat în etapa de operare , în baza legislației deja existente din 2014, care prevede facilități pentru proiectele CHEAP. Printre formele de sprijin solicitate se numără: Mecanism de rezervare de capacitate , prin care statul plătește ca centrala să fie disponibilă în momente critice; Contracte pentru diferență (CfD) , care garantează un preț minim de vânzare a energiei; Feed-in tariff , un sistem cu prețuri fixe peste cele din piață, aplicat și în alte țări UE. EDF susține că doar în prezența acestor scheme de sprijin proiectul poate deveni rentabil, în condițiile în care investiția totală estimată depășește 1 miliard de euro . Până în prezent, România a eșuat să atragă investitori privați pentru acest proiect, iar compania înființată anterior ( Hidro Tarnița SA ) a intrat în faliment în 2023. Studiul de fezabilitate din 2008, reactualizat în 2014, se află în patrimoniul acesteia, iar autoritățile analizează opțiunea utilizării sale în locul întocmirii unuia nou. Proiectul Tarnița are o importanță strategică crescută în actualul context energetic european, întrucât CHEAP-urile sunt considerate soluții-cheie pentru stocarea energiei și echilibrarea rețelei în condițiile creșterii ponderii regenerabilelor (eolian și solar) în mixul energetic. Aceste centrale sunt capabile să pompeze apă în rezervoare superioare atunci când există surplus de energie și să o turbineze ulterior, în orele de vârf, contribuind astfel la stabilitatea sistemului. Totodată, proiectul se suprapune cu nevoia de a integra viitoarele capacități nucleare (reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă), dar și noile parcuri eoliene și solare în creștere accelerată în România. Relansarea Tarniței este cel mai concret pas făcut de autoritățile române în direcția unui proiect energetic major, cu miză tehnologică și geopolitică. Deși în trecut proiectul a fost contestat din motive de eficiență economică, parteneriatul cu un actor internațional de talia EDF oferă o nouă perspectivă de credibilitate și susținere în fața Comisiei Europene. [...]
