Știri
Știri din categoria Energie
Coreea de Sud a deblocat trecerea reactorului nuclear Saeul 3 la „criticitate”, după ce autoritatea de reglementare a confirmat finalizarea inspecțiilor și testelor obligatorii înainte de prima reacție nucleară autosusținută, un pas care mută proiectul din zona de construcție și verificări în cea de operare efectivă, potrivit Interesting Engineering.
Comisia pentru Securitate și Siguranță Nucleară (NSSC) a anunțat că rezultatele arată că unitatea poate atinge în siguranță o reacție în lanț susținută. În termeni operaționali, „prima criticitate” este momentul în care reactorul intră într-o stare stabilă de fisiune, cu producția și pierderea de neutroni în echilibru, ceea ce deschide drumul către testele la putere și, ulterior, către producția comercială de electricitate.
Inspecțiile pre-operaționale au început după emiterea licenței de operare, la 30 decembrie anul trecut, și au vizat sistemele necesare înainte ca reactorul să ajungă la criticitate. Publicația notează că au fost parcurse cinci etape de inspecții, incluzând verificări la încărcarea combustibilului nuclear și teste funcționale la temperaturi ridicate.
NSSC a confirmat și finalizarea celor nouă inspecții obligatorii cerute înainte de prima criticitate. După acest prag, urmează o nouă rundă de verificări: 31 de inspecții suplimentare, inclusiv teste de creștere a puterii („power ascension tests”) și validări ale sistemelor în condiții de operare, până aproape de intrarea în exploatare comercială. În această fază, autoritățile vor verifica și sistemele de răspuns la urgențe, pentru a se asigura că centrala poate gestiona incidente la standarde similare celor aplicate instalațiilor nucleare aflate deja în funcțiune.
Odată operațional, Saeul 3 ar urma să asigure aproximativ 1,7% din consumul total de electricitate al Coreei de Sud și circa 37% din cererea regională a orașului Ulsan, conform aceleiași surse. Din perspectiva pieței, aceste procente indică o contribuție materială la securitatea alimentării, mai ales la nivel regional, într-un moment în care Seulul își consolidează mixul energetic cu capacități nucleare noi.
În privința calendarului, Saeul 3 este așteptat să înceapă operarea în jurul lunii august 2026, iar unitatea Saeul 4 ar urma să urmeze mai târziu în același an. Proiectul a ratat țintele inițiale de punere în funcțiune comercială (martie 2021 și martie 2022), după întârzieri și o pauză de trei luni în 2017, pe fondul schimbării guvernului; reluarea lucrărilor a fost susținută de un comitet public, cu 59,5% voturi pentru, pe motiv de stabilitate a alimentării cu energie.
Saeul 3 și 4 folosesc designul APR1400, iar Interesting Engineering amintește că Coreea de Sud își extinde flota pe această tehnologie, inclusiv prin proiecte de export în Emiratele Arabe Unite.
Recomandate
Coreea de Sud a autorizat trecerea reactorului nuclear Saeul 3 spre faza critică , un pas esențial înainte de producția comercială de energie, potrivit Interesting Engineering . Autoritatea de reglementare nucleară, Nuclear Safety and Security Commission (NSSC), a confirmat finalizarea tuturor verificărilor necesare înainte de atingerea „primei criticități”, moment în care reactorul poate susține o reacție nucleară controlată și stabilă. Procesul de verificare a inclus o serie de inspecții tehnice riguroase, desfășurate în cinci etape după acordarea licenței de operare la finalul anului 2025. Acestea au vizat în principal siguranța încărcării combustibilului nuclear, integritatea echipamentelor și testele de funcționare la temperaturi ridicate. Autoritățile au confirmat că toate cele nouă inspecții obligatorii au fost finalizate cu succes, iar reactorul îndeplinește condițiile pentru a intra în faza de reacție nucleară susținută. Ce urmează pentru Saeul 3: teste de creștere graduală a puterii reactorului verificarea sistemelor în condiții reale de operare încă 31 de inspecții suplimentare până la exploatarea comercială validarea sistemelor de intervenție în caz de urgență Proiectul Saeul 3 face parte dintr-o generație nouă de reactoare de tip APR1400, dezvoltate de Coreea de Sud. Inițial cunoscut sub numele de Shin Kori 5, reactorul a fost aprobat în 2014, însă construcția sa a fost marcată de întârzieri, inclusiv o suspendare temporară în 2017, după o schimbare politică. Reluarea lucrărilor a fost decisă în urma unui vot public, în care majoritatea a susținut continuarea proiectului pentru asigurarea stabilității energetice. Date cheie despre proiect: Element Detalii Tip reactor APR1400 Aprobare inițială 2014 Începere construcție 2017 Operare estimată august 2026 Contribuție energie ~1,7% din total național Impact regional ~37% din consumul orașului Ulsan După punerea în funcțiune, reactorul Saeul 3 va juca un rol important în alimentarea cu energie a Coreei de Sud, acoperind o parte semnificativă din consumul industrial al regiunii Ulsan. Proiectul reflectă strategia țării de a combina securitatea energetică cu standarde stricte de siguranță nucleară, în contextul extinderii acestei tehnologii inclusiv pe piețele externe. [...]
Scăderea accizei la motorină începe să se vadă la pompă , cu prețuri medii în coborâre și diferențe vizibile între orașe și stații, potrivit digi24.ro . Vineri dimineață, motorina standard era vândută, în medie, cu aproximativ 9,58 lei/litru, iar benzina standard coborâse la 8,72 lei/litru, pe fondul reducerii accizei și al unei relaxări pe piețele internaționale ale petrolului. Datele citate în articol sunt furnizate de Peco Online și indică o ieftinire față de ziua anterioară: motorina standard avea „ieri” un preț mediu de 9,77 lei/litru, iar benzina standard ajunsese la 8,94 lei/litru. Unde se văd cele mai mici prețuri și cât de mari sunt diferențele Cele mai mici prețuri raportate au fost în Eforie Nord, unde un litru de motorină standard putea fi cumpărat cu 9,55 lei, iar benzina standard a fost listată la 8,70 lei/litru. În același timp, scăderile nu sunt uniforme la nivel național. În Timișoara, de exemplu, motorina standard ajunsese la aproximativ 9,60 lei/litru, iar benzina la 8,80 lei/litru. La o stație din oraș, în cursul zilei, erau afișate 8,83 lei/litru pentru benzină și 9,67 lei/litru pentru motorină (ambele standard). De ce contează: costuri de transport și presiune mai mică în economie Pentru economie, ieftinirea motorinei are o relevanță directă, deoarece motorina este carburantul dominant în transportul de marfă și în multe activități comerciale. În măsura în care trendul se menține, scăderea poate reduce o parte din presiunea de cost pentru firmele care depind de logistică și distribuție, iar pentru populație se traduce în cheltuieli mai mici la alimentare. Ce explică scăderea și ce ar putea urma Articolul leagă ieftinirile de doi factori: decizia Guvernului de a diminua acciza la motorină, cu efect direct la pompă; calmarea temporară a tensiunilor din Orientul Mijlociu și faptul că prețul barilului de referință nu a mai depășit pragul de 100 de dolari. În acest context, tendința ar putea continua și în perioada următoare, dacă piața internațională rămâne stabilă, însă publicația notează că diferențele între benzinării pot persista, în funcție de stocuri și de politica comercială a fiecărui lanț. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că prețurile la electricitate ar putea scădea din toamnă , dacă Guvernul aplică „cu fermitate” măsurile anunțate pentru dezvoltarea sectorului energetic, potrivit AGERPRES . Declarația a fost făcută miercuri, 8 aprilie 2026, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, ca răspuns la o întrebare despre momentul în care direcțiile de dezvoltare prezentate de Executiv ar urma să se vadă „pentru populație”, prin reducerea costurilor la energie. Bolojan a indicat un orizont de timp începând din această toamnă și până spre primăvara anului viitor pentru apariția efectelor, iar „cel mai târziu anul viitor” pentru „scăderi importante”, pe măsură ce ar intra în producție noi capacități. „În ceea ce privește scăderea de prețuri, consider că dacă cele două măsuri, de a susține investițiile și stocarea și de a îmbunătăți reglementările, le aplicăm cu fermitate, din toamnă ar trebui să vedem niște efecte.” În explicația premierului, scăderea prețurilor ar veni dintr-o combinație de creștere a producției, echilibrare mai bună a sistemului și reducerea „distorsiunilor” din piață, pe fondul unei piețe pe care a descris-o drept competitivă și atractivă pentru investitori. Măsurile la care s-a referit premierul includ, în esență, următoarele direcții: susținerea investițiilor în sectorul energetic; dezvoltarea stocării de energie (capacități care pot păstra energia pentru utilizare ulterioară); îmbunătățirea reglementărilor din domeniu. În același context, premierul a mai spus că Guvernul are în vedere „mai multe direcții strategice” pentru dezvoltarea sectorului energiei electrice, cu accent pe creșterea capacităților de producție și pe îmbunătățirea reglementărilor. [...]
Guvernul condus de Ilie Bolojan vrea să elimine avizele speculative de racordare la rețea , potrivit Libertatea , care relatează despre un set de cinci măsuri anunțate pentru reducerea prețurilor la energia electrică. Premierul a vorbit miercuri, 8 aprilie 2026, într-o conferință de presă, alături de ministrul Energiei, Bogdan Ivan. În centrul pachetului se află desființarea avizelor tehnice de racordare (ATR) obținute în scop speculativ, despre care Executivul susține că blochează rețelele electrice și ridică artificial costurile de acces pentru investitorii care vor să construiască efectiv capacități de producție. ATR este documentul tehnic prin care operatorul de rețea stabilește condițiile de conectare a unei instalații la rețeaua electrică. „Unul din cele mai importante domenii pentru România este energia electrică. Iar preţurile la energie sunt date în principal de două aspecte, pe de-o parte, de capacităţile de producţie şi e nevoie să ne creştem capacităţile de producţie. Pe de altă parte, de regulile din viaţă, de reglementări şi e nevoie să ne îmbunătăţim reglementările, în aşa fel încât cele două măsuri combinate, creşterea capacităţilor de producţie şi îmbunătăţirea reglementărilor să ne ducă la preţuri mai mici în energie în perioada următoare şi la îmbunătăţirea siguranţei energetice a ţării noastre.” Mesajul premierului este că nivelul prețurilor din energie depinde direct de câtă energie poate produce România și de calitatea regulilor din piață, iar ambele ar necesita „optimizări urgente”. În această logică, eliminarea ATR-urilor speculative este prezentată drept o „prioritate zero”, pentru deblocarea accesului la rețea și reducerea costurilor pentru proiectele considerate reale. Pe lângă combaterea speculei din zona avizelor de racordare, Guvernul a indicat încă patru direcții: eficientizarea companiilor de stat din energie, corectarea distorsiunilor de piață care scumpesc factura finală, extinderea capacităților de stocare și garantarea investițiilor strategice, cu accent pe interconexiunile transfrontaliere majore. În forma prezentată public, planul este descris ca un efort care ar urma să implice atât Guvernul, cât și Parlamentul. Libertatea notează că strategia vizează, în ansamblu, scăderea facturilor prin creșterea producției și ajustări de reglementare, însă articolul nu include un calendar de implementare sau detalii despre mecanismul concret prin care ATR-urile „speculative” vor fi identificate și eliminate. [...]
Xi Jinping a cerut accelerarea construirii unui nou sistem energetic pentru a întări securitatea energetică a Chinei, pe fondul șocurilor globale apărute după războiul din Iran, relatează G4Media , care citează Reuters via Agerpres. Potrivit postului de televiziune de stat CCTV, Xi a pus accent pe dezvoltarea energiei hidroelectrice și pe protecția mediului, cerând totodată extinderea „în siguranță și ordonată” a energiei nucleare. Declarațiile vin la câteva săptămâni după ce conflictul din Orientul Mijlociu a alimentat volatilitatea pe piețele energetice. „Comitetul Central al partidului a ajuns la o profundă înțelegere a tendințelor de dezvoltare energetică globală și a luat decizii majore promovând noua strategie de securitate energetică”, a afirmat Xi. În același timp, liderul chinez nu a făcut o trimitere directă la războiul din Orientul Mijlociu în declarațiile citate de CCTV. Analiștii citați în material arată că China ar fi relativ mai bine poziționată să absoarbă scumpirile petrolului, în condițiile în care cărbunele reprezintă peste jumătate din mixul energetic, țara are stocuri mari de petrol, iar importurile prin Strâmtoarea Ormuz ar reprezenta circa 5% din consumul energetic total. Xi a susținut că investițiile timpurii în eolian și solar s-au dovedit „vizionare”, dar a reafirmat rolul cărbunelui ca bază a sistemului energetic. China operează peste jumătate din capacitatea mondială de producere a energiei pe bază de cărbune, ceea ce o menține principalul emițător de carbon, în timp ce autoritățile continuă să trateze cărbunele ca element de fiabilitate și rezervă flexibilă, chiar dacă accelerează dezvoltarea regenerabilelor. Pe componenta de investiții, China a început în iulie 2025 construcția a ceea ce ar urma să fie cel mai mare baraj hidroelectric din lume, la marginea estică a Platoului Tibetan. Tot luni, a început și construcția unei centrale termice solare de către China General Nuclear Power Group, la altitudinea de 4.550 de metri în Tibet, potrivit agenției de stat Xinhua, menționată în articol. [...]
AIEA avertizează că atacurile din apropierea centralei Bushehr pot declanșa un accident radiologic grav , potrivit News.ro , care citează informații relatate de CNN. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a transmis luni că activitatea militară aflată în desfășurare în apropierea centralei nucleare Bushehr din Iran ar putea avea consecințe serioase, inclusiv dincolo de granițele țării. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a indicat că riscul este legat de faptul că instalația este în funcțiune și găzduiește cantități mari de combustibil nuclear. Duminică, un proiectil a lovit o zonă din apropierea centralei, cunoscută frecvent sub abrevierea BNPP, fiind a patra oară când amplasamentul ar fi fost vizat de la începutul războiului, conform agenției de presă de stat iraniene Tasnim, menționează CNN . Pe baza unei analize independente, AIEA a confirmat că au avut loc recent lovituri în apropierea centralei, inclusiv una la aproximativ 75 de metri de perimetrul amplasamentului. Agenția a precizat, totodată, că centrala în sine nu a fost avariată. Avertismentul AIEA ridică miza de securitate în jurul singurei centrale nucleare iraniene aflate în exploatare, în condițiile în care o deteriorare a infrastructurii sau a zonelor critice din vecinătate ar putea genera un incident radiologic cu impact asupra populației și mediului, inclusiv în afara Iranului. [...]
