Știri
Știri din categoria Energie
Centrala de la Cernobîl a rămas fără alimentare externă cu energie marți, potrivit Reuters, care citează Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), organismul ONU de supraveghere nucleară. AIEA a transmis, într-o postare pe platforma X, că întreruperea a urmat unor activități militare extinse în cursul dimineții.
AIEA a precizat că mai multe stații electrice ucrainene, considerate vitale pentru siguranța nucleară, au fost afectate de activitățile militare. De asemenea, agenția a indicat că au fost impactate și linii electrice care alimentează alte centrale nucleare.
În același context, oficiali ucraineni au declarat că Rusia a lansat marți dimineață un atac combinat cu drone și rachete asupra Ucrainei, care a întrerupt alimentarea cu electricitate și încălzire pentru mii de apartamente din Kiev, în condiții de temperaturi scăzute. Informația este relevantă pentru sectorul energetic și pentru siguranța infrastructurii critice, deoarece alimentarea externă cu energie este un element esențial pentru operarea sistemelor de siguranță ale instalațiilor nucleare.
Recomandate
Ucraina estimează că are nevoie de 5,4 miliarde de euro (aprox. 27,0 miliarde lei) pentru a-și pregăti sistemul energetic pentru iarnă , în condițiile în care finanțarea promisă până acum acoperă doar o mică parte din necesar, potrivit Kyiv Post . Premierul Denîs Șmîhal , care este și prim-vicepremier și ministru al energiei, a prezentat evaluarea la o conferință a grupului de coordonare energetică desfășurată la Kiev. Planul anunțat vizează refacerea a 6,5 GW (gigawați) de capacitate: 4,5 GW prin repararea infrastructurii existente și încă 2 GW prin cogenerare distribuită (producție locală combinată de electricitate și căldură) și surse regenerabile. Finanțare: promisiuni de 100 milioane euro, dar un deficit pentru proiecte deja aprobate La reuniune, parteneri internaționali – inclusiv UE, Regatul Unit, Italia și statele nordice și baltice – au promis aproximativ 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) pentru Fondul de Sprijin Energetic al Ucrainei. În același timp, rămâne un deficit de 829 milioane euro (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru proiecte critice care sunt deja aprobate, conform informațiilor prezentate de Șmîhal. Protecția infrastructurii și echipamente din centrale dezafectate Șmîhal a spus că prioritatea „numărul unu” este apărarea activă a obiectivelor energetice, menționând nevoia de sisteme Patriot și rachete PAC-3 pentru protecție împotriva amenințărilor balistice rusești. Totodată, el a indicat că experți ucraineni au identificat echipamente utilizabile în opt centrale termice dezafectate din Europa, care ar fi gata pentru transport fizic către instalațiile avariate din Ucraina. Semnal pe piața combustibililor: interes pentru reluarea livrărilor de motorină din Ungaria Pe zona de combustibili, Șmîhal a arătat interes pentru reluarea livrărilor de motorină prin conducta din Ungaria, într-un aranjament care ar implica Ukrtransnafta și compania ungară MOL. Context: sprijin european și infrastructură de tranzit Mobilizarea ajutorului energetic are loc pe fondul aprobării recente a unui împrumut de 90 miliarde euro al UE pentru Ucraina, iar deblocarea acestor fonduri a urmat redeschiderii conductei Drujba pe 22 aprilie, după finalizarea reparațiilor pe un tronson avariat de lovituri rusești, potrivit aceleiași surse. [...]
Hidroelectrica a scumpit oferta pentru clienții casnici noi, urcând prețul de pornire la 0,45 lei/kWh în noua propunere valabilă în mai și iunie, potrivit Economica . Schimbarea contează direct pentru costul estimat al facturii la intrarea în contract, pentru că dispare prețul promoțional de 0,40 lei/kWh din primele luni, prezent în oferta anterioară. Noua ofertă prevede un preț al energiei active (fără tarife de rețea și taxe) de 0,45 lei/kWh, fix și garantat pe 12 luni, durata contractului. În aprilie, Hidroelectrica afișa 0,40 lei/kWh pentru primele trei luni, urmat de 0,45 lei/kWh pentru restul de nouă luni. Un alt element introdus explicit este că oferta se adresează doar clienților noi. Cât ajunge prețul final, cu tarife și taxe, în funcție de zona de distribuție Conform ofertei citate, prețul final facturat (cu tarife și taxe incluse) este: 1,11 lei/kWh în Muntenia, Banat și Dobrogea; 1,15 lei/kWh în Muntenia Nord și Transilvania Nord și Sud; 1,13 lei/kWh în Oltenia; 1,19 lei/kWh în Moldova. Contractarea se poate face pe toate canalele de interacțiune cu clienții, nu doar online, iar termenul de scadență al facturii este de 30 de zile calendaristice de la data emiterii. Ce se întâmplă dacă un client devine prosumator în timpul contractului Hidroelectrica include o mențiune pentru clienții care ar putea deveni prosumatori pe perioada derulării contractului: energia consumată din rețea rămâne la 0,45 lei/kWh, iar energia injectată în rețea ar urma să fie plătită tot la 0,45 lei/kWh, conform ofertei. Context: creșterea portofoliului de furnizare și achizițiile din piață Economica notează că, în trimestrul 1 din 2026, Hidroelectrica a raportat o creștere a producției totale de energie electrică cu 36%, la 3,6 TWh, iar vânzările au urcat la aproape 4 TWh (+40%). În același interval, compania a majorat achizițiile de energie din piață cu 82%, până la 357 GWh, în principal pentru consumul clienților proprii din portofoliul de furnizare. În totalul de aproape 4 TWh vânduți, livrările către clienții finali ai companiei au fost de 2,13 TWh (+33%), iar vânzările pe piețele angro au ajuns la 1,71 TWh (+51%), potrivit aceleiași surse. Pentru context suplimentar, Economica trimite la o analiză despre bugetul companiei pe 2026: Economica . De asemenea, este menționat un material despre rezultatele operaționale din T1: e-nergia.ro . [...]
OMV Petrom și-a diversificat importurile de țiței pe 4 continente , pe fondul perturbărilor din piața globală generate de războiul din Orientul Mijlociu și blocarea Strâmtorii Ormuz , care au redus oferta și au crescut volatilitatea și competiția la cumpărare, potrivit Profit . CEO-ul OMV Petrom, Cristina Verchere, a declarat pentru publicație că, în acest context, compania a ajuns să importe țiței inclusiv din Canada. Miza operațională este menținerea fluxului de materie primă pentru rafinare într-o perioadă în care aprovizionarea este „îngreunată”, iar prețurile sunt mai volatile. Un element-cheie pentru reziliența companiei rămâne producția internă: Verchere spune că producția proprie asigură aproximativ jumătate din necesarul de rafinare al OMV Petrom, restul fiind acoperit din importuri. În condițiile actuale, diversificarea surselor de import devine un instrument de reducere a riscului de întrerupere și de limitare a expunerii la blocaje logistice sau la tensiuni regionale. De ce contează Pentru piața locală, mesajul indică o presiune suplimentară asupra lanțului de aprovizionare cu țiței, într-un moment în care companiile concurează mai agresiv pentru volume disponibile. În același timp, faptul că OMV Petrom își poate acoperi doar jumătate din necesarul de rafinare din producția proprie arată dependența structurală de importuri și importanța accesului la rute și furnizori alternativi atunci când apar șocuri geopolitice. [...]
Decizia Hidroelectrica de a distribui integral profitul ca dividende, fără alocări pentru investiții, a reaprins disputa dintre nevoia de bani la buget și modernizarea celei mai profitabile companii de stat , după ce premierul Ilie Bolojan a criticat public conducerea companiei pentru „nefăcând investiții”, potrivit HotNews . Bolojan, care asigură interimatul la Ministerul Energiei, a folosit Hidroelectrica drept exemplu de „bani publici” gestionați prost, susținând că în ultimii ani compania ar fi preferat să maximizeze profitul și să evite investițiile, deși are active care necesită modernizare. Profitul merge la stat, nu la dezvoltare Conform documentelor companiei citate în articol, de cel puțin trei ani întregul profit al Hidroelectrica este direcționat către acționari sub formă de dividende, în condițiile în care statul, prin Ministerul Energiei, deține 80% din acțiuni. În ședința AGA din 28 aprilie, compania a decis ca nici din profitul net de aproximativ 3,3 miliarde lei (673 milioane euro) obținut anul trecut să nu fie reținută vreo sumă pentru dezvoltare. Statul ar urma să încaseze peste 2,6 miliarde lei (circa 520 milioane euro), dividendele fiind prezentate ca instrument pentru acoperirea deficitului bugetar. Pe lângă acestea, directoratul a convocat pentru 29 mai o nouă AGA, cu un punct pe ordinea de zi privind distribuirea a încă 1 miliard de lei din rezerve, tot sub formă de dividende. Miza economică: investiții amânate într-o companie cu echipamente îmbătrânite HotNews notează că gradul de uzură al capacităților de producție este ridicat: majoritatea hidroagregatelor (circa 61%) au între 20 și 50 de ani de la punerea în funcțiune, iar doar 15% au fost puse în funcțiune sau retehnologizate după 2006, potrivit raportului pe 2025 al companiei. Hidroelectrica susține că programul de investiții pentru 2025 a fost realizat în proporție de 95% din bugetul alocat, cu investiții de 781 milioane lei (156 milioane euro). Din această sumă, circa 121 milioane lei (25 milioane euro) au mers către proiecte de energie fotovoltaică și stocare. Bolojan: stocarea ar fi putut reduce prețurile cu 20–30% În interviul acordat Rock FM, premierul a argumentat că instalarea de baterii de stocare lângă baraje ar fi permis mutarea energiei produse la prânz către consumul de seară, ceea ce ar fi însemnat profituri mai mari pentru companie și prețuri mai mici pentru consumatori. „Gândiți-vă că dacă [...] am fi montat [...] niște baterii de stocare [...] ar fi însemnat profituri mai mari pentru Hidroelectrica și ar fi însemnat prețuri cu 20 – 30% mai mici pe piața de energie din România”, a spus Bolojan. El a criticat și nivelul bonusurilor de performanță, afirmând că au fost preferate în locul investițiilor. Context: selecția conducerii, din nou sub presiune În paralel, la Hidroelectrica este în derulare un proces de selecție pentru un nou director general și un director financiar. Contractul de recrutare a fost atribuit firmei Pluri Consultants Romania SRL, însă atribuirea a fost contestată, iar Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a dispus trimiterea dosarului la Tribunalul București, potrivit informațiilor din articol. Compania neagă influența politică în proces, într-un răspuns transmis publicației. HotNews mai amintește că, în noiembrie 2025, Consiliul de Supraveghere a anulat o procedură de numire, chiar dacă asta ar fi însemnat pierderea unor bani din PNRR, iar ulterior l-a numit pe Bogdan Badea director general interimar; surse din companie afirmă că acesta și-a depus candidatura pentru un nou mandat în actuala procedură. Ce urmează Următorul moment-cheie este AGA din 29 mai, unde acționarii ar urma să decidă asupra distribuirii suplimentare a 1 miliard de lei din rezerve. În același timp, selecția noii conduceri rămâne în derulare și este deja contestată în instanță, ceea ce poate prelungi incertitudinea managerială într-o companie aflată între presiunea de a finanța bugetul și nevoia de investiții în capacități vechi. [...]
China mută fuziunea nucleară în zona de politică industrială , după ce a inclus „fuziunea nucleară controlabilă” în proiectele majore ale celui de-al 15-lea Plan cincinal (2026–2030), un semnal că tehnologia ar urma să treacă treptat de la laborator spre utilizare comercială, potrivit Antena 3 . Miza este accelerarea dezvoltării așa-numitului „soare artificial” – un reactor experimental care urmărește să reproducă pe Pământ principiul Soarelui, adică fuziunea nucleară, proces care poate elibera cantități foarte mari de energie. Inginerii chinezi susțin că proiectul ar putea fi folosit la scară largă în următorii ani, conform Global Times, citat de aceeași sursă. Ce proiecte sunt vizate și unde se află Proiectul menționat este HL-3, un dispozitiv experimental de fuziune de tip tokamak (un reactor care folosește câmpuri magnetice pentru a confina plasma – gaz ionizat – la temperaturi extrem de ridicate). China National Nuclear Corporation (CNNC) afirmă că HL-3 este, în prezent, cel mai mare și mai avansat dispozitiv experimental de acest tip din China, atingând cei mai înalți parametri operaționali din ac east ă categorie. În paralel, China dezvoltă și EAST, un proiect similar în orașul Hefei, care avansează spre noi teste și, treptat, spre utilizare comercială. De ce industrializarea fuziunii rămâne dificilă Materialul notează că realizarea fuziunii nucleare controlate pe Pământ este „extrem de dificilă”, deoarece presupune: gestionarea unor temperaturi ultra-ridicate; menținerea unor câmpuri magnetice puternice; păstrarea stabilă a plasmei fierbinți. În acest context, un expert chinez în afaceri militare și tehnologie, Song Zhongping, indică trei factori cheie: dimensiunea plasmei (pentru izolare), curentul plasmatic (pentru stabilitate) și puterea de încălzire (pentru furnizarea de energie). Un element tehnic critic este „primul perete”, componentă aflată direct în fața plasmei din centru, expusă la temperaturi foarte ridicate și la impactul constant al particulelor. Pentru a rezista, acesta este realizat din tungsten, cupru și oțel inoxidabil, iar China ar fi ajuns la o capacitate „independentă deplină” de dezvoltare, fabricație și testare pentru această componentă, potrivit sursei. [...]
Premier Energy își asigură finanțare peste necesarul proiectului pentru a accelera investițiile în stocare și regenerabile , după ce a contractat o linie de credit de până la 100 de milioane de euro (aprox. 510 milioane lei) de la banca cehă ČSOB , în paralel cu demararea construcției unui sistem de stocare în baterii lângă Iași, potrivit Ziarul Financiar . Compania a început lucrările la un sistem de stocare a energiei în baterii (BESS – instalație care stochează energie electrică pentru a o livra ulterior în rețea) cu o putere de 200 MW și o capacitate de 400 MWh, în apropierea municipiului Iași, conform unui raport curent transmis Bursei de Valori București . Proiectul are un cost total estimat la aproximativ 75 de milioane de euro, iar instalația urmează să fie conectată la rețeaua principală de transport a energiei electrice din România. În același timp, amplasamentul – situat în apropierea frontierei cu Republica Moldova – a fost achiziționat în noiembrie 2025, când compania anunța că proiectul era pregătit pentru construcție. Ce acoperă linia de credit de 100 mil. euro Linia de credit de până la 100 de milioane de euro, obținută de la Československá obchodní banka (ČSOB), depășește costul estimat al proiectului BESS. Potrivit companiei, finanțarea va acoperi și dezvoltarea unor active suplimentare de energie regenerabilă, respectiv proiecte eoliene și solare. Premier Energy PLC este listată la Bursa de Valori București pe Segmentul Principal, categoria internațională, sub simbolul PE, și are sediul în Nicosia, Cipru. [...]
