Știri
Știri din categoria Energie
Hidrocentrala Pașcani, începută în 1985, este finalizată în proporție de 85%, iar fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja susține că ar putea fi terminată în 1–2 ani, după ce au fost deblocate exproprierile și „revitalizat” șantierul, potrivit Economedia. Miza economică și operațională invocată: producție anuală de energie și reducerea importurilor în orele de vârf, într-un proiect declarat între timp obiectiv strategic de securitate națională.
Hidrocentrala Pașcani este situată pe râul Siret, între Iași și Suceava. Informațiile provin dintr-o postare a lui Burduja pe Facebook, preluată de Mediafax, în care acesta publică un film de pe șantier și afirmă că, în mandatul său, proiectul a fost „scos din sertar” și lucrările au fost reluate „după decenii”.
Fostul ministru susține că proiectul ar avea efecte directe în mai multe zone, nu doar în producția de electricitate:
Tot Burduja menționează existența unui lac de acumulare de 60 de milioane de metri cubi.
Burduja afirmă că, în 2022, CSAT a declarat AHE Pașcani obiectiv strategic de securitate națională. În plus, el susține că în 2024 au fost alocați banii pentru „exproprierile finale”, de peste 2.000 de hectare, a fost adoptată o hotărâre de guvern și șantierul a fost repornit.
Pe acest fond, fostul ministru estimează că lucrările ar putea fi încheiate în 1–2 ani. În lipsa unor date tehnice și a unui grafic oficial de execuție prezentate în material, termenul rămâne la nivel de estimare politică, bazată pe declarația sa.
Burduja mai spune că în decembrie a depus în Parlament „Legea Hidrocentralelor”, care ar viza proiecte neterminate, declarate „toate” de securitate națională, cu un regim special de deblocare. El enumeră și alte hidrocentrale la care afirmă că va continua vizitele și demersurile: Surduc-Siriu, Răstolița, Bumbești-Livezeni, Cerna-Belareca, Cornetu-Avrig.
Potrivit aceleiași postări, peste 52.000 de persoane ar fi semnat o petiție de susținere a legii.
Recomandate
Guvernul a publicat lista rezervărilor de capacitate în rețea, după ce peste 80.000 MW au fost „blocați” prin avize de racordare fără ca multe proiecte să avanseze , potrivit Libertatea . Miza este una de reglementare și funcționare a pieței: cine ține loc în rețea fără să construiască poate întârzia investiții reale și poate distorsiona planificarea infrastructurii. Datele citate de pe gov.ro , pe baza informațiilor Transelectrica , arată că peste 1.400 de avize tehnice de racordare (ATR) – deținute de mai bine de 1.000 de companii private, firme de stat, municipalități și alte entități – însumează o capacitate planificată de peste 80.000 MW, adică aproape de zece ori necesarul actual de consum al României. În același timp, o parte importantă dintre proiectele pentru care s-a rezervat capacitate nu ar fi făcut pași concreți către implementare. Ce urmărește publicarea listei și ce include Lista publicată are ca scop creșterea transparenței privind rezervările de capacitate în rețea, în contextul reformei procesului de emitere a ATR-urilor. Documentul include doar titularii care cumulează cel puțin 1 MW și acoperă proiecte aflate în stadii diferite, de la avize recent emise până la proiecte în execuție sau deja operaționale. În material este menționat și documentul cu titularii care dețin ATR, disponibil aici: Lista titularilor care dețin ATR . Profilul firmelor din eșantion: multe fără venituri și fără angajați O analiză bazată pe un eșantion aleatoriu de 722 de firme (responsabile pentru circa 72.000 MW din capacitatea aprobată) indică un profil care ridică semne de întrebare privind capacitatea de execuție, potrivit datelor prezentate în articol: Vechime (conform ONRC ): 437 de firme înființate între 2020 și 2023; 105 între 2010–2019; 100 înainte de 2010; 59 după 2024. Activitate economică : 76% aveau cifră de afaceri zero în 2024 ; doar 37 au raportat venituri anuale de peste 100 de milioane de lei. Resurse umane : 78% nu aveau niciun angajat în 2024; doar 15 firme aveau peste 250 de angajați. Capital social : 387 aveau capital sub 10.000 de lei, dintre care 318 sub 1.000 de lei; 101 companii (14%) raportau capital între 100.000 și 1 milion de lei. De ce contează: presiune pentru reguli mai stricte la „rezervarea” rețelei În esență, publicarea listei și datele asociate pun presiune pe reforma ATR-urilor: dacă rezervările de capacitate sunt făcute de entități fără resurse financiare și operaționale, există riscul ca rețeaua să fie ocupată pe hârtie, în timp ce proiectele care pot fi construite efectiv să fie întârziate. Articolul nu detaliază ce măsuri concrete vor urma în reforma ATR-urilor și nici nu cuantifică exact câte proiecte sunt inactive; indică însă că o parte semnificativă dintre rezervări nu s-au transformat în investiții în teren. [...]
Livrarea celui mai mare transportor LNG construit în China ridică miza pe piața navelor „verzi” , într-un moment în care șantierele chineze își cresc rapid cota în comenzile globale pentru nave cu combustibili alternativi, potrivit IT之家 . Nava „乔治敦” („Celsius Georgetown”), un transportor de gaz natural lichefiat (LNG) de 180.000 metri cubi , a fost predată pe 26 aprilie la cheiul China Merchants Heavy Industry (Jiangsu) , în Nantong (provincia Jiangsu), și a plecat ulterior spre Singapore. Vasul a fost proiectat și construit integral de China Merchants Heavy Industry (Jiangsu) Co., fiind descris drept cea mai mare navă LNG finalizată până acum în China . De ce contează: capacitate industrială și conformare la standarde de mediu Transportorul are 298,8 metri lungime și 48 metri lățime și folosește un sistem de propulsie cu turație joasă, cu dublu combustibil (poate funcționa cu două tipuri de combustibil), cu avantaje precum rată redusă de evaporare a încărcăturii și performanțe mai bune de mediu. Conform informațiilor citate, nava respectă cele mai recente norme de mediu ale Organizației Maritime Internaționale (IMO) și cerințele de clasificare ale societăților de profil. În termeni industriali, livrarea este prezentată ca un salt de capabilitate pentru constructorii chinezi în segmentul navelor mari pentru energie mai curată, unde barierele tehnologice sunt ridicate: transportoarele LNG operează la aproximativ -163°C , iar complexitatea proiectării și construcției le plasează în categoria celor mai dificile produse ale industriei navale. Cine a comandat nava și ce urmează Nava a fost comandată de grupul danez Celsius . Managerul de proiect pentru transportoarele LNG la China Merchants Heavy Industry (Jiangsu), Lu Jinlong , a declarat că pentru acest tip de navă există șase comenzi în total: una a fost livrată, iar celelate cinci sunt deja în construcție , următoarea livrare fiind estimată peste aproximativ trei luni . Totodată, șantierul devine a cincea companie din China care a obținut comenzi și a reușit livrarea efectivă a unui transportor LNG de mari dimensiuni, după nume precum Hudong-Zhonghua, Jiangnan Shipyard și Dalian Shipbuilding. Context de piață: China își consolidează poziția la nave cu combustibili alternativi Datele Clarkson citate în material indică o creștere a ponderii șantierelor chineze în comenzile globale pentru nave noi cu combustibili alternativi: ianuarie 2026 : 36 de nave, 2,207 milioane CGT (tonaj compensat brut), 70,19% din totalul global după CGT; dintre acestea, 26 au fost nave cu dublu combustibil LNG ; februarie : ponderea Chinei în comenzile de nave cu combustibili alternativi a urcat la 83,07% . În acest context, livrarea „Celsius Georgetown” funcționează ca un semnal că China nu mai concurează doar la volum , ci își extinde execuția și în segmentele de vârf ale transportului de energie, unde cerințele de eficiență și mediu sunt tot mai stricte. [...]
Carburanții au intrat în a treia zi de scumpiri, cu creșteri de până la 20 bani/l , iar pragul de 9 lei/l la motorină mai este coborât doar în stațiile Petrom, potrivit Profit . Scumpirile au fost operate la primele ore ale nopții în toate stațiile de alimentare. Cele mai mari majorări sunt consemnate la Rompetrol , cu 20 de bani/l la benzină și 15 bani/l la motorină, și la MOL, cu 20 de bani/l la motorină și 13 bani/l la benzină. Liderul pieței, OMV Petrom , a majorat acum cu 20 de bani/l prețul motorinei și cu 10 bani/l pe cel al benzinei, conform datelor analizate de publicație. De ce contează: scumpirea recentă s-a acumulat rapid Profit notează că, în urmă cu doar patru zile (marți), diferența față de prețul de pe 1 martie coborâse la mai puțin de 10 bani/l atât la benzină, cât și la motorină. Între timp, prețurile au crescut cu aproximativ 65 de bani/l. Contextul imediat: trei runde succesive de majorări la Petrom/OMV În rețeaua OMV Petrom, scumpirea din această noapte vine după alte două runde recente, menționate de Profit: vineri: +35 bani/l la benzină și +25 bani/l la motorină; joi: alte creșteri de +20 bani/l (în stațiile Petrom și OMV); acum: +20 bani/l la motorină și +10 bani/l la benzină. Publicația nu indică în material o cauză explicită pentru aceste scumpiri (de exemplu, cotații internaționale sau curs valutar), ci descrie evoluția prețurilor și diferențele dintre rețele. [...]
SoftBank își mută o parte din lanțul de aprovizionare pentru energie în interiorul grupului , prin conversia unei foste fabrici Sharp de panouri LCD din Sakai (Osaka) într-o unitate de producție de baterii pentru centre de date AI, însă calendarul – „în cinci ani” – riscă să nu țină pasul cu ritmul în care compania își construiește infrastructura, potrivit The Next Web . SoftBank a cumpărat anul trecut clădirea din Sakai pentru 100 miliarde yeni (aprox. 676 milioane dolari, adică aprox. 3,1 miliarde lei) și anunțase inițial transformarea ei într-un centru de date pentru inteligență artificială. Acum, conform unui material Bloomberg citat de publicație, SoftBank Corp. (subsidiara de telecom a grupului) vrea să convertească o parte din amplasamentul de 440.000 mp într-una dintre cele mai mari linii de producție din Japonia pentru baterii de mari dimensiuni, destinate alimentării propriilor centre de date AI. Producția ar urma să înceapă „în cinci ani”, în timp ce centrele de date pe care ar trebui să le deservească sunt deja în construcție. De ce contează: bateriile devin un blocaj operațional pentru centrele de date AI Miza este una operațională: centrele de date AI au un profil de consum dificil pentru rețelele electrice, cu variații rapide ale încărcării (de la 30% la 100% în câteva secunde), ceea ce face ca bateriile să fie folosite ca „tampon” între facilități și rețea. În plus, cozile de conectare la rețea din SUA sunt atât de aglomerate încât bateriile ajung să fie o soluție pentru punerea în funcțiune a centrelor de date înainte de conectarea permanentă. În acest context, publicația notează că instalațiile individuale ajung să ceară între 20 și 500 MWh de stocare. Tot acolo este citată o proiecție potrivit căreia piața nord-americană a bateriilor pentru stocare de energie dedicate centrelor de date AI ar urma să crească de la 898 milioane dolari (aprox. 4,1 miliarde lei) anul acesta la 32,4 miliarde dolari (aprox. 149 miliarde lei) până în 2034. SoftBank își închide „cercul” integrării, dar nu spune ce baterii va produce Decizia de la Sakai completează o strategie de integrare pe verticală: SoftBank își extinde controlul de la componente și proiectare de cipuri (Arm, Graphcore, Ampere) la producția de module pentru centre de date (într-o fostă fabrică auto din Lordstown, Ohio) și la energie (prin SB Energy, cu peste 3 GW capacitate solară operată în SUA și un portofoliu în dezvoltare de peste 15 GW solar și 12 GWh stocare). Prin noua linie de la Sakai, grupul ar trece de la achiziția de baterii de la furnizori precum CATL, BYD sau Tesla la fabricarea propriului hardware de stocare. Un detaliu important rămas neclar: chimia bateriilor nu a fost dezvăluită, iar SoftBank nu a precizat dacă va produce celule litiu-ion, baterii solid-state (cu electrolit solid) sau altă tehnologie. Calendarul: bateriile ar veni în jurul lui 2031, în timp ce investițiile AI se accelerează acum Cea mai sensibilă parte a planului este timpul. Dacă linia de baterii intră în funcțiune „în cinci ani”, asta ar însemna aproximativ 2031, în timp ce proiectele de centre de date asociate valului actual de investiții sunt programate mai devreme. Publicația leagă această nevoie de proiectul Stargate , un joint venture de infrastructură AI de 500 miliarde dolari (aprox. 2.300 miliarde lei) pe care Masayoshi Son îl conduce alături de OpenAI, Oracle și MGX (Abu Dhabi). În exemplul dat, campusul planificat în Portsmouth, Ohio, ar viza 10 GW, cu o primă fază estimată la 33 miliarde dolari (aprox. 152 miliarde lei), iar un alt amplasament în Texas ar combina 1,2 GW solar cu stocare integrată. Context financiar: datorie mare și costuri de capital în creștere Mutarea către producție proprie de baterii vine pe fondul unei presiuni financiare ridicate. SoftBank Group are aproximativ 20,5 trilioane yeni datorie totală (aprox. 135 miliarde dolari, adică aprox. 621 miliarde lei), iar S&P i-a revizuit perspectiva la negativ în martie, menținând ratingul BB+. În aprilie, compania a anunțat o emisiune de obligațiuni în valută de 3,56 miliarde dolari (aprox. 16,4 miliarde lei) și a vândut obligațiuni de retail de 418 miliarde yeni cu un cupon record de 4,97%. În paralel, investițiile în infrastructură sunt masive: publicația amintește costul de 3 miliarde dolari (aprox. 13,8 miliarde lei) pentru fabrica din Lordstown și faptul că achiziția sitului Sakai (676 milioane dolari) precedă investițiile – încă nedezvăluite – necesare pentru producția de baterii la scară, un proces tipic „de ordinul miliardelor”, fără a oferi o cifră exactă. În esență, SoftBank încearcă să-și securizeze un input critic pentru centrele de date AI – stocarea de energie – dar pariul industrial are un decalaj de timp față de nevoia imediată, într-un moment în care finanțarea proiectelor este deja sub lupa agențiilor de rating. [...]
Europa își repoziționează politica energetică, iar energia nucleară revine în prim-plan pe fondul presiunilor de securitate și al obiectivelor climatice, la patru decenii de la Cernobîl, potrivit HotNews . Schimbarea de direcție este vizibilă inclusiv la nivelul Comisiei Europene, care tratează tot mai explicit nuclearul ca parte a „energiei curate”, alături de eolian și solar. La nivel global, peste 400 de reactoare sunt operaționale în 31 de țări, iar alte aproximativ 70 sunt în construcție. Energia nucleară produce circa 10% din electricitatea mondială, echivalentul a aproximativ un sfert din toate sursele de energie cu emisii reduse de carbon, conform datelor citate în material. Pivotul UE: de la retragere la „greșeală strategică” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a recunoscut că reducerea energiei nucleare a fost o „greșeală strategică” și a prezentat inițiative pentru a încuraja construirea de centrale. În Europa, ponderea nuclearului a scăzut de la aproximativ o treime din electricitate în 1990 la circa 15% în prezent, pe fondul deciziilor luate după accidentele de la Cernobîl și Fukushima. În același timp, contextul geopolitic a accelerat reevaluarea: Europa a încercat să reducă dependența de energia rusească după invazia Ucrainei, iar războiul din Orientul Mijlociu a evidențiat vulnerabilitățile legate de hidrocarburi. Cursa globală pentru capacități: SUA, China și Rusia Statele Unite rămân cel mai mare producător de energie nucleară, cu 94 de reactoare operaționale, care reprezintă aproximativ 30% din producția globală de electricitate nucleară. Ținta anunțată este de a cvadrupla capacitatea până în 2050. China operează 61 de reactoare și conduce la capitolul construcții noi, cu aproape 40 de unități în lucru, având ca obiectiv depășirea SUA la capacitate nucleară. Rusia, la rândul ei, joacă un rol important în exportul de tehnologie nucleară, construind 20 de reactoare în diverse țări, potrivit informațiilor din articol. „Reactoarele modulare mici”, pariul UE pentru anii 2030 O direcție centrală pentru UE este dezvoltarea Reactoarelor Modulare Mici (SMR) – unități preconizate să devină operaționale la începutul anilor 2030. Acestea sunt descrise ca fiind mai ieftine, mai rapide de construit și mai flexibile decât reactoarele tradiționale, ceea ce le-ar putea face mai ușor de integrat în planurile de investiții și în sistemele energetice naționale. De ce contează pentru economie și industrie Revenirea nuclearului are implicații directe pentru costul și stabilitatea alimentării cu electricitate, în special într-o perioadă în care cererea crește, iar decarbonizarea (reducerea emisiilor) rămâne o țintă politică majoră. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a indicat că revenirea energiei nucleare ar urma să fie „foarte puternică” în America, Europa și Asia, fiind percepută ca un sistem sigur de generare. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a legat „impulsul” actual de nevoia de electricitate fiabilă, cu emisii reduse de carbon, pentru a acoperi cererea în creștere la nivel mondial. Contextul de securitate: lecțiile Cernobîl și riscurile actuale Materialul amintește că Ucraina se bazează în continuare pe energia nucleară pentru aproape jumătate din producția de electricitate, iar centralele au avut un rol important după invazia Rusiei din 2022. Forțele ruse au capturat centrala Zaporojie , iar Kievul a acuzat Rusia de un atac cu drone asupra structurii de protecție care acoperă reactorul avariat de la Cernobîl. În Japonia, 15 reactoare au fost repornite după reevaluări post-Fukushima, iar alte 10 sunt în curs de obținere a aprobării pentru repornire. În Africa, Africa de Sud are singura centrală nucleară funcțională, în timp ce Rusia construiește una în Egipt, iar alte state africane explorează tehnologia. „Cred că a fost o greșeală strategică din partea Europei să întoarcă spatele unei surse fiabile și accesibile de energie cu emisii reduse. În ultimii ani, asistăm la o renaștere globală a energiei nucleare. Iar Europa vrea să facă parte din ea”, a declarat Ursula von der Leyen. [...]
Guvernul vrea să înăsprească regulile de racordare la rețele, pentru a elimina proiectele speculative și a face loc investițiilor care pot crește oferta de energie , potrivit Adevărul . Premierul Ilie Bolojan spune că blocajul de acces la rețele este „principala cauză” a prețurilor ridicate și anunță măsuri discutate cu președintele ANRE , George Niculescu. Bolojan leagă scăderea prețurilor de creșterea producției și a capacității de stocare, inclusiv prin intrarea pe piață a unor noi producători din fotovoltaic și eolian care să poată injecta energie în sistem. În logica prezentată, o ofertă mai mare ar pune presiune în jos pe prețuri. De ce s-a blocat accesul la rețele: prea multe ATR-uri Premierul susține că, în ultimii ani, accesul la rețele „a fost blocat și scumpit” prin emiterea unui număr prea mare de autorizații tehnice de racordare (ATR) – documente care rezervă, practic, capacitate în rețea pentru proiecte viitoare. Conform datelor invocate de Bolojan, s-au emis ATR-uri de peste 80.000 MW, față de circa 9.000 MW „necesari”, la care s-ar adăuga încă 30.000 MW aflați în procesare. În acest context, premierul afirmă că fără deblocarea accesului la rețele „toate discuțiile” despre reducerea prețurilor la energie „nu au niciun fundament”. Ce măsuri pregătește ANRE: garanții mai mari și termene clare Bolojan anunță că, în urma discuțiilor cu ANRE, luni vor fi publicate în dezbatere publică două regulamente: unul privind racordarea; unul privind obținerea autorizației de înființare. Acestea ar urma să crească garanțiile pentru obținerea ATR-urilor, să introducă o garanție de 30 euro/kW instalat pentru obținerea autorizației de înființare și să stabilească termene clare. Miza declarată: proiectele cu finanțare și care respectă termenele să poată fi realizate, iar proiectele speculative să își piardă autorizațiile, eliberând capacitate în rețea pentru investiții „reale”. În paralel, Guvernul pregătește o ordonanță de modificare a legislației primare. După o dezbatere publică de 10 zile, în prima jumătate a lunii mai, regulamentele și actele normative „ar putea fi adoptate”, potrivit premierului. Context: discuții și la Ministerul Energiei Tot vineri, Bolojan s-a întâlnit și cu Bogdan Ivan, ministrul demisionar al Energiei, care a indicat ca obiectiv întărirea sistemului energetic pentru „un preț mai bun” pentru cetățeni și mediul privat, cu accent pe a nu pierde banii europeni, pe creșterea producției și a stocării și pe companii de stat performante în energie. [...]
