Știri
Știri din categoria Politică
Sebastian Burduja avertizează că instabilitatea politică pune în pericol investițiile în energie, iar efectul final ar putea fi întârzierea scăderii facturilor la electricitate, potrivit Digi24.
Consilierul premierului a declarat miercuri, la Solar Energy Bucharest Summit, că „ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile” reprezintă „un act practic de sabotaj” la adresa sectorului energetic și a „investițiilor de miliarde” din domeniu. Burduja a legat direct climatul politic de apetitul investitorilor pentru proiecte pe termen lung, susținând că fără predictibilitate, reguli clare și stabilitate, investițiile nu se mai fac.
„Dacă nu ai predictibilitate, dacă nu ai reguli clare, dacă nu ai stabilitate nu vei avea investiţii în energie, pentru că ele se fac pe un orizont lung de timp.”
Mesajul lui Burduja pune accent pe un risc economic: blocajele și tensiunile politice pot afecta proiectele energetice care ar trebui să aducă, în timp, capacități noi și costuri mai mici în sistem. În această logică, întârzierea investițiilor ar putea amâna și efectele așteptate în facturile consumatorilor.
„Facturile românilor, dacă nu vor scădea peste nişte ani (...) va fi din cauza celor care au răsturnat masa fără motive.”
Declarațiile au fost făcute în cadrul celei de-a cincea ediții a Solar Energy Bucharest Summit, organizată la Palatul Parlamentului în perioada 22–23 aprilie de Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) și Creative Communications.
Burduja a spus că nu face „neapărat observații politice”, dar a motivat intervenția prin efectele pe care instabilitatea le poate avea asupra investițiilor în energie și, implicit, asupra consumatorilor.
Recomandate
Donald Trump își contestă public ratingul de aprobare înaintea alegerilor din noiembrie , susținând că ar avea „60%” sprijin real, în condițiile în care mai multe sondaje naționale îl plasează semnificativ mai jos, potrivit Adevărul . Miza este una electorală și operațională: percepția asupra popularității poate influența mobilizarea bazei republicane și mesajele de campanie în apropierea scrutinului legislativ de la jumătatea mandatului. Într-un interviu acordat publicației The Washington Examiner, Trump a respins media RealClearPolitics , care indică 38,8% aprobare și 60,4% dezaprobare. Întrebat direct despre aceste cifre, președintele a răspuns că sunt „false” și a susținut că, „dacă ar avea nevoie”, ar ajunge la 60% aprobare. Ce arată sondajele citate în articol Afirmațiile lui Trump sunt puse în contrast cu mai multe cercetări sociologice recente: Sondaj Reuters/Ipsos (16–19 octombrie): 34% aprobare, 65% dezaprobare. Pew Research Center (28 septembrie – 4 octombrie): 30% aprobare, 68% opinie nefavorabilă. The New York Times/Siena College (publicat în aceeași săptămână): 34% popularitate. Articolul menționează și o comparație istorică: potrivit publicației americane, acesta ar fi cel mai scăzut nivel de aprobare pentru un președinte american în apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului de la Harry Truman în 1946 (33%). Sprijinul din nucleul MAGA și vulnerabilitatea pe economie Trump își justifică evaluarea optimistă prin sprijinul puternic din rândul republicanilor asociați mișcării MAGA („Make America Great Again”). El invocă o analiză a lui Harry Enten, analist-șef de date la CNN, potrivit căreia susținerea sa în acest segment rămâne foarte ridicată: 99% din voturile acestui grup la alegerile din 2024 și 98% rată de aprobare în septembrie în rândul republicanilor MAGA. Aceeași analiză indică însă o deteriorare puternică a percepției privind gestionarea inflației: soldul dintre cei care aprobă și cei care dezaprobă modul în care Trump gestionează inflația ar fi trecut de la plus 8 puncte procentuale în 2024 la minus 45 înaintea alegerilor legislative din 2026. Contextul disputei: controversa privind date fabricate Respingerea sondajelor are loc și pe fondul unei controverse care implică The New York Times și Wedgewood Research, o firmă de sondare care a recunoscut că a produs date fabricate într-un „experiment social”. Publicația americană a precizat, conform articolului, că sondajele contestate nu au fost folosite la calcularea ratei de aprobare a președintelui. În acest context, Trump continuă să conteste cifrele care indică o popularitate scăzută, în timp ce sondajele citate (Reuters/Ipsos, Pew și NYT/Siena) arată că, la nivel național, majoritatea respondenților dezaprobă activitatea sa. Sursa inițială a relatării este The Independent . [...]
Negocierile Guvern–sindicate intră în linie dreaptă, dar majorările de la 1 ianuarie rămân incerte , pe fondul presiunii de proteste și al constrângerilor bugetare, potrivit Antena 3 . Premierul Luca Niculescu urmează să aibă săptămâna viitoare prima întâlnire cu liderii sindicatelor și ai patronatelor, în Consiliul Național Tripartit . Întâlnirea are loc în contextul nemulțumirilor legate de salarii, pensii și creșterea costului vieții, dar și al amenințărilor cu proteste de amploare. Sindicatele din administrația publică strâng de mai multe luni semnături pentru declanșarea unei greve generale, iar greva din sistemul sanitar, deși suspendată, „ar putea fi reluată în orice moment”, conform aceleiași surse. Miza: salariul minim și noua lege a salarizării Pe agenda discuțiilor intră salariul minim și cadrul mai larg al salarizării în sectorul public. Sindicaliștii cer măsuri pentru protejarea puterii de cumpărare, deblocarea veniturilor și majorarea salariului minim cu 675 de lei brut. În paralel, solicită și un calendar pentru adoptarea noii legi a salarizării, în condițiile în care există „șanse reduse” ca proiectul să ajungă în Parlament până la finalul acestui an. În acest context, Antena 3 notează că majorările salariale de la 1 ianuarie rămân incerte , iar evoluția veniturilor angajaților din sectorul public depinde de negocierile privind noua lege. Patronatele: amânarea creșterii și o formulă predictibilă Reprezentanții patronatelor cer ca următoarea creștere a salariului minim să fie amânată cu cel puțin un an și solicită ca stabilirea acestuia să se bazeze pe o formulă predictibilă, pentru a reduce incertitudinea în planificarea costurilor cu forța de muncă. Constrângerea bugetară: deficitul și presiunea ratingului Negocierile se desfășoară în timp ce deficitul bugetar rămâne o problemă pentru noul guvern. Premierul Luca Niculescu a spus, după prima ședință de guvern, că România trebuie să respecte ținta de deficit bugetar asumată și a avertizat că evaluările agențiilor de rating au fost trecute „foarte la limită”. Pensiile: scenarii de indexare, dar fără decizie În paralel, Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor fac calcule pentru o posibilă indexare a pensiilor. Potrivit estimărilor prezentate, pensiile ar putea crește cu 7,3%, iar dacă s-ar aplica prevederile legale menționate în material, indexarea „ar trebui să fie de 7,7%”. Nivelul efectiv și momentul aplicării rămân însă neclarificate. Ministrul Muncii, Florin Manole, a indicat că estimarea informală a Casei Naționale de Pensii este în prezent de 7,3%, dar a evitat să o trateze ca procent final: „Nu vreau să mă hazardez.” [...]
PSD pune pe masă un pachet de intervenții în ministere, pe fondul acuzațiilor privind „facturi” de peste 30 mld. lei împinse în viitor , după ce Sorin Grindeanu l-a atacat pe fostul premier Ilie Bolojan pentru execuția bugetară și pentru presiunea lăsată asupra finanțelor publice, potrivit Antena 3 . Președintele PSD susține că Bolojan ar fi lăsat „peste 30 de miliarde de lei în facturi neachitate, cheltuieli și obligații împinse în viitor” și „un buget adoptat în aprilie, care s-a epuizat în octombrie”. În aceeași intervenție, Grindeanu a afirmat că fostul premier „a sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul”, acuzând că „a sacrificat economia și a adâncit criza”. Ce măsuri spune PSD că urmează să aplice prin miniștrii din Guvern Grindeanu a prezentat o listă de măsuri pe care ar urma să le ia miniștrii PSD din cabinetul condus de Luca Niculescu, cu accent pe deblocări administrative și finanțări punctuale: Sănătate: asigurarea fondurilor necesare funcționării UPU și serviciilor de Ambulanță la nivel național Agricultură: deblocarea despăgubirilor pentru secetă și reluarea dialogului cu Comisia Europeană pentru reluarea exporturilor de ovine Transporturi: ultimele verificări pentru deschiderea în noiembrie a unei noi secțiuni de autostradă (Tigveni–Curtea de Argeș) Mediu: deblocarea acordului de mediu revizuit pentru tronsonul montan al autostrăzii Pitești–Sibiu (în lipsa căruia se lucrează acum doar pe 45% din șantier) Dezvoltare: operaționalizarea grupului de lucru pentru reforma administrației publice locale Fonduri Europene: discuții la Bruxelles pentru „salvarea banilor din PNRR” Economie: auditul tuturor programelor de sprijin pentru economie Muncă: deblocarea platformei „Work in Romania” pentru lucrători străini, „așteptată de peste o lună de mii de antreprenori și firme românești” Apărare: întâlnire cu partenerii din Bulgaria și Turcia pentru întărirea securității la Marea Neagră Justiție, Interne și Învățământ preuniversitar: implementarea măsurilor privind combaterea violenței în școli Contextul invocat: presiune pe buget și deficit ridicat În același mesaj, Grindeanu a susținut că „acest trend trebuie inversat” și a plasat disputa în contextul situației bugetare, menționând că România are „în prezent cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană”. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia și a adâncit criza.” „Realitatea cifrelor a demonstrat că, în ultimul an, reformele s-au făcut cu sabia de lemn, în timp ce peste economie și veniturile românilor s-a trecut cu tancul.” Articolul nu include reacția lui Ilie Bolojan la acuzațiile formulate și nici detalii suplimentare care să cuantifice, dincolo de suma invocată, structura „facturilor neachitate” sau instituțiile la care se referă. [...]
Ilie Bolojan evită escaladarea publică a tensiunilor cu președintele Nicușor Dan , preferând să păstreze reproșurile în discuții private, într-un moment în care tema funcționării instituțiilor rămâne sensibilă după criza guvernamentală din acest an, potrivit HotNews . Într-un interviu la Digi24, fostul premier a spus că i-a transmis președintelui „unele lucruri”, dar a refuzat să detalieze în spațiul public. Întrebat ce are să-i reproșeze șefului statului, Bolojan a răspuns: „Dacă o să am ceva să-i spun, o să-i spun în privat. Și i-am mai spus unele lucruri.” „Colaborare instituțională”, fără „moment de ruptură” asumat Invitat să indice un moment de ruptură în relația cu Nicușor Dan, în timpul crizei guvernamentale, președintele PNL a susținut că nu a perceput unul „clar” și a descris relația drept una de „colaborare instituțională”. În același context, el a comentat că președintele „a acționat cum a socotit de cuviință”, în limitele atribuțiilor sale. Bolojan a insistat că nu consideră normal ca discuțiile private să fie expuse public: „Sunt discuții de natură privată și nu mi se pare normal să le exporți în spațiul public.” Context: critica „sindromului mașinii cu două volane” din Constituție Cu puțin timp înainte, Bolojan a vorbit la Summitul Rethink România 2026 despre ceea ce a numit „boli în Constituția noastră”, care ar produce „sindromul mașinii cu două volane” – o metaforă pentru ambiguități de putere și coordonare între instituții. Declarațiile sunt citate de News.ro . În intervenția de la summit, el a argumentat că, fără echipe puternice și oameni competenți, administrația nu poate livra rezultate „trainice”, mai ales când timpul la dispoziție este scurt și când apar blocaje instituționale. [...]
PNL își lasă deschisă opțiunea de a vota o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu dacă motivele invocate sunt „pertinente”, chiar și în scenariul în care demersul ar fi susținut și de AUR, potrivit HotNews . Într-un interviu la Digi24 , președintele PNL Ilie Bolojan a spus că liberalii ar putea depune ei înșiși o moțiune de cenzură sau ar putea decide să voteze una inițiată de alte partide, în funcție de conținut și de acțiunile Guvernului. Condiția invocată de Bolojan este ca argumentele din moțiune să fie justificate de ceea ce „a făcut Guvernul”. „Dacă acele motive sunt pertinente, s-ar putea să o voteze PNL”. Ce înseamnă, practic, „pragul” pentru un vot PNL Bolojan a indicat că decizia PNL nu ar fi legată de cine depune moțiunea, ci de evaluarea motivelor și a performanței guvernării: „în ce condiții gestionează, cum performează”. În același timp, el a caracterizat guvernul condus de Luca Niculescu drept o „clarificare de responsabilități”, în contextul în care premierul desemnat de președintele Nicușor Dan a ales o formulă de coaliție cu PSD. Opoziție „serioasă”, fără blocaj pe proiectele asumate de România Bolojan a mai precizat că angajamentul PNL de a nu depune moțiune de cenzură timp de șase luni nu exclude opoziția parlamentară. Potrivit acestuia, liberalii nu ar urma să blocheze proiectele care se încadrează în angajamentele României, dar vor critica și vor propune alternative atunci când consideră că inițiativele guvernului „nu sunt în regulă”. În același registru, liderul PNL a spus că existența unui protocol de colaborare cu USR arată intenția de coordonare în opoziție, pe care a descris-o drept „serioasă”, respingând eticheta de „opoziție constructivă”. [...]
Ilie Bolojan spune că reducerea deficitului nu poate fi făcută rapid doar prin tăieri de cheltuieli , invocând întârzieri operaționale și blocaje administrative care apar când statul încearcă să reducă aparatul public, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute vineri, la Sinaia, în cadrul Summitului Rethink România 2026 – „O viziune pentru România”. Fostul premier a plasat discuția în contextul de după alegerile din 2025, când, spune el, presiunea pentru reducerea deficitului a crescut puternic, inclusiv pe fondul angajamentelor repetate față de parteneri externi, în special Comisia Europeană , care ar fi dus la pierderea credibilității României în acest dosar. De ce „tăierile” nu se văd imediat în buget, în viziunea lui Bolojan Bolojan a susținut că echilibrarea bugetară nu poate fi obținută „imediat” prin reducerea cheltuielilor, deoarece astfel de măsuri se derulează în timp și pot genera reacții în lanț în sistem. El a dat ca exemple situații care, în opinia sa, apar când se încearcă concedieri în sectorul public: „îmbolnăviri în masă”, contestații în instanță și alte proceduri care întârzie efectele financiare ale deciziilor. Plafonarea cheltuielilor și „problema” restructurării Potrivit lui Bolojan, în perioada la care se referă s-au făcut „pași importanți”, dar „parțiali”. El a afirmat că a existat acord asupra necesității „restructurării veniturilor”, iar ulterior au fost plafonate cheltuielile, măsură care „a funcționat cât de cât”. În schimb, dificultățile majore ar fi apărut în momentul în care s-a ajuns la „reducerea, restructurarea cheltuielilor”, pe care a descris-o drept greu de implementat. În același timp, a avertizat că fără această componentă – restructurarea cheltuielilor – „indiferent cine vine în guvernare” nu există cale de echilibrare bugetară. Context politic: coaliții fragile și costuri inevitabile În același discurs, liderul PNL a vorbit despre funcționarea coalițiilor, arătând că a încercat să fie „corect” cu partenerii, dar că au existat situații în care, după discuții interne, unii actori ar fi comunicat public altceva. Bolojan a insistat și asupra ideii că „nu există restructurări fără costuri”, inclusiv costuri sociale și politice, și a criticat promisiunile nerealiste privind bunăstarea, pe care le-a descris ca pe un „perpetuum mobile economic”. „Nu poți să echilibrezi lucrurile imediat din tăieri de cheltuieli, pentru că tăierile de cheltuieli se fac în timp.” „Nu există restructurări fără costuri. Nu există nicăieri așa ceva, da? Inclusiv costuri sociale și inevitabil costuri politice.” Într-o notă mai generală despre climatul politic, Bolojan a spus că în toate partidele există „oameni raționali” cu care se poate lucra, dar că „cu golanii e greu să faci treabă”, pledând pentru intrarea în politică a „cât mai multor oameni normali”. [...]
