Știri
Știri din categoria Politică
Sebastian Burduja avertizează că instabilitatea politică pune în pericol investițiile în energie, iar efectul final ar putea fi întârzierea scăderii facturilor la electricitate, potrivit Digi24.
Consilierul premierului a declarat miercuri, la Solar Energy Bucharest Summit, că „ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile” reprezintă „un act practic de sabotaj” la adresa sectorului energetic și a „investițiilor de miliarde” din domeniu. Burduja a legat direct climatul politic de apetitul investitorilor pentru proiecte pe termen lung, susținând că fără predictibilitate, reguli clare și stabilitate, investițiile nu se mai fac.
„Dacă nu ai predictibilitate, dacă nu ai reguli clare, dacă nu ai stabilitate nu vei avea investiţii în energie, pentru că ele se fac pe un orizont lung de timp.”
Mesajul lui Burduja pune accent pe un risc economic: blocajele și tensiunile politice pot afecta proiectele energetice care ar trebui să aducă, în timp, capacități noi și costuri mai mici în sistem. În această logică, întârzierea investițiilor ar putea amâna și efectele așteptate în facturile consumatorilor.
„Facturile românilor, dacă nu vor scădea peste nişte ani (...) va fi din cauza celor care au răsturnat masa fără motive.”
Declarațiile au fost făcute în cadrul celei de-a cincea ediții a Solar Energy Bucharest Summit, organizată la Palatul Parlamentului în perioada 22–23 aprilie de Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) și Creative Communications.
Burduja a spus că nu face „neapărat observații politice”, dar a motivat intervenția prin efectele pe care instabilitatea le poate avea asupra investițiilor în energie și, implicit, asupra consumatorilor.
Recomandate
România cere ca incidentul cu drona rusească de la Galați să fie inclus în concluziile Summitului UE din 18–19 iunie , după ce președintele Nicușor Dan a discutat telefonic cu președintele Consiliului European , António Costa, potrivit news.ro . Miza este una de reglementare și poziționare politică la nivel european: transformarea incidentului într-un element asumat oficial în documentele UE, cu efect asupra mesajului comun față de Rusia și asupra priorităților de securitate. Într-o postare pe Facebook, șeful statului a spus că discuția a vizat „principalele subiecte” ale summitului și că a susținut „reflectarea în Concluziile Consiliului European” a incidentului de la Galați, precum și „consolidarea mesajului de condamnare a acțiunilor Rusiei”, invocând încălcarea repetată a spațiului aerian al statelor membre. „Aceste tactici sunt de netolerat şi este imperativ să fie ferm condamnate.” Securitate: Eastern Flank Watch , complementar cu inițiativele NATO Președintele a mai afirmat că România va urmări ca proiectele din inițiativa „Eastern Flank Watch” să devină operaționale, „în complementaritate cu inițiativele NATO”, cu obiectivul declarat de a susține apărarea și securitatea europeană. Bugetul UE: România cere alocări „cât mai echilibrate” în viitorul cadru financiar În aceeași convorbire, Nicușor Dan a discutat și despre viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene. El a indicat că urmează „o primă discuție asupra propunerilor de alocări efective” și a cerut ca acestea să fie „cât mai echilibrate” și să includă soluții relevante pentru nevoile României. Președintele a precizat că România urmărește să valorifice ceea ce s-a stabilit în cadrul Grupului „Prieteni ai Coeziunii”, pe baza Declarației Comune agreate de statele membre ale grupului pe 26 mai 2026, sub coordonarea României. [...]
UDMR transmite că nu poate garanta votul pentru învestirea viitorului guvern , ceea ce complică formarea unei majorități parlamentare în jurul premierului desemnat Eugen Tomac , potrivit Antena 3 . Mesajul lui Kelemen Hunor vine după întâlnirea cu Tomac și pune accent pe condițiile politice și pe conținutul programului de guvernare, nu pe o susținere „din oficiu”. Kelemen Hunor a spus că UDMR „nu votează împotriva unui guvern”, dar nici „nu poate promite” un vot pentru, înainte de a vedea programul de guvernare și dacă există o majoritate care să-l susțină. Liderul UDMR a adăugat că nu a avut impresia că Eugen Tomac ar fi „extrem de ambițios” în privința programului și că, fără o majoritate, este improbabil ca un executiv să poată duce lucrurile „la bun sfârșit”. De ce UDMR spune că votul e „aproape imposibil” acum UDMR își leagă poziția de faptul că a fost înlăturată de la guvernare prin moțiune de cenzură și consideră greu de justificat să voteze imediat un nou guvern din care nu face parte. „E aproape imposibil să votăm un guvern după ce am fost dați afară dintr-un guvern prin moțiune de cenzură. A doua zi să votăm un guvern din care nu facem parte. Nu se leagă în niciun fel. Nu suntem masochiști politici.” În aceeași intervenție, Kelemen Hunor a indicat că, „deocamdată”, UDMR nu are „argumente suficiente” pentru a susține un guvern din care nu ar face parte, în contextul moțiunii votate de PSD și AUR, conform relatării. Critica față de varianta unui guvern tehnocrat Kelemen Hunor a criticat și ideea unui executiv tehnocrat, argumentând că un guvern condus de un om politic ar trebui să fie „un guvern politic”, cu responsabilitate asumată de partide. În viziunea sa, apelul la un guvern tehnocrat ar semnala lipsă de încredere în partide și ar folosi Parlamentul doar pentru a justifica învestirea unui guvern „care nu are legătură directă cu partidele politice”. UDMR spune că va reveni la discuții după finalizarea programului de guvernare, iar decizia va fi luată în funcție de conținutul acestuia și de existența unei majorități parlamentare. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac pune sub semnul întrebării actualul proiect al legii salarizării și cere o recalibrare care să evite înghețarea veniturilor pentru o parte a bugetarilor , pe fondul nemulțumirilor din sectorul public, potrivit Biziday . Tomac susține că proiectul „nu a fost făcută bine” și că nu a fost explicat suficient, ceea ce a amplificat tensiunile. Într-un interviu la Antena 3 CNN, Tomac a insistat că miza proiectului nu ar fi o majorare generală a salariilor, ci „corectarea dezechilibrelor existente în grilele de salarizare”. În același timp, el a criticat formula care ar crește salariile doar pentru anumite categorii, în timp ce pentru alți angajați din instituțiile publice veniturile ar rămâne pe loc. „Nu sunt de acord cu această formulă, de a crește salariile doar unor categorii, iar persoanelor angajate în instituțiile publice să le stagneze în continuare salariile.” Tomac a legat situația de amânările repetate ale legii în anii anteriori, invocând motive precum pandemia sau calculele electorale, iar acum, spune el, presiunea adoptării a crescut fără ca proiectul să fi rezolvat efectiv diferențele dintre categorii. Ce propune pentru viitorul guvern și ce nume a avansat Tot în contextul negocierilor politice, Tomac a spus că în formula sa de executiv ar urma să existe trei vicepremieri, responsabili de educație, economie și digitalizare. Conform declarațiilor citate de News.ro (preluate de Biziday), el a indicat și o serie de propuneri pentru portofolii: Apărare: Dan Neculăescu, ambasadorul României la NATO; Mediu: Teodor Dulceață, secretar general-adjunct în minister; Dezvoltare: sociologul Vladimir Ionaș; Agricultură: Nicola Istudor, rectorul ASE; Educație: Sorin Costreie, consilier al președintelui Nicușor Dan. Negocierile pentru majoritate: semnalul UDMR În paralel, Tomac a început consultările cu partidele parlamentare, iar prima întâlnire a zilei a fost cu UDMR. La final, liderul formațiunii, Kelemen Hunor, a transmis că, în lipsa unei majorități, șansele de a „duce lucrurile la bun sfârșit” sunt reduse și că UDMR nu are, în acest moment, motive să voteze un guvern din care nu face parte, dar nici motive „solide” să voteze împotrivă, cât timp programul de guvernare nu este finalizat, potrivit Biziday . Kelemen Hunor a mai arătat că decizia va depinde de conținutul programului și de discuțiile interne, menționând explicit teme precum PNRR , programul SAFE și bugetul pentru anul viitor, unde este nevoie de o susținere politică stabilă. Ce urmează Tomac are programate în aceeași zi consultări și cu alte grupuri parlamentare (minoritățile naționale, Uniți pentru România, PACE și POT). În acest context, poziționarea sa față de legea salarizării devine un test de negociere: pe de o parte, trebuie să răspundă nemulțumirilor din sectorul public, iar pe de altă parte să contureze o formulă acceptabilă politic într-un Parlament în care, deocamdată, majoritatea rămâne incertă. [...]
Un judecător federal a anulat taxa de 100.000 de dolari pentru noile vize H-1B , o măsură introdusă de administrația Trump și justificată politic prin ideea de a descuraja angajarea de lucrători străini, potrivit NPR . Decizia are un impact direct de reglementare asupra companiilor și instituțiilor care folosesc programul H-1B pentru recrutarea de personal înalt calificat. Judecătorul Leo Sorokin , de la Tribunalul Districtual al SUA din Boston, a dat câștig de cauză unei coaliții de 20 de state și a concluzionat că executivul și-a depășit autoritatea și a încălcat Administrative Procedure Act (legea care stabilește regulile după care agențiile federale elaborează și emit reglementări). În motivare, Sorokin a scris că politica „impune o taxă pe petițiile H-1B fără delegarea necesară din partea Congresului”. Hotărârea contrazice o decizie anterioară a unei instanțe federale care menținuse majorarea, ceea ce crește probabilitatea unui traseu judiciar mai lung și a unor rezultate diferite în instanțele de apel. De ce contează: costuri și recrutare în sectoare cu deficit de personal Vizele H-1B sunt destinate joburilor înalt calificate, pentru care angajatorii susțin că nu găsesc suficienți candidați americani. Potrivit materialului, cei mai mari utilizatori sunt companiile mari de tehnologie, iar aproape trei sferturi dintre aprobări merg către lucrători din India. Statele reclamante au argumentat că taxa ar fi îngreunat și mai mult utilizarea programului pentru acoperirea unor posturi considerate critice, inclusiv: educatori în învățământul primar și secundar; personal pentru colegii și universități publice; cercetare academică; lucrători din sănătate. Înainte de această majorare, „cele mai multe” aplicații H-1B costau deja „câteva mii de dolari”, iar anunțul taxei de 100.000 de dolari (aprox. 460.000 lei) a declanșat, conform sursei, panică și confuzie în rândul angajatorilor, studenților și lucrătorilor din SUA și din afara țării, urmate de mai multe procese. Reacții și ce urmează Procurorul general al statului Massachusetts, Andrea Joy Campbell, a spus că decizia protejează integritatea programului H-1B ca instrument pentru acoperirea „deficitelor severe de forță de muncă” în educație, sănătate și cercetare medicală. Președintele American Medical Association, Bobby Mukkamala, a numit hotărârea „o victorie pentru pacienți”, argumentând că, pe fondul penuriei de medici, ar trebui reduse barierele pentru atragerea de profesioniști înalt calificați, inclusiv absolvenți internaționali de medicină. Departamentul pentru Securitate Internă a transmis că nu este de acord cu decizia, iar Casa Albă, printr-un purtător de cuvânt, a spus că administrația este „încrezătoare” că ordinul va fi anulat în apel. În paralel, Camera de Comerț a SUA a deschis un proces separat la Washington, D.C., și a atacat în apel respingerea unei cereri de hotărâre rapidă; acel demers lăsase taxa în vigoare, cel puțin până în septembrie 2026, când era programată să expire. NPR mai notează existența unui alt proces, în San Francisco, intentat de grupuri religioase și organizații sindicale, ceea ce poate duce la soluții divergente în mai multe circuite de apel. [...]
Călin Georgescu cere suspendarea președintelui, într-un nou episod de escaladare instituțională : potrivit Digi24 , fostul candidat la alegerile prezidențiale le-a solicitat parlamentarilor să înceapă procedura de suspendare a lui Nicușor Dan, invocând forma „abuzivă” și „sfidătoare” în care șeful statului l-a desemnat pe Eugen Tomac să formeze un nou Guvern. Georgescu a făcut apelul marți, la ieșirea de la Judecătoria Sectorului 1, în fața a sute de susținători. El a susținut că Nicușor Dan ar ocupa „ilegal” Palatul Cotroceni și a cerut declanșarea imediată a procedurii de suspendare, pe fondul nemulțumirii față de desemnarea lui Eugen Tomac pentru formarea Executivului, potrivit Agerpres. Ce reproșează Georgescu și ce consecințe invocă În declarațiile citate de Digi24, Georgescu a legat desemnarea premierului de o acuzație mai amplă privind funcționarea instituțiilor și a avertizat asupra unui posibil impact economic și social. „Se impune asumarea răspunderii de către inițiatorii acestui demers, pentru că va fi un dezastru economic și social masiv.” Totodată, el a afirmat că aceeași răspundere ar reveni și partidelor care ar vota noul Guvern și a cerut parlamentarilor să acționeze „imediat” pentru suspendarea președintelui. Context: termen în instanță și dosarul în care este judecat Georgescu a venit la Judecătoria Sectorului 1 pentru un termen în dosarul în care este judecat pentru propagandă legionară, însă a stat doar câteva minute, iar procesul a fost amânat pentru luna august, mai notează publicația. Conform articolului, el a fost trimis în judecată pe 2 iulie 2025 de Parchetul General pentru promovarea în public a cultului unor persoane vinovate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și pentru promovarea în public a ideilor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale). Procurorii arată că faptele reținute ar fi avut loc în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, inclusiv prin interviuri, declarații și postări online. Ce mai cere: „turul doi înapoi” și desecretizări În aceeași intervenție, Georgescu a susținut că „întoarcerea la democrație” ar însemna „turul doi înapoi” și a cerut desecretizarea ședinței CSAT și a unei ședințe informale a CCR dinaintea anulării alegerilor din 6 decembrie 2024, conform relatării Digi24. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac își fixează reperele de politică externă și internă într-o serie de caracterizări scurte ale liderilor politici și ai marilor puteri, cu mesaje tranșante despre Rusia și Vladimir Putin , potrivit news.ro . Tomac a făcut declarațiile luni seară, la Antena 3, unde a fost rugat să definească „printr-un cuvânt sau o propoziție” mai mulți lideri politici. În acest cadru, el l-a descris pe Nicușor Dan drept „un președinte care va scrie istorie pentru țară”. Mesajul central: Rusia, „inamic”, iar Putin „ne disprețuiește” În lista de caracterizări, Tomac a folosit formulări directe pentru actorii externi, indicând o poziționare fermă față de Rusia și o diferențiere între marile puteri: Rusia: „Inamic” Vladimir Putin: „Ne disprețuiește” Statele Unite: „Am încredere” Ucraina: „O țară pe care o respectăm” Donald Trump: „Un lider influent și important” Xi Jinping: „Un conducător care și-a consolidat poziția” Europa: „O port în suflet” Cum îi descrie pe liderii politici din România Pe scena internă, Tomac a oferit aprecieri diferite, de la elogii la critici, în funcție de persoană: Nicușor Dan: „Un președinte care va scrie istorie pentru țară” Ilie Bolojan: „Un om politic cu multă experiență” Sorin Grindeanu: „Un om politic destul de dispus să facă lucruri importante pentru ca țara să meargă înainte” Dominic Fritz: „Un lider politic pe care îl respect” Kelemen Hunor: „Un om politic cu foarte multă experiență și aș spune un bun român de etnie maghiară” George Simion: „Un politician care nu respectă regulile” Eugen Tomac (despre sine): „Un român care își iubește țara” În aceeași serie de răspunsuri, Tomac a mai spus despre „Moldova” că este „parte din țara mea”, iar despre „România” că este „țara mea”. [...]
