Știri
Știri din categoria Energie
Guvernul german ia în calcul repornirea unor centrale pe cărbune oprite, pentru a tempera costurile energiei pe fondul scumpirii gazelor după escaladarea războiului din Iran, potrivit POLITICO, care citează surse din coaliția de guvernare de la Berlin.
Măsura ar avea ca obiectiv economisirea gazului, al cărui preț a crescut puternic după atacurile inițiale asupra Teheranului de la finalul lunii februarie. În același timp, o creștere a producției pe cărbune ar împinge în sus emisiile de CO2, întrucât cărbunele este mai poluant decât gazul natural.
Joi, Bundestagul a adoptat un pachet de măsuri privind combustibilii, menit să limiteze creșterile de preț operate de companiile energetice, însă eficiența lui a fost pusă sub semnul întrebării imediat după vot. Ministrul Economiei și Energiei, Katherina Reiche, a spus că pachetul ar putea să nu fie suficient dacă situația se prelungește, în condițiile în care criza a scos de pe piață „o cincime din oferta mondială de petrol și gaze naturale lichefiate” (GNL, adică gaz răcit până devine lichid pentru a fi transportat mai ușor).
„Dacă asta nu este suficient, ar putea urma alte pachete de sprijin”, a declarat Reiche.
Discuțiile dintre social-democrați și creștin-democrați includ o propunere de activare temporară a unor centrale pe huilă aflate în rezervă, folosite pentru a preveni blocaje de aprovizionare și pentru a stabiliza prețurile la electricitate. În prezent, aceste capacități sunt utilizate în principal pentru stabilizarea rețelei iarna, iar operatorii primesc decontarea costurilor, fără profit, cât timp centralele rămân nefolosite.
Companii mari din sector, precum Steag, susțineau creșterea utilizării rezervelor pe cărbune încă dinaintea atacurilor SUA și Israelului asupra Iranului, argumentând că acestea ar putea acoperi perioada până la construirea unor noi centrale pe gaz. Un purtător de cuvânt al Steag a indicat că Germania menține „o flotă de centrale pe huilă în rezervă de aproximativ 6,7 gigawați”, care „în teorie” ar putea alimenta circa 7 milioane de gospodării, și a adăugat că, într-o zi tipică cu producție redusă din surse regenerabile, aceste centrale ar putea reduce prețurile la electricitate cu până la 60%.
Deocamdată, nu a fost luată o decizie. Public, Reiche a vorbit doar despre deschiderea față de o creștere temporară a indemnizației pentru navetă și despre posibilitatea reducerii taxei pe electricitate pentru toți consumatorii, cu precizarea că trebuie verificat dacă există spațiu bugetar pentru o asemenea măsură.
Recomandate
Kirill Dmitriev susține că Europa va ajunge să „implore” energia Rusiei , pe fondul unei posibile crize globale de aprovizionare, potrivit Libertatea , care îl citează pe Dmitriev prin Politico. Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe și reprezentant special al președintelui rus pentru investiții și cooperare economică, afirmă că Moscova va primi solicitări din partea Europei și Marii Britanii și va decide dacă le va onora. În același context, el a criticat politica Occidentului de reducere a dependenței de energia rusească după invazia Ucrainei din 2022. „Predicția noastră este foarte clară: Europa și Marea Britanie vor implora resursele energetice rusești.” Declarațiile au fost făcute la o întâlnire a Uniunii Industriei și Antreprenorilor din Rusia, unde Dmitriev a avertizat că prețul petrolului ar putea urca la 150-200 de dolari pe baril din cauza conflictelor din Orientul Mijlociu. El a mai spus că Europa nu ar fi pregătită pentru ceea ce a numit „cea mai severă criză energetică” și a apreciat că Occidentul „și-a tras un glonț în picior” prin reducerea importurilor din Rusia. În relatarea preluată de Libertatea, contextul invocat include creșterea accelerată a prețurilor la energie, pe fondul blocadei Iranului asupra Strâmtorii Ormuz, care afectează fluxurile de gaze naturale lichefiate, în timp ce cotația petrolului se apropie de 100 de dolari pe baril, alimentând temeri privind o criză economică globală. Pe de altă parte, oficialii europeni își mențin poziția de a nu reveni la dependența de energia rusească. Dan Jørgensen, comisarul UE pentru Energie, a declarat că „nu există cale de întoarcere la dependența de energia rusească” și că blocul nu ar trebui să importe „nici măcar o moleculă” din resursele Moscovei, conform Politico, citat de Libertatea. În același timp, UE a redus treptat importurile de gaze rusești după 24 februarie 2022, însă Rusia reprezenta încă 19% din importurile totale de gaze ale UE în 2024, față de 45% în 2021. [...]
Ministerul Finanțelor pregătește accize dinamice la carburanți pentru a tempera scumpirile la pompă, în contextul unei noi crize energetice, potrivit Mediafax . Măsura ar urma să fie introdusă prin ordonanță de urgență, iar România vrea să acționeze coordonat cu Uniunea Europeană, pe fondul unui „șoc energetic” discutat la reuniunea Eurogroup. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , vineri, după reuniunea Eurogroup. El a susținut că răspunsul trebuie construit împreună cu partenerii europeni și că actualul context economic este mai dificil decât în 2022, când prețurile la energie au crescut abrupt după invadarea Ucrainei de către Rusia. „România trebuie să fie parte din efortul european pentru a limita impactul crizei energetice. Astăzi, în cadrul reuniunii Eurogrup, am discutat despre impactul noului șoc energetic și despre modul în care trebuie să răspundem coordonat la nivel european”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook. Ministrul a argumentat că „spațiul fiscal este limitat”, ceea ce impune instrumente „mai bine calibrate” și o coordonare mai strânsă între statele membre. În acest sens, Nazare a indicat și nevoia de colaborare între miniștrii de finanțe și cei ai energiei, printr-o apropiere între formatele ECOFIN (Consiliul miniștrilor de finanțe) și Consiliul miniștrilor energiei, pentru „soluții comune și coerente”. Pe plan intern, Ministerul Finanțelor se află, potrivit lui Nazare, într-un „stadiu avansat” al elaborării ordonanței de urgență care va introduce „un mecanism transparent de ajustare a accizelor pentru carburanți”. Acesta este descris ca un sistem de „accizare dinamică” menit să răspundă șocurilor externe și să permită ajustări graduale, în funcție de evoluția simultană a prețurilor și a cotațiilor internaționale, cu efect direct în temperarea creșterilor la pompă. [...]
Romgaz a semnat noi contracte de vânzare a gazelor cu E.ON Energie România și Engie România , iar valoarea cumulată a tranzacțiilor din ultimele 12 luni cu aceste companii a depășit pragul de 10% din cifra de afaceri netă aferentă anului 2024, potrivit Ziarul Financiar . Cel mai mare contract este încheiat cu E.ON Energie România și are o valoare de aproximativ 793,1 milioane lei, fără TVA. Acordul vizează livrarea de gaze naturale în perioada 1 aprilie – 1 noiembrie 2026. Contractul prevede plata la 30 de zile de la facturare și penalități de întârziere de 0,1% pe zi. Înțelegerea este garantată prin scrisoare de garanție bancară, conform informațiilor publicate. Romgaz a mai semnat cu E.ON Energie România un al doilea contract, în valoare de circa 3,48 milioane lei, pentru livrări în aceeași perioadă. Separat, cu Engie România a fost încheiat un contract de aproximativ 22.800 lei, pentru livrări în intervalul aprilie – iulie 2026. Raportarea acestor tranzacții este făcută în baza regulilor pieței de capital, care cer notificarea operațiunilor considerate semnificative atunci când valoarea cumulată depășește un prag raportat la cifra de afaceri. Romgaz este listată la Bursa de Valori București și este unul dintre principalii producători și furnizori de gaze naturale din România. [...]
Până la 40% din capacitatea de export de petrol a Rusiei ar fi fost scoasă din funcțiune , potrivit Kyiv Post , care citează calcule Reuters bazate pe date de piață, în contextul atacurilor cu drone atribuite Ucrainei, al unui atac contestat asupra unei conducte majore și al reținerii unor petroliere. Reuters estimează că perturbarea se ridică la aproximativ 2 milioane de barili pe zi, iar analiștii o descriu drept cea mai severă lovitură asupra lanțului de aprovizionare cu petrol al Rusiei din istoria modernă. În zona Mării Baltice, încărcările în porturile Primorsk și Ust-Luga, principalele hub-uri rusești de export, au fost suspendate din nou după atacuri recente cu drone care ar fi provocat incendii și avarii la infrastructură. În paralel, portul Novorossiysk de la Marea Neagră ar funcționa sub capacitatea normală, după atacuri anterioare din această lună. Pe ruta terestră, exporturile prin conducta Drujba către Ungaria și Slovacia ar fi fost în mare parte oprite din ianuarie, după avarii raportate în Ucraina în urma unor lovituri rusești. Separat, rețineri repetate ale unor petroliere asociate Rusiei în apele europene ar fi perturbat circa 300.000 de barili pe zi din exporturile de petrol arctic expediate din Murmansk, potrivit traderilor citați. Miza economică este ridicată: exporturile de petrol sunt prezentate ca o sursă importantă de venit pentru bugetul federal al Rusiei și un pilon al economiei sale, estimată la aproximativ 2,6 trilioane de dolari. În același timp, materialul notează că piețele energetice globale rămân tensionate, iar prețul petrolului a depășit temporar 100 de dolari pe baril pe fondul conflictului legat de Iran. Moscova a calificat loviturile ucrainene drept „atacuri teroriste” și afirmă că își consolidează măsurile de securitate la infrastructura energetică. [...]
Guvernul francez urmează să vină în zilele următoare cu un set de măsuri pentru energie , pe fondul creșterilor accelerate de prețuri provocate de conflictul din Iran , iar autoritățile încearcă să limiteze impactul direct asupra economiei, relatează Agerpres . Anunțul a fost făcut de ministrul de Finanțe, Roland Lescure, care a indicat că executivul lucrează deja la soluții punctuale pentru sectoarele cele mai expuse. Potrivit oficialului, transporturile și pescuitul sunt printre domeniile care resimt cel mai puternic scumpirile, în special din cauza costurilor ridicate la combustibili și energie. În acest context, statul francez vizează intervenții țintite, similare unor scheme deja aplicate anterior pentru transportul de marfă, dar adaptate noii situații din piață. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului RTL, unde Lescure a sugerat că măsurile vor fi calibrate astfel încât să ofere sprijin direct actorilor economici afectați. Creșterea prețurilor la energie este legată direct de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu , care au perturbat piețele internaționale și au alimentat incertitudinea privind aprovizionarea. În paralel, Franța nu acționează izolat. Oficialul a menționat posibilitatea unei reuniuni la nivel înalt, care ar putea avea loc luni , reunind miniștri de Finanțe, miniștri ai Energiei și guvernatori ai băncilor centrale din G7 . Discuțiile ar urma să vizeze coordonarea răspunsului internațional la actualul șoc energetic. În lipsa unor detalii concrete despre forma finală a intervențiilor, direcția este deja conturată: sprijin punctual pentru industrii vulnerabile și o abordare coordonată cu partenerii internaționali. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor reuși să tempereze presiunea asupra companiilor și, implicit, asupra consumatorilor finali, într-un context economic deja tensionat. [...]
Prețul mediu al motorinei standard a trecut de 10 lei/litru , cu două zile mai devreme decât era estimat, potrivit Știrile Pro TV . Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, spune că depășirea pragului confirmă o prognoză formulată cu trei săptămâni în urmă și reflectă efectul cumulat al factorilor economici și geopolitici asupra pieței. Chisăliță susține că, deși a fost criticat când a avansat scenariul, „astăzi prețul mediu al motorinei standard a atins 10 lei/litru” și că trecerea peste acest nivel nu trebuie tratată doar ca o știre de preț, ci ca un exemplu despre felul în care publicul percepe (sau ratează) mecanismele din spatele scumpirilor. El afirmă și că depășirea pragului „nu este finalul unei povești, ci începutul uneia mai complicate”. Conform specialistului, estimarea inițială indica depășirea pragului în jurul datei de 27 martie 2026 , însă realitatea a devansat scenariul cu două zile. Din perspectiva pieței, atingerea nivelului de 10 lei/litru funcționează ca un reper psihologic și economic: odată depășit, discuția se mută de la „dacă” la „cât de repede” se pot transmite în costuri mai largi presiunile care au împins prețul în sus. [...]
