Știri
Știri din categoria Energie
Meta mizează pe reactoare nucleare avansate pentru a susține expansiunea accelerată a AI, într-un context în care cererea uriașă de electricitate a centrelor de date împinge industria nucleară americană într-o nouă fază de creștere, potrivit Fortune.
După decenii de stagnare, pe fondul temerilor de siguranță și al costurilor mari, energia nucleară revine în discuție ca soluție pentru consumul constant și ridicat al infrastructurii de inteligență artificială. Articolul amintește cazul centralei Vogtle din Georgia, un proiect care a ajuns la 35 de miliarde de dolari și a durat 15 ani, devenind un exemplu de ce investițiile în nuclear au fost evitate.
Un element-cheie al „renașterii” este trecerea de la proiecte mari, lente și scumpe la reactoare modulare mici (SMR), care ar putea fi construite în circa trei ani, față de aproximativ zece ani pentru centralele tradiționale. În paralel, presiunea vine din partea „hyperscalerilor” (giganți care operează centre de date la scară foarte mare), care au nevoie de energie disponibilă permanent, nu doar atunci când bate vântul sau este soare.
„Acesta a fost primul semnal de alarmă”, afirmă Dan Ives, analist la Wedbush Securities, despre acordurile semnate de Meta, anticipând mișcări similare din partea altor companii tehnologice.
În ianuarie, Meta a semnat acorduri cu TerraPower (compania fondată de Bill Gates) și cu Oklo (startup susținut de Sam Altman) pentru dezvoltarea unor proiecte de aproximativ 4 gigawați, destinate să alimenteze viitorul mega-campus AI „Prometheus” din Ohio, notează Fortune. În detaliu, TerraPower are în plan punerea în funcțiune a două reactoare în 2032, cu opțiunea de a ajunge la opt unități (2,8 gigawați), iar Oklo vizează 1,2 gigawați până în 2034, cu lucrări care ar urma să înceapă în 2026 în Ohio.
Din text reies câteva motive pentru care AI-ul împinge nuclearul în prim-plan, dincolo de argumentul climatic:
Pe partea tehnologică, TerraPower și Oklo mizează pe reactoare răcite cu sodiu, diferite de reactoarele clasice cu apă ușoară. Sodiul transferă mai bine căldura și permite funcționarea la presiune scăzută, ceea ce ar reduce nevoia de structuri masive din beton și oțel. În plus, TerraPower menționează stocarea energiei în sare topită, ca „baterie termică” pentru vârfurile de consum, iar Oklo pune accent pe reciclarea combustibilului nuclear, într-un context în care Rusia domină aproape jumătate din capacitatea de îmbogățire a uraniului.
Totuși, accelerarea vine la pachet cu o dispută de reglementare. Fortune arată că obiectivul Casei Albe este creșterea capacității nucleare americane de la 100 la 400 de gigawați până în 2050, iar pentru a grăbi proiectele administrația Trump propune revizuirea normelor de siguranță și transferul unor competențe către Departamentul Energiei (DOE). Criticii, inclusiv Uniunea Oamenilor de Știință Preocupați (UCS), avertizează că viteza impusă de „cursa AI” poate împinge în plan secund cerințele de siguranță și transparență, ceea ce riscă să devină un punct sensibil al acestei renașteri nucleare.
Recomandate
Ambasadorul SUA spune că România poate schimba jocul energetic în regiune , într-un context în care reducerea dependenței de Rusia rămâne o miză majoră, relatează Antena 3 CNN , citând un interviu acordat AGERPRES de Darryl Nirenberg , ambasadorul Statelor Unite la București. Declarațiile au fost făcute luni, în primul interviu acordat presei române de la preluarea mandatului. Nirenberg a legat explicit tema energiei de securitatea națională și de dezvoltarea economică, susținând că România are resurse deja exploatate și altele care urmează să fie valorificate. „La bază, România are potențial să revoluționeze domeniul energetic în Europa Centrală și de Est, în ceea ce privește reducerea dependenței de Rusia. Cum a spus președintele Trump, securitatea energetică înseamnă securitate națională, iar energia este cheia dezvoltării economice.” Pe zona nucleară, ambasadorul a spus că „programul nuclear este promițător” și a indicat implicarea SUA prin tehnologie și companii în proiectele de la Cernavodă, menționând refacerea reactoarelor. Totodată, a făcut referire la reactoarele modulare mici (SMR), o tehnologie de centrale nucleare de dimensiuni mai reduse, dezvoltată în baza unui acord interguvernamental cu contribuție americană. În ceea ce privește finanțarea proiectului SMR, Nirenberg a afirmat că Eximbank și Development Finance Corporation s-au angajat să investească „până la 3 miliarde” și, respectiv, „un miliard de dolari”. Ambasadorul a mai spus că una dintre prioritățile mandatului său în România este avansarea oportunităților economice și comerciale, „în special în domeniile energiei, mineralelor critice și tehnologiei”, cu obiectivul de a sprijini companiile americane și de a consolida legăturile bilaterale. [...]
Electrica va distribui dividende de 50 milioane lei către bugetul de stat , potrivit Profit.ro . Decizia apare în contextul în care compania pregătește, în paralel, un program de investiții de aproape 2 miliarde lei. Dividendele de 50 milioane lei și miza pentru acționarul stat Distribuirea dividendelor către bugetul de stat înseamnă o intrare directă de numerar la nivelul finanțelor publice, din partea unui emitent relevant din sectorul energetic listat la bursă. În practică, astfel de plăți sunt urmărite atât de investitori, cât și de autorități, pentru că reflectă politica de remunerare a acționarilor și capacitatea companiei de a genera și aloca resurse. În același timp, nivelul dividendelor trebuie citit împreună cu nevoile de finanțare ale companiei, mai ales într-o perioadă în care rețelele de distribuție și infrastructura energetică au nevoie de modernizări și extinderi. Din această perspectivă, mesajul implicit este unul de echilibru între distribuirea de profit și susținerea investițiilor. „Compania va distribui dividende de 50 milioane lei către bugetul de stat”, relatează Profit.ro. Investiții de aproape 2 miliarde lei, în paralel cu distribuirea de numerar Conform aceleiași surse, Electrica pregătește investiții de aproape 2 miliarde lei. Dimensiunea programului indică un efort semnificativ de capital, într-un sector în care investițiile sunt, de regulă, multianuale și puternic influențate de reglementare și de ritmul de dezvoltare a consumului și a producției. Alocarea simultană a unor sume pentru investiții și a dividendelor către acționari este un indicator urmărit de piață, pentru că poate influența structura de finanțare (resurse proprii versus împrumuturi) și, implicit, profilul de risc și costurile viitoare ale companiei. Profit.ro nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre calendarul plății dividendelor sau despre destinațiile exacte ale investițiilor. [...]
Schema de sprijin pentru facturile la energie electrică se prelungește în forma actuală până la finalul lui 2026 , potrivit EVZ , după ce autoritățile au decis continuarea mecanismului și după 31 martie. Măsura vizează consumatorii vulnerabili și presupune acordarea unui ajutor lunar de 50 de lei, în condițiile stabilite de legislația în vigoare. Prelungirea vine în contextul în care modificările legislative care ar fi trebuit să simplifice accesul la sprijin și să reducă birocrația nu au fost adoptate. În consecință, după 1 aprilie rămân neschimbate plafonul de venit, procedura de depunere a cererilor și modul de acordare a ajutorului, pe baza Ordonanței de Urgență nr. 35/2025 privind sprijinul acordat consumatorilor casnici aflați în sărăcie energetică. Prelungirea până la finalul anului păstrează aceleași condiții și același ajutor Sprijinul se acordă la cerere persoanelor singure cu venit net lunar de maximum 1.940 de lei și familiilor în care venitul net lunar pe membru nu depășește 1.784 de lei. Voucherul este de 50 de lei pe lună și poate fi folosit exclusiv pentru plata facturilor la energie electrică. Cererile pentru acordarea voucherelor au început să fie depuse din 20 august, odată cu lansarea aplicației informatice EPIDS, dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale. Solicitanții pot transmite cererile online, prin oficiile poștale sau prin primării. Ce arată datele despre cereri și câți beneficiari sunt în practică Până în prezent, potrivit informațiilor din articol, au fost depuse peste 1 milion de cereri pentru ajutorul la energie electrică, dintre care aproximativ 729.000 au fost verificate și aprobate. Numărul beneficiarilor variază lunar, în funcție de schimbările veniturilor declarate. La nivelul întregului program, EVZ menționează 5,79 milioane de solicitări depuse, dintre care 5,39 milioane au fost considerate eligibile. În același timp, deși inițial se estimau 2,1 milioane de gospodării eligibile, în realitate aproximativ 700.000 de persoane beneficiază de ajutor, iar impactul bugetar prognozat era de aproape un miliard de lei. Ce urmează pentru cei care au primit deja sprijinul și discuțiile despre deducerea directă pe factură Pentru beneficiarii existenți, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) indică faptul că nu este necesară depunerea unei noi cereri: tichetul de 50 de lei continuă să fie acordat automat. Actualizarea cererii este necesară doar în cazul unor schimbări semnificative, precum mutarea domiciliului sau modificarea componenței familiei, prin aplicația EPIDS. În paralel, Guvernul a analizat un mecanism prin care ajutorul să fie acordat direct pe factură, fără depunerea cererilor, însă acesta nu a fost pus în aplicare până acum. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a descris intenția de a introduce un mecanism de verificare a veniturilor („cross-check”), astfel încât suma să fie dedusă automat din factură: „Imediat ce se termină actuala schema în 31 martie, putem să venim cu această formulă în care nu mai punem oamenii pe drumuri și să scadă automat din factură acea sumă de bani. Pentru a proteja consumatorii vulnerabili aproximativ 2,1 milioane de puncte de consum, circa 3,5 milioane de oameni”, a explicat ministrul Bogdan Ivan. Până la o eventuală schimbare de arhitectură a sprijinului, decizia relevantă pentru consumatori este că schema rămâne în vigoare în forma actuală până la finalul anului, cu aceleași praguri de venit, aceleași canale de depunere și aceleași reguli de continuitate pentru cei deja înscriși. [...]
Criza carburantului va pune presiune majoră pe costurile din construcții , avertizează Cristian Erbașu, potrivit Profit.ro . Semnalul vine în contextul în care combustibilii sunt un input esențial pentru șantiere, atât prin consumul direct al utilajelor, cât și prin transportul materialelor, ceea ce poate amplifica rapid costurile totale ale proiectelor. Ce spune Cristian Erbașu despre efectul în costuri În declarația citată de publicație, Cristian Erbașu leagă direct evoluția din zona carburantului de riscul unei scumpiri în lanț în construcții, prin impactul asupra logisticii și a operațiunilor curente din șantier. „Criza carburantului va crea o problemă foarte mare asupra costurilor din construcții”, spune Cristian Erbașu. Mesajul indică o preocupare pentru bugetele proiectelor aflate în derulare și pentru cele care urmează să fie contractate, într-un sector în care variațiile de preț la energie și transport se transferă, de regulă, în prețurile finale. De ce contează pentru piața de construcții și ce urmează O creștere a costurilor cu carburantul tinde să se reflecte în cheltuielile de execuție, în special la lucrările cu consum ridicat de utilaje și la proiectele dependente de transporturi frecvente de materiale. În practică, asta poate însemna presiune pe marje pentru constructori sau renegocieri ale contractelor, acolo unde există mecanisme de ajustare. Din informațiile disponibile în textul sursă furnizat, nu sunt detaliate măsuri concrete sau un calendar al evoluțiilor, însă avertismentul sugerează că piața ar putea resimți efectele prin costuri mai mari în perioada următoare, în funcție de cât persistă tensiunile din zona carburantului. [...]
Prețul benzinei din România a crescut cu aproximativ 16% într-o lună , o evoluție „în linie cu media UE”, potrivit Ziarul Financiar , care citează o analiză a Erste Group pentru intervalul 23 februarie – 23 martie. Banca arată că scumpirile la benzina Euro-super 95 au fost mai accentuate în Europa Centrală și de Est, în special în Cehia și Polonia, unde avansul a ajuns la circa 23% în aceeași perioadă. În România, ritmul a fost mai moderat, analiștii Erste indicând că dinamica este aliniată cu media Uniunii Europene. „Comparăm schimbarea preţului benzinei Euro-super 95 la staţiile de alimentare din regiune între 23 februarie şi 23 martie pentru a surprinde impactul creşterii preţurilor la materii prime în urma conflictului din Iran”, se arată în raportul Erste. Analiza pune diferențele dintre țări pe seama a doi factori principali: evoluția cursurilor valutare și intervențiile guvernamentale. În Polonia și Cehia, deprecierea monedelor locale ar fi amplificat scumpirile la pompă, în timp ce în Ungaria efectele ar fi fost temperate de măsuri ale statului. În același interval, în Slovacia, Croația și Ungaria, prețurile carburanților au rămas relativ stabile, pe fondul intervențiilor directe sau indirecte ale autorităților, mai notează Erste. Banca amintește și că Euro-Super 95 este folosită frecvent ca reper în statistici, fiind cel mai utilizat tip de benzină în România și în majoritatea țărilor europene. Pe scurt, concluziile-cheie ale analizei Erste sunt: România: +16% la benzină (Euro-super 95) între 23 februarie și 23 martie, „în linie cu media UE”. Cehia și Polonia: creșteri de circa +23% în aceeași perioadă. Polonia și Cehia: deprecierea monedelor locale a amplificat scumpirile. Ungaria: efectele au fost temperate de măsuri ale statului; alături de Slovacia și Croația, prețurile au rămas relativ stabile. Erste mai estimează că scumpirea combustibililor ar urma să se vadă în inflația din martie atât la nivel regional, cât și în zona euro, printr-o accelerare a ratei generale a inflației, pe fondul creșterii prețurilor regionale la energie. [...]
România deține doar 56% din rezervele sale de petrol pe teritoriul național , restul fiind stocate în alte țări europene, precum Austria și Ungaria. Potrivit HotNews.ro , această situație poate reprezenta o vulnerabilitate în cazul unei crize, deoarece companiile care gestionează aceste rezerve ar putea invoca diverse motive pentru a nu le aduce în țară. Eugenia Gușilov, director al think tank-ului Romania Energy Center, subliniază că măsurile actuale ale guvernului nu sunt suficiente pentru a contracara impactul accizelor și TVA-ului asupra prețului combustibililor. Vulnerabilități și soluții propuse Gușilov atrage atenția asupra faptului că, deși România are stocuri de urgență care acoperă 90 de zile de import, acestea sunt gestionate de 18 companii private. În plus, rezerva statului este limitată la doar 50.000 de tone echivalent petrol. Experta sugerează că România ar trebui să investească în capacități locale de stocare pentru a reduce dependența de stocurile externe. În ceea ce privește taxele, Gușilov consideră că reducerea accizelor și a TVA-ului ar putea avea un impact pozitiv asupra prețurilor la pompă. Ea menționează exemplul Spaniei, care a redus TVA-ul la carburanți de la 21% la 10% și a suspendat acciza temporar. Context european și măsuri alternative Diferite țări europene au adoptat măsuri pentru a face față crizei energetice. În Spania, pe lângă reducerea TVA-ului, au fost implementate reduceri semnificative și pentru electricitate. În Franța, compania Total Energies a plafonat prețurile la pompă pentru o perioadă limitată. Gușilov nu recomandă însă măsuri precum plafonarea prețurilor doar pentru mașinile înmatriculate local, așa cum a făcut Ungaria. „Nu putem vorbi în România despre o lipsă de petrol, dar avem o criză a prețurilor”, afirmă Gușilov, subliniind că problema principală este legată de costuri, nu de disponibilitatea efectivă a petrolului. Situația gazelor naturale România se află într-o poziție mai bună în ceea ce privește gazele naturale, acoperind 70% din necesar din producția internă. Începând cu martie 2027, se așteaptă ca gazul din Marea Neagră să îmbunătățească și mai mult această situație. În prezent, depozitele subterane de gaze sunt utilizate la o treime din capacitate, ceea ce necesită reumplerea lor pentru a asigura stabilitatea pe termen lung. Concluzii și perspective În concluzie, România trebuie să abordeze vulnerabilitățile legate de stocarea și accesibilitatea rezervelor de petrol prin investiții în infrastructura de stocare locală și prin ajustări fiscale care să reducă impactul asupra consumatorilor. În același timp, continuarea dezvoltării resurselor interne de gaze naturale va contribui la securitatea energetică a țării. [...]
