Știri
Știri din categoria Energie

Meta mizează pe reactoare nucleare avansate pentru a susține expansiunea accelerată a AI, într-un context în care cererea uriașă de electricitate a centrelor de date împinge industria nucleară americană într-o nouă fază de creștere, potrivit Fortune.
După decenii de stagnare, pe fondul temerilor de siguranță și al costurilor mari, energia nucleară revine în discuție ca soluție pentru consumul constant și ridicat al infrastructurii de inteligență artificială. Articolul amintește cazul centralei Vogtle din Georgia, un proiect care a ajuns la 35 de miliarde de dolari și a durat 15 ani, devenind un exemplu de ce investițiile în nuclear au fost evitate.
Un element-cheie al „renașterii” este trecerea de la proiecte mari, lente și scumpe la reactoare modulare mici (SMR), care ar putea fi construite în circa trei ani, față de aproximativ zece ani pentru centralele tradiționale. În paralel, presiunea vine din partea „hyperscalerilor” (giganți care operează centre de date la scară foarte mare), care au nevoie de energie disponibilă permanent, nu doar atunci când bate vântul sau este soare.
„Acesta a fost primul semnal de alarmă”, afirmă Dan Ives, analist la Wedbush Securities, despre acordurile semnate de Meta, anticipând mișcări similare din partea altor companii tehnologice.
În ianuarie, Meta a semnat acorduri cu TerraPower (compania fondată de Bill Gates) și cu Oklo (startup susținut de Sam Altman) pentru dezvoltarea unor proiecte de aproximativ 4 gigawați, destinate să alimenteze viitorul mega-campus AI „Prometheus” din Ohio, notează Fortune. În detaliu, TerraPower are în plan punerea în funcțiune a două reactoare în 2032, cu opțiunea de a ajunge la opt unități (2,8 gigawați), iar Oklo vizează 1,2 gigawați până în 2034, cu lucrări care ar urma să înceapă în 2026 în Ohio.
Din text reies câteva motive pentru care AI-ul împinge nuclearul în prim-plan, dincolo de argumentul climatic:
Pe partea tehnologică, TerraPower și Oklo mizează pe reactoare răcite cu sodiu, diferite de reactoarele clasice cu apă ușoară. Sodiul transferă mai bine căldura și permite funcționarea la presiune scăzută, ceea ce ar reduce nevoia de structuri masive din beton și oțel. În plus, TerraPower menționează stocarea energiei în sare topită, ca „baterie termică” pentru vârfurile de consum, iar Oklo pune accent pe reciclarea combustibilului nuclear, într-un context în care Rusia domină aproape jumătate din capacitatea de îmbogățire a uraniului.
Totuși, accelerarea vine la pachet cu o dispută de reglementare. Fortune arată că obiectivul Casei Albe este creșterea capacității nucleare americane de la 100 la 400 de gigawați până în 2050, iar pentru a grăbi proiectele administrația Trump propune revizuirea normelor de siguranță și transferul unor competențe către Departamentul Energiei (DOE). Criticii, inclusiv Uniunea Oamenilor de Știință Preocupați (UCS), avertizează că viteza impusă de „cursa AI” poate împinge în plan secund cerințele de siguranță și transparență, ceea ce riscă să devină un punct sensibil al acestei renașteri nucleare.
Recomandate

Revenirea Unității 1 la Cernavodă readuce aproape 1.000 MW în Sistemul Energetic Național , ceea ce înseamnă că centrala nucleară operează din nou cu ambele reactoare, potrivit Mediafax . Reactorul 1 a fost reconectat la Sistemul Energetic Național în primele ore de sâmbătă. Conform datelor Transelectrica citate de publicație, sincronizarea cu rețeaua a avut loc în jurul orei 01:00, iar în cursul dimineții centrala livra aproape 1.000 MW. Impact operațional: producția nucleară revine după o perioadă dificilă Repunerea ambelor unități în funcțiune încheie, potrivit informațiilor prezentate, o perioadă de peste trei luni și jumătate în care România nu a mai avut energie nucleară în sistem, pe fondul opririlor succesive ale celor două unități. Unitatea 2 a fost conectată la Sistemul Energetic Național miercuri, iar joi a ajuns la puterea nominală de 700 MW. Ce a dus la opriri și ce schimbări au fost anunțate Unitatea 1 fusese oprită neplanificat la începutul acestei săptămâni, la trei zile după o reconectare anterioară, din cauza unei defecțiuni identificate la partea nenucleară a instalației, mai notează Mediafax. În urma acestei defecțiuni, directorul Nuclearelectrica a anunțat schimbări în managementul tehnic al centralei, inclusiv înlocuirea directorului tehnic începând cu 1 decembrie 2026. Oprirea inițială a Reactorului 1 a avut loc pe 28 iulie, pe fondul secetei și al nivelului scăzut al Dunării , care nu permitea asigurarea apei necesare răcirii instalațiilor. Unitatea 2 a fost oprită la rândul ei pe 13 august. [...]

Oprirea accidentală a Unității 1 de la Cernavodă a scos din sistem circa 600 MW și a împins România spre importuri mai scumpe , cu efecte în prețul energiei, în timp ce autoritățile verifică inclusiv o posibilă eroare de mentenanță, potrivit Digi24 . Unitatea 1 s-a decuplat de la Sistemul Energetic Național luni, la ora 17:57, după apariția unei defecțiuni tehnice. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Pavel-Casian Nițulescu, a spus că problema a fost localizată la un ejector – echipament care asigură vidul necesar funcționării condensatorului turbinei – iar în paralel se analizează dacă a existat și o neglijență umană în procesul de mentenanță. „Se analizează dacă a fost și o neglijență umană, a factorului uman, în acest proces de mentenanță.” Impact în sistem: 600 MW lipsă, acoperiți inclusiv din import Potrivit oficialului, oprirea Unității 1 a însemnat că Dispeceratul Energetic Național a rămas fără aproximativ 600 MW pe care îi avea în calcul pentru acoperirea consumului. Energia neprodusă la Cernavodă a fost înlocuită inclusiv prin importuri, cumpărate la prețuri mai mari, ceea ce ar fi contribuit la dezechilibre și la creșterea prețului energiei electrice. În mod obișnuit, cele două reactoare de la Cernavodă asigură împreună aproximativ 20% din producția de energie electrică a României, conform aceleiași surse. Ce urmează: repornirea Unității 2 și intervenții la Unitatea 1 Nițulescu a anunțat că procedurile de repornire a Unității 2 ar urma să înceapă în cursul nopții, în jurul orei 4:00, iar reactorul ar urma să ajungă la puterea nominală în 24–48 de ore de la începerea manevrelor. În paralel, echipele continuă lucrările de remediere la Unitatea 1, iar oficialul și-a exprimat speranța că ambele unități vor reveni în funcțiune în cel mult 48 de ore, urmând să furnizeze împreună 1.300–1.350 MW. Totuși, Digi24 notează că această estimare este mai optimistă decât calendarul comunicat de Nuclearelectrica : compania a indicat că Unitatea 2 ar urma să fie sincronizată cu Sistemul Energetic Național pe 11 noiembrie și să atingă puterea nominală pe 12 noiembrie. Pentru Unitatea 1, articolul citat este trunchiat și nu include integral intervalul comunicat de companie, astfel că termenul exact nu poate fi redat din textul disponibil. [...]

Hidroelectrica intră în iarna 2026–2027 cu rezerve de apă sub 50%, ceea ce limitează producția și obligă compania să prioritizeze energia pentru vârfuri de consum și echilibrare , potrivit Economedia , care citează declarațiile lui Dan Plaveti , președintele Directoratului, făcute la o conferință despre provocările sezonului rece pentru sistemul energetic. Contextul hidrologic rămâne nefavorabil: debitele Dunării și ale râurilor interioare sunt mult sub mediile multianuale, ceea ce reduce cantitatea de energie hidroelectrică ce poate fi produsă. Plaveti a spus că seceta a afectat „foarte mult” producția din acest an și a forțat compania să își reanalizeze modul de gestionare a resurselor. Debite sub mediile multianuale, cu presiune directă pe producție Șeful Hidroelectrica a indicat că prognozele pentru lunile decembrie și ianuarie arată debite ale Dunării semnificativ mai mici decât normalul multianual: pentru decembrie: 2.500 metri cubi pe secundă, față de o medie multianuală de 5.100 metri cubi pe secundă; pentru ianuarie: 3.000 metri cubi pe secundă, comparativ cu o medie de 5.400 metri cubi pe secundă. În prezent, deși Dunărea ar fi „la aproape 1.800 metri cubi pe secundă”, prognozele „nu sunt favorabile”, a mai spus Plaveti. El a adăugat că debitele Dunării sunt la 30–40% din mediile multianuale, iar pe râurile interioare toate debitele sunt sub 50% din valorile multianuale, ceea ce se traduce într-o producție hidroelectrică „mult mai mică”. Strategia pentru sezonul rece: apă folosită când aduce „cea mai mare valoare” sistemului În paralel cu constrângerile de resursă, Hidroelectrica susține că este pregătită tehnic pentru iarnă, după finalizarea programului de mentenanță, revizii și reparații, iar hidroagregatele sunt gata de funcționare. „Încercăm să gestionăm rezervele de apă cu multă prudență, cu multă disciplină. Apa din lacuri este o resursă limitată și practic o folosim doar când aduce cea mai mare valoare pentru sistem, pentru vârful de consum, în echilibrare, și încercăm să susținem partea de siguranță a funcționării sistemului energetic.” Plaveti a mai spus că Hidroelectrica își adaptează permanent programul de funcționare la evoluția debitelor și că, deși compania „nu intră în iarnă în condițiile” dorite, este pregătită cu echipamentele și personalul pentru a exploata „cu foarte multă diligență” resursele de apă disponibile. Declarațiile au fost făcute la conferința „Provocările iernii 2026 – 2027 pentru sistemul energetic național”, organizată de Focus Energetic, în parteneriat cu Comisia de industrii și servicii din Camera Deputaților, conform relatării citate de Economedia. [...]

Reactorul 1 de la Cernavodă a fost deconectat din nou de la SEN, la trei zile de la repornire, iar Nuclearelectrica anunță schimbări de management tehnic la nivelul centralei, potrivit Adevărul . Compania spune că oprirea a fost provocată de o defecțiune în „partea clasică” (nenucleară) a unității și că nu există impact asupra securității nucleare. Deconectarea Unității 1 a avut loc în seara zilei de 9 noiembrie 2026, iar incidentul a fost „gestionat conform procedurilor de operare aflate în vigoare”, conform raportării transmise pieței de capital. Nuclearelectrica afirmă că echipele tehnice lucrează la remedierea problemei și la repornirea reactorului „în cel mai scurt timp”. Ce spune Ministerul Energiei despre incident Ministerul Energiei a transmis că monitorizează permanent situația de la CNE Cernavodă și că defecțiunea nu afectează securitatea nucleară, personalul sau mediul. În comunicarea citată, ministerul precizează că deconectarea a fost cauzată de o problemă în partea clasică a unității și că procedurile de repunere în funcțiune și reconectare la Sistemul Energetic Național vor continua „în perioada imediat următoare”, cu respectarea cerințelor de securitate nucleară. „Defecțiunea de la Reactorul 1 al CNE Cernavodă nu afectează securitatea nucleară.” Schimbare la vârful tehnic al centralei, de la 1 decembrie Pe lângă intervenția tehnică, Nuclearelectrica anunță măsuri la nivel managerial, vizând zona responsabilă de „disponibilitatea echipamentelor necesare operării” Unității 1. Compania precizează că, începând cu 01.12.2026, directorul tehnic al CNE Cernavodă va fi înlocuit, iar „cauza de profunzime” a incidentului va face obiectul unui raport ulterior. În paralel, specialiștii centralei desfășoară lucrări atât pentru Unitatea 1, cât și pentru Unitatea 2, cu obiectivul reconectării la SEN „în cel mai scurt timp”. Nuclearelectrica mai arată că va informa investitorii și publicul cu privire la orice evoluție relevantă, în linie cu obligațiile unei companii listate la Bursa de Valori București . [...]

Revenirea Unității 2 la Cernavodă readuce centrala la capacitate, după o perioadă în care sistemul a compensat lipsa energiei nucleare din alte surse , iar intrarea în funcțiune este estimată pentru marți, 10 noiembrie, potrivit Newsweek . Ministerul Energiei a anunțat luni, 9 noiembrie 2026, că au început procedurile de repornire a Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, oprită în august din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, care nu mai permitea asigurarea cantităților necesare de apă pentru răcire. „Luni, 9 noiembrie 2026, la ora 00:42, a fost inițiată secvența de pornire a Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă. Intrarea în funcțiune este estimată pentru marți, 10 noiembrie 2026.” Repornirea Unității 2 vine după ce Unitatea 1 a fost reconectată la Sistemul Energetic Național vineri, 6 noiembrie, în urma unei opriri de peste trei luni. În perioada de vârf a problemei, centrala a încetat complet să mai producă energie electrică: Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar Unitatea 2 a fost deconectată treptat pe 13 august, pe fondul secetei severe și al debitului scăzut al Dunării. De ce contează pentru sistemul energetic Reluarea funcționării ambelor reactoare înseamnă revenirea centralei de la Cernavodă la „întreaga capacitate disponibilă” pentru producția națională de energie electrică. În intervalul în care cele două unități au fost oprite, sistemul energetic a fost nevoit să compenseze lipsa producției nucleare prin alte surse. Condiția-cheie: nivelul Dunării și răcirea instalațiilor Sâmbătă, 7 noiembrie, directorul centralei, Romeo Urjan, declara că nivelul Dunării ajunsese la 2,08 metri în zona centralei, suficient pentru funcționarea Unității 1, dar pentru repornirea celui de-al doilea reactor erau necesare condiții suplimentare. Potrivit explicațiilor sale, funcționarea primului reactor influențează nivelul apei din bazinul de răcire, deoarece pompele utilizate consumă volume importante de apă, iar nivelul Dunării ar fi trebuit să mai crească cu aproximativ 10–15 centimetri pentru a permite pornirea Unității 2. Ministerul Energiei a confirmat ulterior începerea procedurilor, cu estimarea că Unitatea 2 va intra în funcțiune marți, dacă operațiunile decurg conform planului. Informațiile privind „ultima etapă” a revenirii centralei la producție sunt atribuite de Newsweek publicației News.ro , care este citată în material. [...]

Centrala nucleară Zaporizhzhia a rămas fără alimentare externă și a trecut pe generatoare diesel , după ce ultima linie de 330 kV funcțională s-a deconectat de la rețeaua ucraineană, într-un incident care ridică din nou riscuri operaționale pentru siguranța nucleară, potrivit Kyiv Post . Este a 16-a pană de curent externă înregistrată la instalație de la începutul lui 2026. Operatorul ucrainean Energoatom a transmis că pierderea alimentării externe a avut loc duminică, 8 noiembrie, la ora 2:36 (ora locală), după deconectarea ultimei linii aeriene de 330 kV aflate în funcțiune, „Ferrosplavna-1”. Încercarea de reconectare automată a liniei a eșuat, iar necesarul intern de energie al centralei este acoperit „exclusiv” de generatoarele diesel de rezervă, conform comunicării Energoatom. De ce contează: alimentarea externă este critică pentru răcire, chiar și cu reactoarele oprite Energoatom avertizează că funcționarea în regim de blackout (fără alimentare externă) crește riscul de defecțiuni, epuizare a combustibilului și degradare a răcirii, elemente care pot duce la un accident radiologic necontrolat. Compania amintește că centralele nucleare au nevoie de electricitate externă continuă pentru a alimenta pompe de circulație a agentului de răcire, circuitele de răcire și senzorii de monitorizare a radiațiilor, inclusiv atunci când unitățile sunt în „oprire la rece” (cold shutdown). „Operarea în regim de blackout creează un risc direct de defectare a sistemelor vitale și de răcire a combustibilului nuclear în cazul în care generatoarele diesel se defectează sau își epuizează rezervele de combustibil, ceea ce ar putea duce la un accident radiologic”, a avertizat Energoatom. Toate cele șase unități ale centralei – cea mai mare din Europa – sunt în oprire la rece, însă au nevoie de circulație neîntreruptă a apei de răcire pentru a preveni deteriorarea elementelor de combustibil, inclusiv în bazinele de combustibil uzat. Presiune pe rezervele de combustibil și vulnerabilități recurente ale conexiunii la rețea Potrivit informațiilor citate de Kyiv Post din date ale serviciilor de informații militare ale Ucrainei (HUR), penele prelungite pun presiune mare pe rezervele locale de motorină: centrala ar avea nevoie de aproximativ 150 de tone metrice de combustibil pe zi pentru a alimenta ansamblurile de generatoare de urgență în cazul unei deconectări totale de la rețea. În același timp, linia „Ferrosplavna-1” a fost deconectată în mod repetat pe parcursul anului, inclusiv în trei episoade separate doar în luna august. În iunie, echipe de ingineri au reconectat instalația după o pană de 65 de ore, perioadă în care centrala a depins aproape trei zile de generatoarele de urgență. Un alt factor de risc menționat este scăderea nivelului apei din bazinul principal de răcire: datele de informații ucrainene indică o coborâre de la 12,9 metri în iulie la 12,6 metri spre final de august, sub pragul de 15 metri considerat necesar pentru operare optimă. Energoatom susține că „pierderea sistematică a alimentării externe” este o consecință directă a ocupării centralei. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre cauzele tehnice ale deconectării din 8 noiembrie, rămâne neclar ce a declanșat exact incidentul din rețea. [...]