Știri din categoria Energie

Acasă/Știri/Energie/Energia nucleară de nouă generație capătă...

Energia nucleară de nouă generație capătă un impuls decisiv prin alianțe tech - relevanță în tranziția energetică actuală

Discuție despre reactoare nucleare avansate pentru alimentarea centrelor de date.

Meta mizează pe reactoare nucleare avansate pentru a susține expansiunea accelerată a AI, într-un context în care cererea uriașă de electricitate a centrelor de date împinge industria nucleară americană într-o nouă fază de creștere, potrivit Fortune.

După decenii de stagnare, pe fondul temerilor de siguranță și al costurilor mari, energia nucleară revine în discuție ca soluție pentru consumul constant și ridicat al infrastructurii de inteligență artificială. Articolul amintește cazul centralei Vogtle din Georgia, un proiect care a ajuns la 35 de miliarde de dolari și a durat 15 ani, devenind un exemplu de ce investițiile în nuclear au fost evitate.

Un element-cheie al „renașterii” este trecerea de la proiecte mari, lente și scumpe la reactoare modulare mici (SMR), care ar putea fi construite în circa trei ani, față de aproximativ zece ani pentru centralele tradiționale. În paralel, presiunea vine din partea „hyperscalerilor” (giganți care operează centre de date la scară foarte mare), care au nevoie de energie disponibilă permanent, nu doar atunci când bate vântul sau este soare.

„Acesta a fost primul semnal de alarmă”, afirmă Dan Ives, analist la Wedbush Securities, despre acordurile semnate de Meta, anticipând mișcări similare din partea altor companii tehnologice.

În ianuarie, Meta a semnat acorduri cu TerraPower (compania fondată de Bill Gates) și cu Oklo (startup susținut de Sam Altman) pentru dezvoltarea unor proiecte de aproximativ 4 gigawați, destinate să alimenteze viitorul mega-campus AI „Prometheus” din Ohio, notează Fortune. În detaliu, TerraPower are în plan punerea în funcțiune a două reactoare în 2032, cu opțiunea de a ajunge la opt unități (2,8 gigawați), iar Oklo vizează 1,2 gigawați până în 2034, cu lucrări care ar urma să înceapă în 2026 în Ohio.

Din text reies câteva motive pentru care AI-ul împinge nuclearul în prim-plan, dincolo de argumentul climatic:

  • consumul centrelor de date este mare și continuu, iar rețeaua are nevoie de producție stabilă (așa-numita „energie de bază”);
  • gazele naturale domină în SUA, dar prețurile și întârzierile de livrare împing companiile spre alternative;
  • eolianul și solarul au devenit mai scumpe în contextul opririi subvențiilor și al noilor tarife;
  • SMR-urile permit extinderea treptată a capacității, pe măsură ce crește cererea de calcul pentru AI.

Pe partea tehnologică, TerraPower și Oklo mizează pe reactoare răcite cu sodiu, diferite de reactoarele clasice cu apă ușoară. Sodiul transferă mai bine căldura și permite funcționarea la presiune scăzută, ceea ce ar reduce nevoia de structuri masive din beton și oțel. În plus, TerraPower menționează stocarea energiei în sare topită, ca „baterie termică” pentru vârfurile de consum, iar Oklo pune accent pe reciclarea combustibilului nuclear, într-un context în care Rusia domină aproape jumătate din capacitatea de îmbogățire a uraniului.

Totuși, accelerarea vine la pachet cu o dispută de reglementare. Fortune arată că obiectivul Casei Albe este creșterea capacității nucleare americane de la 100 la 400 de gigawați până în 2050, iar pentru a grăbi proiectele administrația Trump propune revizuirea normelor de siguranță și transferul unor competențe către Departamentul Energiei (DOE). Criticii, inclusiv Uniunea Oamenilor de Știință Preocupați (UCS), avertizează că viteza impusă de „cursa AI” poate împinge în plan secund cerințele de siguranță și transparență, ceea ce riscă să devină un punct sensibil al acestei renașteri nucleare.

Tag-uri:ohiooklometareactoare modulare miciterrapoweralimentare centre date aicrestere capacitate nucleara sua
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăfortune.com
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Donald Trump discutând despre energia nucleară și deșeurile radioactive.
Energie08 feb. 2026

Depozite permanente de deșeuri nucleare propuse de SUA în state voluntare - decizia aduce în discuție riscurile și beneficiile pentru sectorul energetic

Administrația Trump cere statelor să se ofere voluntare pentru un depozit geologic permanent de deșeuri nucleare , într-un plan care leagă extinderea energiei nucleare de alimentarea centrelor de date pentru inteligența artificială, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Miza este găsirea unei soluții pe termen foarte lung pentru aproximativ 100.000 de tone de deșeuri radioactive aflate acum în depozitare temporară în centrale și alte locații din SUA, un stoc care continuă să crească. Washingtonul a lansat o „solicitare de informații” (RFI) prin Departamentul Energiei (DOE), prin care invită statele să găzduiască un depozit geologic permanent pentru combustibilul uzat. Propunerea descrie un „campus” de facilități care ar include, pe lângă depozitare, reactoare nucleare noi, reprocesarea deșeurilor, îmbogățirea uraniului și centre de date, notează Reuters. Planul marchează o schimbare de abordare: dezvoltarea noilor capacități nucleare este împachetată împreună cu obligația de a rezolva problema deșeurilor, iar decizia este împinsă către comunitățile locale, în schimbul unor beneficii economice. Un purtător de cuvânt al Oficiului pentru Energie Nucleară din DOE a indicat că astfel de decizii ar putea atrage investiții de zeci de miliarde de dolari și mii de locuri de muncă, mai consemnează Reuters. „Combinând toate aceste elemente într-un singur pachet, este vorba de oferirea unor avantaje importante alături de o instalație de deșeuri care este mai puțin dorită”, a declarat Lake Barrett, fost funcționar al Comisiei de Reglementare Nucleară a SUA (NRC) și al DOE. Statele au la dispoziție 60 de zile pentru a răspunde, iar DOE spune că există interes, fără să numească explicit candidați. În paralel, președintele Donald Trump urmărește creșterea de patru ori a capacității nucleare a SUA, până la 400 GW în 2050, pe fondul creșterii cererii de electricitate asociate centrelor de date pentru AI și electrificării transporturilor, potrivit Reuters. În 2025, DOE a selectat 11 modele avansate de reactoare pentru testare în vederea licențierii rapide și își propune să construiască trei prototipuri până la 4 iulie 2026. În centrul discuției sunt reactoarele modulare mici (SMR), promovate și de alte țări pentru instalare mai rapidă și costuri potențial mai mici, datorită prefabricării. Totuși, un studiu din 2022 publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences sugerează că majoritatea noilor SMR ar putea produce volume similare sau chiar mai mari de deșeuri per unitate de energie decât reactoarele mari actuale, iar amplasarea lor în mai multe zone ar putea înmulți siturile unde deșeurile ajung să fie stocate „provizoriu” pe perioade foarte lungi. Principalele elemente ale planului descris de DOE, așa cum reies din propunere, includ: depozit geologic permanent pentru combustibil uzat (deșeuri radioactive); reactoare nucleare noi, inclusiv modele avansate/SMR; reprocesarea combustibilului uzat (separarea uraniului și plutoniului pentru eventuală reutilizare); îmbogățirea uraniului; centre de date care să susțină aplicații de inteligență artificială. Contextul arată și de ce subiectul rămâne sensibil politic: încercările anterioare au eșuat din cauza opoziției locale. DOE a început căutarea unui depozit permanent în 1983 și a ales Yucca Mountain (Nevada) în 1987, dar finanțarea a fost oprită în 2010 de administrația Obama, pe fondul opoziției din Nevada, după cheltuirea a aproape 15 miliarde de dolari, mai notează Reuters. În plus, reprocesarea este contestată de unii experți pe motive de cost, securitate și risc de proliferare nucleară, iar discuția despre un depozit permanent rămâne, potrivit DOE, o condiție pentru acceptarea publică a energiei nucleare. [...]

Ministrul Energiei discută despre securitatea energetică la granița cu Ucraina.
Energie08 feb. 2026

Bogdan Ivan afirmă că energia trebuie asigurată fără excepții la granița cu Ucraina - măsură esențială în contextul crizei regionale

Ministrul Energiei spune că sprijinul pentru Ucraina nu trebuie să afecteze SEN , după o întâlnire la frontiera româno-ucraineană cu omologul său ucrainean, Denys Shmyhal . Mesajul central al lui Bogdan Ivan este că „oamenii trebuie să aibă energie, fără excepții”, indiferent de granițe sau conflicte, dar cu o condiție explicită: protejarea securității energetice a României. Ministrul afirmă că poziția României este „fermă” în privința operării interconectărilor România–Ucraina „în condiții de maximă siguranță”, inclusiv în situații de urgență. În termeni de securitate energetică națională, miza este ca aceste legături transfrontaliere să poată susține stabilitatea regională fără a introduce riscuri suplimentare pentru funcționarea internă a rețelei și pentru alimentarea consumatorilor din România. Bogdan Ivan subliniază și rolul României în ENTSO-E, rețeaua europeană a operatorilor de transport și sistem (organizația care coordonează, la nivel tehnic, funcționarea și planificarea rețelelor electrice de transport din Europa). Potrivit ministrului, România sprijină Ucraina „fără a afecta Sistemul Energetic Național”, iar „consumatorii români rămân o prioritate în orice decizie de operare” - o formulare care indică faptul că deciziile privind fluxurile de energie și echilibrarea rețelei trebuie să pornească de la siguranța alimentării interne. În același context, ministrul notează că Ucraina face „eforturi continue” pentru a menține funcționarea sistemului energetic în „condiții extrem de dificile” și pentru a rămâne conectată la rețeaua europeană. Pentru România, această conectare are o dimensiune directă de securitate: stabilitatea sistemului ucrainean și modul în care sunt gestionate interconectările pot influența regimul de funcționare la graniță și necesarul de măsuri de protecție și coordonare. Totodată, Ivan arată că „cooperarea regională și coordonarea tehnică” sunt esențiale pentru stabilitate de ambele părți ale graniței și că la discuții a fost implicată Transelectrica, prin Ștefăniță Munteanu, pentru a aborda „continuitatea și echilibrul rețelei”, inclusiv „fluxurile transfrontaliere”. În logica securității energetice naționale, accentul cade pe infrastructură funcțională, reguli de operare prudente și capacitatea de a oferi sprijin extern doar în limitele care nu slăbesc reziliența Sistemului Energetic Național. [...]

Ministrul Energiei discutând despre creșterea consumului de gaze în România.
Energie07 feb. 2026

Bogdan Ivan explică facturile mai mari la gaze - Consumul a urcat cu 25% în cea mai geroasă iarnă

România a consumat iarna aceasta cu 25% mai mult gaz decât în perioadele similare din ultimii cinci ani, pe fondul temperaturilor foarte scăzute, iar acest plus de consum s-a văzut direct în facturi, potrivit News.ro . Ministrul Energiei, Bogdan Ivan , a legat scumpirea facturilor de volum, nu de preț, susținând că iarna 2025-2026 a fost „cea mai geroasă” din ultimii cinci ani. Explicația oficială este că, în condițiile în care prețul gazului a fost plafonat, creșterea sumelor de plată a venit din consumul mai ridicat al gospodăriilor. Ministrul a spus că, în medie, consumul național a fost cu un sfert peste nivelul obișnuit pentru aceeași perioadă, ceea ce a dus automat la facturi mai mari pentru clienții care s-au încălzit pe gaze. „Preţul a fost plafonat, prin urmare creşterea costului facturilor a fost cauzată de un consum mai mare, fiind în cea mai geroasă iarnă din ultimii 5 ani. În medie, în România s-a consumat gaz cu 25% mai mult decât în aceeaşi perioadă a ultimilor 5 ani. Automat, orice calcul matematic facem, avem facturile mai mari”, a declarat Bogdan Ivan. În paralel, ministrul a indicat că schema de plafonare ar urma să continue și după 31 martie, tocmai pentru a evita o creștere a prețului final în facturi. El a afirmat că a văzut oferte „cu 20% mai mari” în piață pentru perioada de după această dată și că, în consecință, intenția este de a menține plafonarea „pe tot lanțul” cel puțin încă un an, cu perspectiva ca până la 31 martie 2027 prețul să rămână plafonat și, eventual, să scadă dacă se intensifică concurența. Pe termen mai lung, Bogdan Ivan a legat așteptările de reducere a presiunii asupra pieței de creșterea producției interne, menționând că din 2027 ar urma să înceapă extracția de gaze din Marea Neagră, din perimetrul Neptun Deep , ceea ce ar „aproape” dubla capacitatea de producție. Totodată, ministrul a anunțat acordarea unui sprijin pentru consumatorii vulnerabili: o bonificație de 50 de lei pe lună la factura de electricitate pentru persoane cu venituri de până la 2.500 de lei net (și praguri cumulate pentru familii), măsură valabilă până la 31 decembrie 2026 și aplicabilă în sezonul rece, între 1 octombrie și 31 martie. [...]

Nava de marfă ancorată în portul Murmansk, în contextul crizei energetice.
Energie01 feb. 2026

Porturile Murmansk din Rusia au oprit operațiunile din cauza întreruperilor de curent - criza energetică afectează exporturile pe ruta Arctică

Porturile din Murmansk și-au oprit operațiunile din cauza unei crize de electricitate , ceea ce blochează încărcarea navelor și transbordarea mărfurilor esențiale pentru exporturile rusești, potrivit Bloomberg , care citează Interfax. Închiderea a fost consemnată vineri, pe fondul unei pene extinse de curent care a intrat în a doua săptămână, într-o regiune-cheie pentru logistica arctică a Rusiei. Oprirea activității la Murmansk Bulk Terminal și la Commercial Seaport, cel mai mare complex portuar din lume dincolo de Cercul Polar, scoate în evidență o vulnerabilitate cu impact direct asupra exporturilor: dependența de infrastructura energetică civilă îmbătrânită. Terminalul de vrac a transmis că decizia a fost luată deliberat pentru a reduce consumul de electricitate și a elibera capacitate pentru populație și alte zone care încă se confruntă cu întreruperi. Blocajul lovește exact în fluxurile de marfă care susțin veniturile din exporturi ale Rusiei pe ruta arctică (Northern Sea Route), într-un moment în care alternativele logistice sunt limitate de distanțe, climă și capacități portuare. Concret, întreruperea afectează: încărcarea navelor și operațiunile de transbordare în porturile din Murmansk; exporturile de cărbune; exporturile de îngrășăminte; exporturile de metale . Criza energetică a început pe 23 ianuarie, după prăbușirea a cinci stâlpi de înaltă tensiune la circa șapte kilometri de Murmansk, în condiții de iarnă severă; anchetatorii ruși au deschis un dosar penal pentru neglijență , susținând că operatorul rețelei nu a întreținut corespunzător liniile vechi. Întreruperea a afectat și Severomorsk, oraș militar închis și bază a Flotei Nordului, unde navele au fost trecute pe sisteme autonome de alimentare pentru a reduce presiunea pe rețeaua civilă, relatează Reuters . Pentru exporturile rusești, miza este dublă: pe termen scurt, oprirea porturilor înseamnă întârzieri și costuri suplimentare în lanțul logistic (inclusiv riscul de aglomerare a navelor și de decalare a livrărilor); pe termen mediu, episodul amplifică semnele de fragilitate ale infrastructurii care susține comerțul exterior în Arctica. Presiunile existau deja : volumele de marfă din Murmansk au scăzut, iar throughput-ul a fost cu 28% mai mic în primele șapte luni din 2025 față de perioada similară din anul precedent. În acest context, orice criză energetică prelungită în nodurile logistice din nord poate deveni un factor de limitare pentru exporturile de materii prime, inclusiv în perioadele în care condițiile meteo reduc oricum fereastra operațională. [...]

Un angajat lucrează la un vehicul electric Tesla în fabrică.
Energie01 feb. 2026

Tesla schimbă furnizorii de baterii ESS în contextul tarifelor americane - Samsung SDI devine principal partener sud-coreean

Samsung SDI ar fi semnat un contract de furnizare de baterii pentru Tesla , potrivit SamMobile , care citează un anunț al diviziei de baterii a grupului Samsung. Publicația notează că Samsung SDI a comunicat semnarea unui contract de furnizare de baterii, însă compania nu a dezvăluit numele clientului, valoarea contractului și prețul, invocând confidențialitatea comercială. Aceste detalii ar urma să rămână nedivulgate până la 1 ianuarie 2030. Conform The Elec , citat de SamMobile, experți din industrie consideră că partenerul ar fi Tesla. Informațiile vehiculate anterior, în noiembrie 2025, indicau posibilitatea unui acord prin care Samsung ar urma să livreze către Tesla 10 gigawați-oră (GWh) de baterii LFP (litiu-fier-fosfat) pentru sisteme de stocare a energiei (ESS) pe o perioadă de trei ani. SamMobile susține că cele două companii „ar fi putut” finaliza între timp semnarea acestui acord. Dacă partenerul este într-adevăr Tesla, bateriile ar urma să fie folosite în produse precum Powerwall și Megapack, destinate stocării energiei. Powerwall este orientat către gospodării, pentru stocarea energiei din panouri fotovoltaice sau din rețea și utilizarea ei ca rezervă ori pentru reducerea dependenței de rețea, în timp ce Megapack vizează aplicații comerciale și industriale cu obiective similare. SamMobile explică și contextul: Tesla s-a aprovizionat până acum cu baterii pentru ESS de la companii chineze, inclusiv CATL , însă autoritățile americane au redus subvențiile și au majorat tarifele pentru aceste produse. În paralel, Tesla și-a construit o fabrică proprie de baterii, dar ar putea să nu producă suficiente volume, ceea ce ar împinge compania să caute furnizori alternativi. În acest scenariu, un contract cu Samsung SDI ar putea consolida poziția companiei sud-coreene pe piața bateriilor. [...]

Viziune artistică a centralei nucleare SMR de la Doicești, înconjurată de natură.
Energie30 ian. 2026

Proiectul SMR de la Doicești intră pe model „pay-after-performance” - riscul tehnic mutat parțial la NuScale

România va investi inițial într-un singur modul nuclear SMR la Doicești, restul fiind condiționat de succesul primului. Potrivit Profit.ro , proiectul este dezvoltat de RoPower Nuclear SA, un joint-venture între Nuclearelectrica și Nova Power&Gas . Decizia finală de investiție este așteptată luna viitoare, conform ministrului Energiei, Bogdan Ivan. RoPower a analizat patru scenarii în cadrul studiului de fezabilitate, recomandând scenariul A1.3, care prevede achiziția inițială a unui singur modul NPM (Nuclear Power Module). Dacă acesta va funcționa conform designului, restul de cinci module vor fi achiziționate. În cazul în care primul modul nu va fi operațional conform așteptărilor, NuScale, partenerul tehnologic, va trebui să ramburseze costurile celor cinci module suplimentare. Data de începere a operării comerciale pentru primul modul NPM este estimată pentru iulie 2033 , iar întreaga centrală ar putea deveni operațională până în decembrie 2034 . Proiectul include măsuri de prevenire și monitorizare a riscurilor legate de emanațiile de gaze naturale, identificate în zona adiacentă amplasamentului. Bugetul pentru activitățile premergătoare etapei de construcție este estimat la 6 milioane de dolari, finanțat dintr-un împrumut neutilizat de la Nuclearelectrica. RoPower intenționează să atragă noi surse de finanțare , după ce Ministerul Energiei a respins intrarea unui fond de investiții sud-coreean ca acționar. Finalizarea studiului de fezabilitate a indicat un cost estimativ al proiectului de 4,9 miliarde de euro , dar nu este clar dacă energia produsă va fi integrată în rețeaua națională sau destinată unor consumatori industriali specifici. Proiectul continuă să fie monitorizat pentru a asigura conformitatea cu standardele internaționale, inclusiv gestionarea riscurilor asociate gazelor naturale. [...]