Știri
Știri din categoria Energie
ELCEN a oprit din nou producția de energie electrică la CET Grozăvești, pentru a evita o avarie majoră în condiții de caniculă, iar decizia reduce aportul de 30 MW pe care centrala îl livra recent în Sistemul Energetic Național, potrivit Biziday. Compania spune că furnizarea apei calde în București nu este afectată, iar luni dimineață este programată pornirea CET Progresu, ca măsură de suplimentare a producției în contextul „stării de alertă energetică”.
CET Grozăvești fusese repusă în funcțiune pe 3 august și opera în regim de cogenerare (producție simultană de energie electrică și termică), livrând zilnic 30 MW în SEN. Oprirea a fost decisă „exclusiv pentru protejarea echipamentelor”, pentru a evita declanșarea unei avarii majore, arată compania într-un comunicat.
ELCEN indică două probleme care au făcut dificilă exploatarea grupului energetic în condițiile actuale:
În aceste condiții, compania spune că volumul redus de apă în circulație nu a putut prelua căldura produsă în cogenerare, ceea ce a dus la temperaturi foarte ridicate ale agentului termic (aprox. 95–100°C pe tur și peste 75°C pe retur), regim care a limitat menținerea agregatului în parametri optimi.
ELCEN precizează că apa caldă rămâne asigurată pe perioada opririi CET Grozăvești, prin punerea în funcțiune a unui Cazan de Apă Fierbinte (CAF). Pentru SEN, compania mizează pe pornirea CET Progresu luni dimineață, pentru a suplimenta producția de energie electrică în contextul actual al alertei energetice.
Recomandate
Creșterea cu 2 cm a nivelului Dunării la Cernavodă, după detonarea controlată de pe Brațul Bala , reduce presiunea imediată asupra funcționării reactorului 2 , într-un moment în care autoritățile vorbesc despre alertă energetică pe fondul debitelor foarte scăzute, potrivit Adevărul . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat marți, 4 august, că nivelul apei în dreptul Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă este cu doi centimetri mai mare decât în ziua precedentă, deși prognozele indicau o scădere de doi centimetri. În evaluarea sa, rezultatul ar însemna un „câștig net” de cel puțin patru centimetri, raportat la așteptările inițiale. „Vești bune: la centrala nucleară de la Cernavodă, nivelul apei a crescut cu 2 cm față de ziua trecută. Ținând cont de faptul că prognoza indica o scădere cu 2 cm, putem spune că operațiunea de ieri a adus un câștig net de cel puțin 4 cm. Felicitări, ANAR , pentru soluție.” Ce s-a făcut pe Brațul Bala și de ce contează pentru energie Creșterea nivelului vine la o zi după o intervenție pe Brațul Bala, unde Forțele Navale Române au finalizat o detonare controlată a unei formațiuni de stâncă, cu scopul de a mări debitul pe Dunărea Veche și de a asigura alimentarea cu apă a centralei. La misiune au participat peste 100 de militari și au fost mobilizate 16 mijloace tehnice. Scafandrii au amplasat sub apă 180 de kilograme de material explozibil, iar după detonare au anunțat că au fost dislocați patru metri de rocă. Impact operațional: menținerea reactorului 2 și efecte colaterale pe navigație În contextul debitelor scăzute, Miruță a susținut că intervențiile realizate împreună cu specialiștii de la Apele Române contribuie la menținerea reactorului 2 în funcțiune și, în același timp, la îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre și la ușurarea lucrărilor de dragare pe acest braț al fluviului. Declarațiile sunt plasate pe fondul unei stări de alertă energetică instituite de premierul interimar Ilie Bolojan, în condițiile în care debitul foarte scăzut al Dunării pune presiune pe funcționarea centralei. În același context, Miruță a afirmat că, fără aceste intervenții, centrala ar fi putut fi oprită „miercuri, joi în cel mai fericit caz”. „Miercuri, joi în cel mai fericit caz, Centrala de la Cernavodă ar fi fost oprită. Orice zi în care aceasta funcționează de miercuri încolo este un câștig.” Context: niveluri foarte scăzute și riscul de deconectare Lucrările din zona Bala – Dunărea Veche au fost demarate după ce fluviul a ajuns la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii. Potrivit informațiilor din articol, reactorul 1 este deja oprit, iar autoritățile avertizează că există riscul ca și reactorul 2 să fie deconectat, dacă situația debitelor nu se îmbunătățește. [...]
Nuclearelectrica ia în calcul anularea sau ajustarea unor plăți cerute de Nova Power & Gas în proiectul SMR de la Doicești , după ce Corpul de Control al prim-ministrului a identificat nereguli legate de cheltuieli și de tranzacția pentru teren, potrivit HotNews . Miza imediată este una financiară și de guvernanță: compania de stat vrea să verifice dacă sumele refacturate către RoPower Nuclear (societatea de proiect) sunt justificate și, dacă nu, să le conteste inclusiv în instanță. Nuclearelectrica va discuta în AGA din 10 septembrie o notă oficială întocmită la solicitarea Ministerului Energiei, după finalizarea raportului Corpului de Control. În document, compania arată că a cerut deja un „audit forensic” independent – o verificare financiară și documentară aprofundată, folosită pentru identificarea neregulilor și pentru a stabili dacă există elemente utilizabile ulterior într-un litigiu. Ce plăți sunt vizate și de ce contează Compania spune că va analiza sumele cerute de asociatul privat Nova Power and Gas către RoPower Nuclear, unde Nuclearelectrica și partenerul privat dețin câte 50%, precum și „posibilitatea anulării sau ajustării” acestora. Verificarea are ca miză, potrivit notei, banii refacturați de Nova Power către RoPower. Contextul central al disputei este tranzacția prin care RoPower a cumpărat terenul de la Nova Power: asociatul privat ar fi vândut către compania de proiect un teren la un cost total de 46 milioane de euro, după ce îl cumpărase cu 2,8 milioane de euro. Recomandările Corpului de Control: litigiu și monitorizare a cheltuielilor Raportul Corpului de Control indică „numeroase probleme” în proiect, de la înființarea RoPower Nuclear și asocierea dintre părți, până la alegerea amplasamentului, tranzacția terenului, cheltuieli și finanțare. În acest cadru, recomandările către Nuclearelectrica includ: evaluarea costurilor refacturate de Nova Power, inclusiv analiza unui demers judiciar pentru anularea Acordului de refacturare; instituirea unui sistem de monitorizare eficace a cheltuielilor companiei de proiect RoPower Nuclear. Separat, nu este clar dacă raportul a fost transmis către instituții de anchetă. Guvernul a răspuns, la o solicitare a publicației, că „informațiile solicitate sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor”. Terenul de la Doicești și refacturarea: principalele constatări Raportul critică modul de selecție a amplasamentului: terenul de la Doicești, achiziționat de Nova Power, s-a clasat pe locul al doilea într-o evaluare realizată de consultantul Sargent & Lundy , iar alegerea ar fi fost fundamentată pe argumente generale, fără o analiză comparativă cuantificabilă a avantajelor și dezavantajelor tehnice și economice. În privința tranzacției, Corpul de Control arată că: Nova Power a cumpărat 170,59 hectare în decembrie 2021, cu un preț efectiv de 2,8 milioane de euro; achiziția de către RoPower a avut loc pe 5 iunie 2025: 24,4 milioane de euro pentru teren, plus un Acord de refacturare de 19,5 milioane de euro fără TVA (circa 22 milioane de euro cu TVA), ceea ce a dus costul total la peste 46 milioane de euro; Acordul de refacturare nu a fost supus aprobării Consiliului de Administrație, iar raportul respinge argumentul că suma fără TVA s-ar fi încadrat sub pragurile relevante. Raportul mai menționează că aproximativ 5 milioane de euro din costurile refacturate ar proveni din facturi emise de o firmă afiliată vânzătorului, pentru lucrări de organizare de șantier, considerate fără mandat clar din partea companiei de proiect sau anterioare asocierii. Costuri în creștere și finanțare: presiune pe controlul intern Pe fondul acestor constatări, raportul notează și escaladarea bugetului: în decembrie 2025, costurile proiectului ar fi fost estimate la 6,5 miliarde de dolari (aprox. 29,9 miliarde lei), cu circa 3,8 miliarde de dolari (aprox. 17,5 miliarde lei) peste estimarea din septembrie 2022. Nuclearelectrica a acordat împrumuturi către RoPower de 243 milioane de dolari (aprox. 1,1 miliarde lei), din care ar fi fost trase circa 228 milioane de dolari (aprox. 1,0 miliarde lei). Aportul de capital este egal, 39.886.000 lei pentru fiecare acționar, iar Corpul de Control a constatat absența unui sistem de monitorizare eficient la nivelul Nuclearelectrica pentru cheltuielile finanțate din creditul de acționar, deși exista drept contractual de audit. Poziția Nova Power: rol „tranzitoriu” și opțiune de reversare Nova Power & Gas a transmis, într-un răspuns solicitat de HotNews (după publicarea raportului), că rolul său în RoPower a fost gândit ca tranzitoriu, cu retragere din acționariat înainte de începerea construcției. În ipoteza abandonării definitive a proiectului SMR la Doicești, compania spune că a comunicat opțiunea de reversare a tranzacției de cumpărare a terenului, prin returnarea banilor încasați și renunțarea la pretențiile financiare privind lucrările neachitate. În perioada următoare, deciziile din AGA și rezultatele auditului forensic vor indica dacă Nuclearelectrica merge pe ajustări contabile, anularea acordului de refacturare sau pe un litigiu, cu efect direct asupra costurilor deja recunoscute în proiect și asupra relației cu partenerul privat. [...]
România riscă să piardă 20% din producția de energie dacă și al doilea reactor de la Cernavodă va fi oprit, în contextul scăderii debitului Dunării, iar autoritățile au reluat operațiunile de deviere a apei prin scufundarea unor barje, potrivit HotNews . Specialiștii lucrează la scufundarea a patru barje încărcate, cu scopul de a crește debitul apei spre centrala nucleară, a declarat purtătorul de cuvânt al Administrației Naționale Apele Române pentru news.ro. Operațiunile erau programate inițial miercuri, dar au fost amânate din cauza curenților. Miza este una operațională, cu efect direct în sistemul energetic: Reactorul 1 este deja oprit din cauza debitului scăzut al Dunării, iar directorul centralei a avertizat, într-o intervenție la Digi24, că Reactorul 2 ar putea fi oprit în următoarele cinci-șase zile dacă nivelul continuă să scadă. „În următoarele cinci-şase zile vom opri Reactorul 2 de la Cernavodă, dacă nu luăm în considerare operaţiunile care se desfăşoară astăzi cu instalarea barjelor”, a explicat Romeo Urjan, la Digi24. Ce presupune intervenția pe Dunăre și cât durează Potrivit Apele Române, operațiunile de scufundare a barjelor ar urma să dureze aproximativ șase ore, iar după finalizare este așteptată o creștere a nivelului apei la Cernavodă, chiar și cu câțiva centimetri. „Chiar şi cu câţiva centimetri este foarte important. Orice centimetru în plus câştigat este benefic pentru funcţionarea centralei”, a spus Ana-Maria Agiu, purtător de cuvânt al Administrației Naționale Apele Române. Scufundarea barjelor este prezentată ca parte dintr-o serie mai amplă de acțiuni, după ce un pas anterior a fost dinamitarea stâncii Pârjoaia de pe brațul Bala , pentru a crește debitul Dunării spre centrală. Câte zile ar putea câștiga centrala și ce opțiuni mai există Directorul centralei a spus că intervențiile anterioare de la Bala au adus „cam trei-patru zile” de funcționare suplimentară pentru Reactorul 2. În ceea ce privește operațiunea cu barjele, acesta estimează un câștig de „încă două-trei zile”, iar în scenariul în care barjele aduc suficient surplus de apă, perioada de funcționare s-ar putea extinde de la cinci-șase zile la nouă-zece zile, calculate „de azi înainte”. În același timp, directorul a indicat că, dacă scufundarea celor patru barje nu reușește, autoritățile nu au în vedere alte măsuri. [...]
Amânarea repetată a scufundării barjelor prelungește riscul de reducere a producției la Cernavodă , într-un moment în care Dunărea a ajuns la un minim istoric de debit, iar autoritățile încearcă să câștige „câțiva centimetri” de nivel pentru alimentarea cu apă a centralei, potrivit HotNews . Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat că operațiunile programate pentru joi au fost amânate pentru vineri „din condiții de siguranță”, după ce și tentativa inițială, planificată pentru miercuri, fusese amânată din cauza curenților. Instituția spune că echipele și barjele sunt pregătite, însă manevrele rămân sensibile. De ce contează: presiune pe Sistemul Energetic Național Miza este menținerea în funcțiune a Unității 2 de la Cernavodă , în condițiile în care Reactorul 1 a fost deja oprit din cauza debitului scăzut al Dunării. Directorul centralei a avertizat că există riscul opririi în următoarele cinci-șase zile; dacă ar fi oprit și al doilea reactor, România ar pierde 20% din producția de energie, conform informațiilor din articol. Pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării, Unitatea 1 a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național (SEN) la 28 iulie 2026, decizia fiind luată preventiv, fără impact asupra populației, personalului sau mediului, potrivit datelor prezentate. Cum se schimbă intervenția: amplasare diferită și scufundare prin pompare Planul de intervenție a fost ajustat după discuții cu experți, „ținând cont de siguranța amplasamentului și de efectele potențiale”, a explicat directorul general adjunct al ANAR, Sorin Rîndașu (citat de News.ro). Autoritățile au combinat două propuneri de soluții: două barje ar urma să fie scufundate la circa 500 de metri de intrarea în brațul Bala; celelalte două ar urma să fie amplasate mai în amonte, oblic față de direcția curentului. Barjele vor fi amplasate controlat și inundate prin pompare de apă, nu prin umplere cu draga, variantă exclusă de autorități; această alegere „va dura mai mult”, dar este considerată mai potrivită pentru condițiile de siguranță. Rîndașu a vorbit și despre „incertitudini” legate de manevrarea simultană a două barje, mizând pe experiența căpitanilor celor trei împingătoare implicate. Calendar și parametri: 3–4 ore pe barjă, dar efecte estimate mai mici ANAR a precizat că scufundarea se face „una câte una”, iar durata unei scufundări este de „trei-patru ore”, prin „inundare controlată”. Scopul este „de a câștiga câțiva centimetri în plus” pentru menținerea nivelurilor minime în dreptul CNE Cernavodă. Totuși, instituția avertizează că, pe fondul scăderii nivelurilor, „efectele vor fi puțin mai mici, dar vor fi”, în funcție de modalitatea de amplasare urmând să se decidă și dacă barjele vor fi ancorate la mal. Dunărea la minim istoric și măsuri de sistem La intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, debitul Dunării a ajuns la 1.400 m³/s, valoare similară minimului istoric din 1985 și mult sub media multianuală a lunii august (aprox. 3.900 m³/s). ANAR arată că debitul se va menține la acest nivel pe durata săptămânii, într-o perioadă de staționare. La Cernavodă, nivelul Dunării a scăzut de miercuri până joi cu 2 cm, iar prognoza reactualizată indică -216 cm la 6 august și -230 cm la 13 august ( Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor ). Pentru gestionarea efectelor scăderii producției, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a declarat stare de alertă la nivel național pentru 30 de zile (din 31 iulie 2026). Guvernul a alocat fonduri pentru intervențiile de la Dunăre, iar Transelectrica aplică măsuri operative pentru funcționarea SEN, inclusiv mobilizarea producției disponibile, maximizarea capacităților transfrontaliere pentru import și, dacă este necesar, reducerea consumului. [...]
Guvernul pregătește un mecanism de „oprire controlată” a consumului industrial în criză , printr-o hotărâre care ar urma să permită Transelectrica să deconecteze mari consumatori industriali de la Sistemul Energetic Național, cu scopul de a proteja alimentarea populației și a infrastructurii critice, potrivit Ziarul Financiar . Măsura vine în contextul în care Guvernul a adoptat joi „ Planul de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei electrice ”, act normativ care stabilește procedurile aplicabile în cazul unei crize, iar vineri ar urma să aprobe hotărârea care operationalizează posibilitatea de deconectare a unor mari consumatori, „în anumite condiții”, conform declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan. Ce se schimbă pentru companiile mari consumatoare de energie Transelectrica va putea pune în aplicare măsurile prevăzute de actul normativ cu o notificare prealabilă de 24 de ore. Din perspectivă operațională, asta înseamnă că, într-un scenariu de criză energetică sau de forță majoră, unele unități industriale pot fi obligate să își reducă sau să își oprească temporar consumul, prin deconectare de la rețea. Bolojan a precizat că România „nu se află deocamdată într-o situație atât de gravă”, iar mecanismele aprobate sunt gândite ca proceduri pentru o eventuală criză. Cine este protejat de la deconectare Guvernul susține că populația și consumatorii esențiali nu intră în această logică de întrerupere. Premierul interimar a spus: „Cetăţenii, locuinţele, consumatorii casnici nu vor fi deconectaţi. Sunt exceptaţi. Inclusiv spitale, sanatorii, staţii care alimentează unităţi de gaze, de ţiţei nu vor fi incluse în act.” Orizontul de timp și costurile: fără compensatorii, cel puțin în prima fază Ilie Bolojan a afirmat că estimează că „5-7 zile nu vom avea consumatori industriali afectaţi”. Tot el a adăugat că, dacă se ajunge la măsuri de limitare, „nu se pune problema acordării de compensatorii” în acea perioadă. Premierul a legat necesitatea acestor măsuri de condițiile de funcționare ale sistemului, menționând că „atâta timp cât Reactorul 2 de la Cernavodă funcționează și importurile la ore de seară continuă” nu ar fi nevoie de aplicarea lor. [...]
Comisia Europeană avertizează că amendamentele votate în Parlament la legea decarbonizării pot pune sub semnul întrebării îndeplinirea unor jaloane din PNRR, cu potențiale consecințe financiare , potrivit Economica . Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene arată, într-un răspuns scris transmis AGERPRES, că Executivul UE „va analiza cu atenție” amendamentele adoptate de Parlamentul României la 5 august 2026. Modificările, între altele, condiționează scoaterea din funcțiune a centralelor pe cărbune și lignit de existența unor surse alternative cu emisii reduse de carbon. Miza: jaloanele PNRR și riscul de penalizări financiare Comisia amintește că legea decarbonizării este o „reformă-cheie” din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar intrarea ei în vigoare a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114 . Amendamentele nu au fost încă promulgate de președintele României, însă Comisia spune că va evalua dacă acestea creează riscul ca jalonul 114 să nu mai fie considerat îndeplinit. „În general, Comisia solicită tuturor statelor membre să își respecte pe deplin angajamentele asumate prin planurile de redresare și reziliență și reamintește că orice risc privind nerespectarea acestora va fi analizat cu atenție, putând atrage consecințe financiare.” În plus, Comisia indică și un jalon viitor, 119A, din ultima cerere de plată care urmează să fie depusă ulterior: România ar trebui să scoată din funcțiune o anumită capacitate pe bază de cărbune și lignit, de 710 MW. Decizia privind unitățile care vor fi închise „aparține României”, iar evaluarea îndeplinirii jalonului 119A va fi făcută după includerea lui în cea de-a șasea și ultima cerere de plată. Ce se schimbă în lege și de ce contează pentru calendarul de închidere Potrivit Comisiei, amendamentele condiționează închiderea centralelor pe cărbune de disponibilitatea unor capacități „similare” cu emisii reduse de carbon și „ar putea afecta caracterul ireversibil” al închiderii capacităților pe bază de cărbune și lignit, caracter evaluat anterior în cadrul jalonului 114. În răspunsul citat, Comisia face referire și la termenul de închidere a centralelor pe bază de cărbune până la 31 august, precizând că va analiza impactul amendamentelor asupra acestui angajament. Context: votul din Camera Deputaților și reacția politică Plenul Camerei Deputaților a adoptat proiectul de lege privind decarbonizarea sectorului energetic, introducând un amendament al PSD care prevede că scoaterea treptată din exploatare a capacităților pe lignit și huilă se va putea face numai după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice similare. La vot au fost 180 „pentru”, 9 „împotrivă”, 27 de abțineri, iar 80 de deputați nu au votat. Deputatul Ionel Bogdan (PNL) a avertizat că modificările legislative pe acest subiect pot afecta finanțarea din PNRR. „Riscăm să pierdem miliarde de euro din PNRR doar datorită unei singure legi – legea decarbonizării.” Ce urmează Comisia Europeană spune că va analiza amendamentele și va evalua riscul asupra jalonului 114, în condițiile în care acestea nu sunt încă promulgate. Separat, Executivul UE afirmă că monitorizează îndeaproape securitatea aprovizionării cu energie electrică în România și că, „în acest stadiu”, nu există motive de îngrijorare imediată: alimentarea rămâne stabilă, iar piața funcționează corespunzător. [...]
