Știri
Știri din categoria Energie

Scăderea nivelului Dunării taie producția la Porțile de Fier și apasă pe costuri în plin vârf de consum, un risc operațional care poate lovi direct în bilanțurile companiilor energetice din regiune, potrivit Ziarul Financiar.
În Serbia, producția de la hidrocentrala Porțile de Fier 1 a coborât la aproximativ o treime din capacitatea medie zilnică, pe fondul reducerii debitului Dunării. Compania de energie electrică EPS susține însă că nu vor exista penurii, potrivit publicației sârbe Srpske Novine, citată de ZF.
Porțile de Fier 1 este descrisă ca cea mai mare centrală hidroelectrică din sistemul energetic al Serbiei, cu o capacitate instalată de peste 1.000 MW. În condiții hidrologice normale, asigură cea mai mare parte a producției de energie regenerabilă a țării.
Scăderea volumului de apă care trece prin turbine se traduce direct în mai puțini kilowați-oră produși, iar reducerea la o treime „în vârful sezonului”, când consumul crește din cauza utilizării aparatelor de aer condiționat, este prezentată ca „o povară serioasă pentru bilanțul financiar”, notează Srpske Novine.
Porțile de Fier I și II sunt un proiect energetic comun România–Serbia. Pentru România, Porțile de Fier I reprezintă 10% din producția de energie la nivel național, conform ZF.
Centrala funcționează pe partea română cu 6 grupuri de câte 194,4 MW și este gestionată de Hidroelectrica. ZF nu oferă în acest material o estimare a impactului imediat asupra producției din România, însă contextul indică o vulnerabilitate comună la condițiile hidrologice de pe Dunăre.
Recomandate

Serbia a trecut proiectul Porțile de Fier 3 în faza de implementare, iar România intră într-o etapă de coordonare tehnică și de impact transfrontalier odată cu pregătirea documentației pentru hidrocentrala reversibilă Djerdap 3, un proiect care ar putea influența funcționarea Porților de Fier 1 și 2 și navigația pe Dunăre, potrivit Profit . Contractul pentru elaborarea studiului preliminar de fezabilitate, a proiectului general și a planului spațial pentru zona cu destinație specială (inclusiv evaluarea strategică a impactului asupra mediului) a fost semnat cu un consorțiu condus de Institutul de Gospodărire a Apelor „Jaroslav Černi ”, conform datelor analizate de publicație. Licitația fusese lansată în iulie. Ce presupune proiectul și calendarul avansat de Serbia Proiectul vizează construirea etapizată a unei centrale hidroelectrice reversibile (cu acumulare prin pompaj) pe Dunăre, cu două posibile lacuri de acumulare superioare în zona Severni Kučaj și o centrală situată pe malul drept al Dunării, în amonte de CHE „Djerdap 1”. Parametrii inițiali menționați indică: capacitate de până la 1.800 MW; valoare estimată a investiției de circa 2,6 miliarde euro (aprox. 13 miliarde lei). Serbia își propune ca documentația tehnică să fie finalizată cel târziu până la finalul anului 2029, când „ar urma” să înceapă lucrările de construire. Ministerul Energiei și Mineritului din Serbia a transmis că proiectul trece din faza de analiză în cea de implementare concretă. De ce contează pentru România: compatibilitate, zone riverane, navigație Ministerul sârb al Energiei a indicat că, în paralel cu pregătirea documentației, este prevăzută coordonarea cu România, în baza Memorandumului de Înțelegere semnat anterior, și că sunt în curs negocieri cu compania americană Bechtel , ca potențial partener selectat în urma unui apel public (documentul citat în material este disponibil la linkul din sursă). La semnarea Memorandumului, în iulie, premierul Ilie Bolojan a spus că proiectul creează cadrul pentru schimb de informații și pentru evaluarea beneficiilor și a impactului. El a punctat explicit mizele pentru România: compatibilitatea cu funcționarea și producția de energie de la Porțile de Fier 1 și 2, protejarea zonelor riverane din România și Bulgaria și luarea în calcul a navigației pe Dunăre. Implicarea SUA și selecția de parteneri Ministrul sârb al Energiei, Dubravka Đedović Handanović, a afirmat că proiectul este elaborat în conformitate cu un acord strategic în domeniul energiei semnat între Serbia și Statele Unite, care ar fi intrat în vigoare în martie 2025. În baza acestui cadru, a fost lansat un apel la propuneri pentru companiile interesate să participe la proiect; șase companii ar fi răspuns, iar evaluarea ofertelor este în curs și „se va finaliza curând”, conform declarațiilor redate în material. [...]

Rosatom își extinde modelul de export energetic prin centrale nucleare plutitoare, cu mentenanța și combustibilul controlate din Rusia , într-un format contractual care poate lega pe termen lung state africane de furnizorul rus, potrivit HotNews . Grupul rus Rosatom spune că se află în discuții avansate cu cel puțin patru state africane cu ieșire la mare pentru furnizarea de centrale nucleare plutitoare. Informațiile au fost prezentate de oficiali ai companiei controlate de statul rus la un summit Rusia–Africa, pe baza unei relatări Reuters preluate de Agerpres. De ce contează: energie „la cheie”, dar cu dependențe operaționale Rosatom propune implementarea proiectelor prin contracte de tip PPA (Power Purchase Agreement – acord de cumpărare a energiei) , în care mentenanța și realimentarea cu combustibil nuclear ar urma să fie făcute în Rusia. În acest aranjament, unitatea ar putea funcționa „până la 60 de ani”, conform declarațiilor citate în material. Vladimir Aptekarev, director adjunct în divizia de construcții de echipamente a Rosatom, a susținut că 38 dintre cele peste 50 de țări africane au o zonă de coastă suficientă pentru a găzdui o astfel de centrală. Ce sunt centralele nucleare plutitoare și ce promite Rosatom La nivel mondial funcționează în prezent o singură centrală nucleară plutitoare, în regiunea Ciukotka din extremul orient al Rusiei, intrată în exploatare în 2020. Conceptul folosește reactoare nucleare mai mici, integrate într-o navă care poate fi remorcată până la destinație și care necesită o infrastructură terestră mai redusă. Rosatom argumentează că această soluție ar permite obținerea mai rapidă a unei surse noi de energie, „la costuri mai mici”, și o prezintă ca un posibil „prim pas” pentru țările care vor să intre în clubul statelor cu energie nucleară. Pentru piețele internaționale, compania spune că propune unități plutitoare de 100 MW, echipate cu reactoare de tip RITM-200M, adaptate pentru climate calde. Țările menționate și contextul proiectelor nucleare ale Rosatom în Africa Directorul general al Rosatom, Alexei Lihaciov, a declarat că discuțiile avansate vizează: Egipt Togo Namibia Tanzania În paralel, Rosatom construiește la El Dabaa prima centrală nucleară din Egipt, care ar urma să devină a doua centrală nucleară de pe continentul african după Koeberg (Africa de Sud). Proiectul din Egipt include patru unități energetice de 1.200 MW, cu reactoare rusești VVER-1200. Lihaciov a mai spus că perspectiva implementării unor centrale nucleare plutitoare în Egipt ar putea căpăta contur și în urma unei întrevederi programate între președinții Rusiei și Egiptului. Separat de Africa, Rosatom afirmă că a încheiat deja un acord cu Indonezia pentru ceea ce descrie drept prima livrare mondială de electricitate produsă de două unități nucleare plutitoare, cu o capacitate cumulată de 200 MW. [...]

Avertismentul IEA privind penuria globală de motorină până în 2027 indică presiuni persistente pe costuri și inflație , cu efect direct în prețurile bunurilor transportate și în cheltuielile operaționale ale agriculturii și transportului, potrivit agrarheute . Piața globală a motorinei rămâne tensionată și în iarna următoare, iar Agenția Internațională a Energiei (IEA) avertizează, în cel mai recent raport lunar, că blocajele de ofertă ar putea continua „mult în 2027”. Publicația indică drept cauze principale tensiunile geopolitice, distrugerea unor rafinării rusești în urma atacurilor cu drone ucrainene, restricții rusești la export, dar și cererea ridicată din transportul rutier de marfă, amplificată de nivelurile scăzute ale apelor (care afectează transportul pe căi navigabile) în Germania și Europa, plus creșterea sezonieră a cererii de păcură/combustibil de încălzire. De ce contează economic: motorina „taxează” fiecare kilometru și fiecare transport În analiza citată, costurile ridicate la motorină funcționează ca o „taxă” pe fiecare kilometru parcurs și pe fiecare transport de marfă, iar aceste costuri se transferă în prețurile bunurilor. Consecința macroeconomică, în interpretarea materialului, este că menținerea motorinei la niveluri ridicate face mai dificilă atingerea țintei de inflație a Băncii Centrale Europene, ceea ce poate prelungi perioada de dobânzi ridicate. Motorina este prezentată ca input critic pentru transportul de mărfuri, agricultură, industrie și comerț internațional, astfel că scumpirea ei nu rămâne o problemă doar pentru șoferi, ci se propagă în lanțurile de aprovizionare. Ce arată datele IEA: exporturi mai mici și prețuri mult peste țiței IEA estimează că, în septembrie, exporturile globale de motorină și combustibili similari au fost cu aproximativ 700.000 de barili/zi sub nivelul din aceeași perioadă a anului anterior. Scăderea cumulată a exporturilor din Rusia și Orientul Mijlociu a fost și mai mare, de circa 1,3 milioane de barili/zi, iar livrările suplimentare din SUA și China au compensat doar parțial deficitul. Pe partea de preț, articolul notează că în septembrie prețul angro al motorinei în Europa și SUA a urcat la circa 220 de dolari/baril (aprox. 990 lei), iar în Singapore a depășit 200 de dolari/baril (aprox. 900 lei). Deși ulterior prețurile au mai scăzut, IEA indică faptul că motorina rămâne aproape de două ori mai scumpă decât țițeiul și semnificativ peste nivelurile de dinaintea crizei. Un semnal suplimentar de stres în piață vine din zona stocării: rafinăriile și traderii ar prelungi tot mai rar contractele de depozitare pentru motorină, pe fondul lipsei de volum disponibil pentru stocare, conform datelor citate de la brokerul de stocare The Tank Tiger. Stocuri și intervenții: reumplerea ar putea dura până în a doua jumătate din 2027 În mod obișnuit, țările își cresc rezervele înainte de iarnă, când cererea pentru combustibili de încălzire urcă. În acest an, însă, mai multe state au fost nevoite să apeleze la stocuri pentru a acoperi lipsurile, arată materialul. IEA se așteaptă ca rafinăriile să producă mai mult în lunile următoare, ceea ce ar putea duce la o perioadă în care oferta să depășească temporar cererea la începutul lui 2027. Totuși, agenția consideră că această producție suplimentară nu ar fi suficientă pentru a acoperi „golurile” mari acumulate în 2026, iar refacerea stocurilor ar putea dura până în a doua jumătate din 2027. În acest context, G7 a anunțat la începutul lui octombrie accelerarea eliberării rezervelor strategice de petrol deja promise, motorina având prioritate pentru a ajunge mai rapid pe piața internațională, potrivit articolului. Context: și țițeiul rămâne vulnerabil la șocuri Problemele nu se limitează la motorină. Materialul arată că piața internațională a petrolului rămâne expusă la întreruperi din cauza conflictului din Orientul Mijlociu: în septembrie, prețul Brent a crescut cu peste 26 de dolari până la o medie de 116,89 dolari/baril (aprox. 525 lei), iar în momentul redactării raportului IEA ar fi ajuns la circa 134 dolari/baril (aprox. 605 lei). La 28 octombrie, Brent este indicat la 115 dolari/baril (aprox. 520 lei). În același timp, IEA anticipează o scădere a consumului global de petrol în acest an cu 2,6 milioane de barili/zi, până la o medie de 102,4 milioane barili/zi, motorina având o contribuție importantă la această reducere (aproximativ un sfert din scăderea estimată a cererii, conform agenției). Pe partea de ofertă, IEA estimează că producția globală ar urma să scadă în 2026, cu o revenire așteptată în 2027, dar vulnerabilă la noi atacuri asupra infrastructurii energetice și a navelor petroliere. Pentru companii și sectoare dependente de motorină, mesajul central este că presiunea pe costuri ar putea rămâne structural ridicată încă cel puțin 12–18 luni, iar eventualele relaxări de preț ar putea fi intermitente și sensibile la evoluțiile geopolitice și la nivelul stocurilor. [...]

ANAR intervine pentru a susține funcționarea în siguranță a CNE Cernavodă , după ce debitele Dunării au scăzut la intrarea în țară sub 1.200 mc/s, iar nivelul apei la Cernavodă a ajuns foarte aproape de limita operațională de 262 cm, necesară pentru pomparea apei de răcire, potrivit Economica . Măsurile anunțate de Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) sunt descrise ca fiind operative, temporare și excepționale și au ca scop aplicarea hotărârilor Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) , în contextul unei situații hidrologice severe pe fluviu. Ce face ANAR, concret, pentru a crește aportul de apă în Dunăre ANAR a dispus suplimentarea temporară cu 20 mc/s a debitului evacuat din acumularea Iezer, în perioada 10–18 octombrie 2026, prin exploatarea coordonată a salbei de acumulări de pe valea Mostiștei. Intervenția este corelată cu evacuări controlate din alte acumulări, pentru a suplimenta aportul de apă în Dunăre și a limita scăderea nivelurilor în sectorul Cernavodă: acumularea Izbiceni, de pe râul Olt; acumularea Mihăilești, de pe râul Argeș. ANAR precizează că manevrele sunt coordonate în funcție de debitele disponibile, timpii de propagare și evoluția prognozată a regimului hidrologic, pentru a maximiza eficiența intervențiilor. Ce înseamnă pentru acumularea Iezer și cine a fost informat Administrația susține că măsura nu presupune golirea acumulării Iezer. După aplicarea acesteia, în acumulare ar urma să rămână disponibil un volum de apă de peste 40 de milioane mc, iar evacuările sunt realizate controlat, cu monitorizarea nivelurilor și debitelor și adaptarea manevrelor la condițiile hidrologice și de exploatare. Dispoziția operativă a fost transmisă structurilor teritoriale competente, cu informarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). De ce contează pentru Sistemul Energetic Național ANAR încadrează intervenția ca măsură de interes național, argumentând că asigurarea resurselor de apă necesare funcționării în siguranță a CNE Cernavodă este esențială pentru reducerea riscurilor asupra funcționării unui obiectiv strategic pentru Sistemul Energetic Național. Măsurile sunt prezentate ca temporare și proporționale cu situația hidrologică. [...]

Costul net al motorinei agricole în 2026 devine variabil , pentru că rambursarea de acciză se ajustează în funcție de reducerile temporare aplicate accizei generale, ceea ce schimbă direct bugetarea lucrărilor din câmp și a transportului în ferme, potrivit Agronet . Analiza trece în revistă, la nivelul datei de 23 octombrie 2026 , evoluția prețurilor la electricitate și carburanți, dar și implicațiile pentru fermele cu panouri fotovoltaice: autoconsum, injecția surplusului în rețea, compensarea și costurile administrative de racordare/avizare. Motorina agricolă: rambursarea nu mai poate fi tratată ca „sumă fixă pe an” Mecanismul rămâne același: fermierul plătește motorina la achiziție și recuperează ulterior, prin APIA , diferența de acciză pentru cantitățile eligibile. Noutatea practică, așa cum o descrie publicația, este că nivelul rambursării depinde de acciza generală din perioada respectivă , deoarece o parte din facilitate se vede deja în prețul de la pompă atunci când statul reduce temporar acciza standard. În consecință, Agronet avertizează că folosirea unui cuantum „istoric” (de exemplu, cel din prima parte a anului) pentru a estima sprijinul dintr-o perioadă în care acciza generală este deja redusă ar duce la supraestimarea ajutorului . Cuantumuri de rambursare prezentate în analiză (lei/litru) În grila citată, rambursarea pentru cantitatea eligibilă este: 1 ianuarie–6 aprilie 2026: 2,697 lei/litru 7 aprilie–30 iunie 2026: 2,397 lei/litru când acciza standard e redusă temporar cu 25%: 1,996 lei/litru Pentru intervalul 16–31 octombrie 2026 , când reducerea generală a accizei la motorina standard este de 25% , reperul indicat este 1,996 lei/litru . Reducerea temporară a accizei: efect în preț, dar și în sprijinul APIA Agronet notează că Ministerul Finanțelor a menținut reducerea temporară cu 25% a accizei la motorina standard în perioada 16–31 octombrie 2026 , cu un nivel efectiv de 2.103,22 lei/1.000 litri (informație dintr-un comunicat preluat de AGERPRES, conform sursei). Publicația subliniază două consecințe: reducerea de 25% se aplică accizei , nu întregului preț al motorinei, deci nu garantează o ieftinire identică la pompă între două alimentări; pentru agricultori, reducerea generală micșorează diferența de acciză rămasă de rambursat prin schema APIA. Reper de piață la 23 octombrie: cât arată mediile la pompă Ca punct de referință pentru costuri curente, analiza citează mediile PretCarburant.ro din 23 octombrie , calculate pe baza prețurilor monitorizate în 1.713 stații . Pentru motorina standard , media afișată este 10,90 lei/litru (cu taxe). Pe acest reper, Agronet construiește și un exemplu de calcul pentru 1.000 de litri , în care plata inițială rămâne mai mare decât costul net după rambursare, tocmai pentru că recuperarea prin APIA vine ulterior achiziției și pentru că rambursarea folosită în exemplu este cea corespunzătoare perioadei cu reducere de acciză (1,996 lei/litru). Context: electricitatea și prosumatorii, între autoconsum și injecția în rețea În aceeași analiză, Agronet arată că pentru fermele cu fotovoltaice autoconsumul reduce direct energia cumpărată din rețea, în timp ce surplusul injectat este valorificat conform contractului de prosumator și mecanismelor de compensare, cu diferențe între prețul de cumpărare din rețea și valoarea recunoscută pentru energia livrată. Separat, publicația atrage atenția că injectarea surplusului nu este același lucru cu sporul de putere (care poate implica modificări tehnice și lucrări), iar costurile administrative (avize/certificate) nu trebuie confundate cu costul total al conectării unei centrale fotovoltaice. În ansamblu, mesajul operațional pentru ferme este că, în 2026, bugetarea energiei și a carburantului trebuie făcută pe perioade și pe componente , nu pe „prețuri unice” sau pe rambursări presupuse constante pe tot anul. [...]

Ungaria reanalizează extinderea centralei nucleare de la Paks, inclusiv varianta de a înlocui Rosatom , ceea ce poate deschide un risc financiar de cel puțin 1,1 miliarde de euro (aprox. 5,5 miliarde lei) deja plătiți și potențiale penalități contractuale, potrivit News . Guvernul de la Budapesta a început să sondeze furnizori alternativi în cadrul unei revizuiri a proiectului, au declarat pentru Reuters două surse citate de publicație. Proiectul Paks, atribuit în 2014 companiei ruse fără licitație de fostul premier Viktor Orbán, este descris ca „sensibil politic” și „extrem de costisitor”. În plus, în august, o secetă a dus la oprirea aproape completă a reactoarelor existente, subliniind vulnerabilitatea centralelor nucleare la lipsa de apă rece în perioade de caniculă și secetă. Decizie așteptată la final de 2026 sau început de 2027 Cabinetul premierului Peter Magyar, care a câștigat alegerile în aprilie, ar urma să ia o decizie finală privind extinderea centralei la sfârșitul acestui an sau la începutul anului viitor. Costul proiectului a fost estimat inițial la 12,5 miliarde euro (aprox. 62,5 miliarde lei), iar până la momentul turnării primei plăci de beton, în februarie, Ungaria cheltuise peste 2 miliarde euro (aprox. 10 miliarde lei). O persoană familiarizată cu revizuirea a spus că sunt analizate toate scenariile, inclusiv schimbarea contractorului principal, urmând să fie evaluate consecințele juridice, tehnice, financiare și de calendar, precum și viabilitatea financiară a proiectului. Contract modificat de cinci ori și complicații de reglementare Contractul inițial cu Rosatom a fost modificat de cinci ori, iar o a șasea modificare era în pregătire, dar nesemnată. Un obstacol suplimentar este o hotărâre din 2025 a Curții Europene de Justiție , care a anulat aprobarea Comisiei Europene privind ajutorul de stat pentru proiect. O a doua sursă citată de Reuters a indicat că administrația de la Budapesta „tinde să conchidă” că extinderea este necesară, dar fără implicarea Rosatom. Sursele nu au indicat un posibil înlocuitor, deși una dintre ele a spus că un furnizor european ar simplifica ecuația de politică externă și cadrul sancțiunilor. Miza financiară: 1,1 miliarde euro plătiți și posibile penalități Dacă analiza guvernului va decide împotriva Rosatom, Ungaria ar putea fi nevoită să suporte suma de 1,1 miliarde euro (aprox. 5,5 miliarde lei) plătită până acum către compania rusă, plus eventuale penalități pentru încălcarea contractului. În paralel, Budapesta explorează aprobarea unei prelungiri cu 20 de ani a licențelor de exploatare pentru cele patru reactoare existente de la Paks, ale căror licențe expiră între 2032 și 2037. Rosatom și o purtătoare de cuvânt a guvernului maghiar nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii ale Reuters. Directorul Rosatom, Aleksei Lihacev, a declarat la începutul lunii, la Moscova, că așteaptă finalizarea analizei Ungariei și că a încercat să contacteze noul guvern, fără răspuns până în prezent. [...]