Știri
Știri din categoria Energie
Atacurile cu drone asupra infrastructurii energetice și portuare au lăsat 380.000 de oameni fără curent în nordul Ucrainei, într-un nou val care menține presiunea asupra rețelei electrice și a logisticii maritime, potrivit Kyiv Post.
Lovitura din regiunea Cernihiv a vizat o facilitate energetică din districtul Nijîn în jurul orei 4:00, iar operatorul regional Chernihivoblenergo a raportat întreruperea alimentării cu electricitate pentru 380.000 de locuitori din orașele Cernihiv, Prîlukî, Nijîn și Slavutîci, plus mai multe districte din jur. Echipele de intervenție lucrau la restabilirea alimentării.
În paralel, în regiunea Odesa au fost raportate atacuri asupra infrastructurii portuare și industriale din districtul Odesa, potrivit șefului Administrației Militare Regionale, Oleh Kiper. Conform informațiilor prezentate, au fost avariate:
Cel puțin o persoană a fost rănită, iar incendiile izbucnite la locurile impactului au fost stinse de serviciile de urgență.
În Zaporizhzhia, drone de tip Shahed (proiect iranian) au lovit zone rezidențiale ale centrului regional. Șeful Administrației Militare Regionale, Ivan Fedorov, a declarat că au fost afectate o facilitate de infrastructură, locuințe private și vehicule. Cel puțin un bărbat a fost rănit și primește îngrijiri medicale.
Atacurile nocturne sunt prezentate ca parte a unei intensificări a campaniei aeriene. Pentru ziua precedentă, 17 aprilie, Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat lansarea a 172 de drone și a unei rachete balistice Iskander-M, cu 147 de ținte interceptate de apărarea antiaeriană. Chiar și cu o rată mare de interceptare, loviturile „sistemice” asupra rețelei energetice continuă să apese asupra eforturilor de refacere ale țării, notează publicația.
Recomandate
România încearcă să transforme dialogul direct cu Casa Albă în finanțări și investiții energetice , după o întâlnire la Washington cu Jarrod Agen, directorul Consiliului pentru Dominanță Energetică, potrivit Economica . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că discuțiile au vizat consolidarea cooperării în energie, inclusiv oportunități de finanțare, dezvoltarea infrastructurii și implicarea capitalului american în proiecte majore din regiune. Nazare afirmă că România se află „într-una dintre cele mai bune poziții din ultimii ani” în relația cu administrația SUA, iar tema centrală a fost rolul României ca hub energetic regional, pe fondul competiției globale pentru resurse și al nevoii de reducere a dependențelor strategice. Informațiile sunt relatate de Agerpres, pe baza unei postări a ministrului pe Facebook. Ce urmărește România: bani, infrastructură, capital american În discuția cu oficialul american, ministrul indică trei direcții concrete: oportunități de finanțare pentru proiecte strategice; dezvoltarea infrastructurii energetice; atragerea capitalului american în proiecte majore din regiune. Miza, în viziunea sa, este ca aceste contacte să se traducă în rezultate economice, prin investiții și susținerea proiectelor strategice, cu Ministerul Finanțelor în rol de facilitator pentru un profil de „partener predictibil și competitiv”. De ce contează interlocutorul de la Casa Albă Nazare descrie Consiliul pentru Dominanță Energetică drept o structură creată la nivelul Casei Albe pentru accelerarea proiectelor strategice, reducerea birocrației și coordonarea instituțiilor-cheie, de la energie și mediu până la comerț și politică externă. În acest cadru, Jarrod Agen este prezentat ca un actor relevant în definirea politicilor energetice ale administrației Trump. Context: reuniunile FMI și Băncii Mondiale, la Washington Întâlnirea are loc în timpul vizitei ministrului Finanțelor în SUA, unde participă la reuniunea de primăvară a Grupului Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional, desfășurată la Washington DC în perioada 14–20 aprilie 2026. [...]
Proiectul-pilot din Weifang arată cum ar putea China să reducă rapid consumul de gaz și emisiile, folosind infrastructura existentă , prin amestecarea hidrogenului în rețeaua urbană de gaze, potrivit Global Times . Proiectul, lansat oficial duminică în Weifang (provincia Shandong, estul Chinei), acoperă 100.000 de gospodării urbane din zona centrală a orașului și include scenarii uzuale de consum – de la utilizare casnică la alimentație publică – conform unui reportaj al televiziunii de stat China Central Television (CCTV). Ce s-a pus în funcțiune și ce poate face instalația Demonstrația folosește o instalație de amestecare cu o capacitate de 30.000 metri cubi și poate regla proporția de hidrogen în gazul natural între 0% și 10%. Proiectul utilizează infrastructura existentă de conducte de gaze naturale a orașului, pentru a asigura transportul și distribuția stabilă a amestecului. Pe partea de producție și transport de hidrogen, proiectul include: o instalație de producere a hidrogenului prin electroliza apei, cu o capacitate de 5.000 metri cubi pe oră; prima conductă urbană din China pentru transportul hidrogenului, cu o lungime totală de 5,2 kilometri; o platformă de testare pentru întregul flux de amestecare și transport, cu o capacitate de consum de până la 13 milioane metri cubi de hidrogen pe an. De ce contează economic: potențial de substituție la nivel național Pan Fengwen, director adjunct al National Fuel Cell Technology Innovation Center , a declarat (citat de CCTV) că estimările preliminare arată un impact semnificativ dacă un amestec de 10% hidrogen ar fi aplicat la nivel național în consumul urban de gaze: ar putea înlocui anual aproximativ 15 miliarde metri cubi de gaz natural și ar reduce emisiile de dioxid de carbon cu circa 30 milioane de tone. „Prin implementarea proiectului demonstrativ, a fost conectat «ultimul kilometru» al aplicării energiei pe bază de hidrogen în sectorul gazelor urbane, marcând prima dată în țară când a fost realizată o aplicație demonstrativă de amestecare a hidrogenului la scară mare, pe termen lung și continuu”, a spus Pan. Ce urmează: date de siguranță și standarde pentru extindere Lin Boqiang a spus pentru Global Times că lansarea proiectului reprezintă un pas important, într-un moment în care industria hidrogenului din China ar trece de la proiecte demonstrative la aplicare comercială la scară largă. În evaluarea sa, proiectul ar urma să genereze date de testare pe întregul lanț, expertiză de evaluare a siguranței și specificații tehnice standardizate, care ar putea susține ulterior: amestecuri cu proporții mai mari de hidrogen, rețele dedicate de conducte pentru hidrogen pur, o eventuală extindere la nivel național. În context, Administrația Națională pentru Energie a raportat că, în 2024, producția și consumul anual de hidrogen al Chinei au depășit 36,5 milioane de tone, cel mai mare nivel din lume. [...]
Centrala pe gaz de la Mintia intră în linie dreaptă pentru livrarea a 1.097 MW în Sistemul Energetic Național de la începutul lui octombrie , după ce primele turbine trec prin faza de teste în următoarele luni, potrivit Economica . Miza este una operațională: calendarul de punere în funcțiune indică o creștere rapidă a capacității de producție, într-un moment în care autoritățile leagă explicit mai multă ofertă internă de presiune mai mică pe prețuri. Calendarul: teste în vară, injecție în rețea din octombrie Secretarul de stat Casian Nițulescu a declarat că, după efectuarea testelor la primele două turbine pe gaz, acestea ar urma să fie operaționale la începutul lunii octombrie, când vor injecta în Sistemul Energetic Național 1.097 MW. Ulterior, la începutul anului 2027, centrala ar urma să ajungă la o producție de 1.700 MW. Dimensiunea proiectului și implicațiile pentru piață Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a numit centrala de la Mintia „cea mai mare investiție din România” în producția de energie electrică, cu o valoare de 1,2 miliarde de euro (aprox. 6 miliarde lei). În aceeași intervenție, ministrul a susținut că România are nevoie de mai mulți producători pentru a putea reduce prețurile energiei atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali, pe fondul creșterii producției interne. Centrala Mass Mintia, cu putere instalată de 1.700 MW, este prezentată ca cel mai mare proiect pe gaz din Europa. Efecte operaționale: forță de muncă și ritm de execuție Reprezentanții Mass Global Energy au arătat că pe șantier lucrează circa 950 de angajați, iar numărul acestora ar urma să depășească 1.000 de persoane. Ce se schimbă la nivel de reglementare Bogdan Ivan a spus că proiectul a stat la baza unei inițiative legislative: un proiect de ordonanță prin care investițiile energetice mai mari de 300 de milioane de euro ar urma să fie declarate de interes național și să primească „avantaje” pentru accelerarea autorizărilor și sprijin din partea statului, pentru implementare „de urgență”. „Avem deja un proiect de ordonanţă prin care acele investiţii, care sunt mai mari de 300 de milioane de euro în domeniul energetic, vor fi considerate de interes naţional, vor beneficia de o serie de avantaje care să grăbească emiterea tuturor autorizaţiilor şi suport direct din partea statului pentru că aceste investiţii să fie puse în practică de urgenţă”, a spus ministrul Energiei. Context dintr-o sursă secundară Separat, Economedia a relatat, citând Agerpres, că prima turbină ar urma să intre în probe până în iunie, iar a doua până în august, și a amintit un anunț anterior al Transelectrica privind racordarea primei turbine la sistemul național la 15 mai. [...]
Prima turbină pe gaz de la centrala Mintia intră în probe până în iunie , un calendar care mută proiectul din faza de șantier spre livrarea efectivă de capacitate în Sistemul Energetic Național, cu primele două turbine așteptate să devină operaționale la începutul lui octombrie, potrivit Agerpres . A doua turbină pe gaz ar urma să intre în probe până în luna august, au transmis reprezentanții companiei, în timpul vizitei ministrului Energiei, Bogdan Ivan, pe șantierul noii capacități de producție din localitatea Mintia (județul Hunedoara). Ce înseamnă operațional pentru sistem: 1.097 MW din octombrie Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Casian Nițulescu, a declarat că, după testele la primele două turbine pe gaz, acestea ar urma să fie operaționale la începutul lunii octombrie, când vor injecta în sistem 1.097 MW. Pentru începutul anului 2027, planul comunicat este ca centrala să fie operațională cu o producție de 1.700 MW. Dimensiunea investiției și miza de preț Ministrul Energiei a spus că centrala de la Mintia este cea mai mare investiție din România în producția de energie electrică, evaluată la 1,2 miliarde de euro (aprox. 6 miliarde lei). În același context, Bogdan Ivan a susținut că România are nevoie de mai mulți producători de energie electrică pentru a putea reduce prețurile, atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali. „România, pentru a putea scădea prețurile energiei electrice, atât la consumatorii casnici, cât și la cei industriali, trebuie să producă mai multă energie.” Efect de reglementare: proiect de ordonanță pentru investiții mari Ministrul a mai afirmat că proiectul Mintia a stat la baza unei inițiative legislative: un proiect de ordonanță prin care investițiile energetice mai mari de 300 de milioane de euro ar urma să fie considerate de interes național și să beneficieze de avantaje pentru accelerarea autorizărilor și „suport direct din partea statului”, astfel încât să fie puse în practică „de urgență”. Forța de muncă și poziționarea proiectului Reprezentanții Mass Global Energy au mulțumit autorităților pentru sprijin și au indicat că, în prezent, pe șantier lucrează circa 950 de angajați, urmând ca numărul să depășească 1.000 de persoane. Centrala electrică Mass Mintia, cu putere instalată de 1.700 MW, este prezentată ca unul dintre cele mai importante proiecte energetice în dezvoltare din România și „cea mai mare centrală pe gaz din Europa”, conform informațiilor transmise în cadrul vizitei. [...]
România are carburanți suficienți, iar statul își păstrează pârghii de intervenție , inclusiv posibilitatea de a condiționa exporturile în context de criză, potrivit declarațiilor ministrului Energiei, Bogdan Ivan , citate de Stirile Pro TV , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Ministrul a spus că România „și-a luat toate măsurile necesare” pentru a evita probleme de aprovizionare pe piața de carburanți. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, în județul Hunedoara, după ce a fost întrebat dacă există riscuri pentru alimentarea cu carburanți în România, în contextul conflictului din regiune. Ce măsuri invocă Ministerul Energiei Bogdan Ivan a enumerat mai multe elemente pe care le prezintă drept garanții pentru continuitatea aprovizionării: o derogare obținută din partea SUA pentru repornirea rafinăriei Petrotel; contracte gestionate împreună cu Kazahstan, Azerbaidjan și Guyana Franceză, pentru asigurarea necesarului de petrol; declararea stării de criză, care permite condiționarea exporturilor în cazul petrolului; existența rezervelor strategice, la care, potrivit ministrului, România „încă nu a apelat până acum”. Context: semnal către piață, pe fondul volatilității regionale Ministrul a mai afirmat că „începe să se regleze” situația pe piața carburanților și a susținut că România „stă mult mai bine decât alte state din Uniunea Europeană”. Materialul este atribuit de publicație sursei News.ro . [...]
Comisia Europeană pregătește orientări pentru a limita riscul unei crize de kerosen în UE , inclusiv prin reducerea dependenței de importurile din Orientul Mijlociu și evaluarea creșterii importurilor din SUA, pe fondul perturbărilor de aprovizionare generate de războiul din Iran, potrivit G4Media . Europa este vulnerabilă la șocuri externe deoarece importă aproximativ 30%–40% din kerosen, iar cel puțin jumătate din aceste importuri vin din Orientul Mijlociu, arată informațiile citate de Reuters. Companiile aeriene europene au avertizat că o penurie ar putea apărea în câteva săptămâni și ar putea afecta sezonul de călătorii de vară. Ce pregătește UE și de ce contează pentru companii Orientările, descrise ca fiind neobligatorii și încă în curs de finalizare, ar urma să fie prezentate săptămâna viitoare și să pună accent pe autosuficiență și reziliență, inclusiv prin combustibil aviatic durabil (SAF) și combustibili sintetici. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat planurile de a prezenta un răspuns la criza energetică, care include măsuri privind combustibilii pentru avioane. Potrivit acestuia, disponibilitatea aprovizionării „rămâne principala preocupare”, iar dacă aprovizionarea ar rămâne blocată prin Strâmtoarea Hormuz , UE ar putea lua în calcul o eliberare coordonată a stocurilor de combustibil pentru avioane. Riscul operațional: anulări de zboruri și reguli UE care pot deveni problematice Directorul general al Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA), Willie Walsh, a spus că zborurile din Europa ar putea începe să fie anulate de la sfârșitul lunii mai din cauza lipsei de combustibil, iar companiile aeriene reduc zborurile și țin la sol unele avioane. Documentul UE ar urma să ofere orientări pentru situații de gestionare în caz de penurie, inclusiv: riscul pierderii sloturilor aeroportuare din cauza anulărilor; aplicarea regulii UE împotriva „alimentării cu combustibil” (încărcarea de combustibil suplimentar din aeroporturi mai ieftine); dacă o penurie poate fi considerată suficient de „excepțională” pentru ca operatorii să evite plata despăgubirilor pentru anulări. În același timp, potrivit sursei citate, UE a decis că solicitările companiilor aeriene de modificare sau suspendare a Sistemului de comercializare a cotelor de emisii (ETS) și a cotelor SAF nu erau justificate. Diversificarea importurilor: SUA, dar cu limitări tehnice UE ar urma să analizeze și logistica necesară pentru creșterea utilizării combustibilului Jet A din SUA, care este rar folosit în Europa deoarece are un punct de îngheț mai ridicat decât standardul european. În schimb, Jet A-1 (standardul european) este mai potrivit pentru zboruri lungi, la altitudine mare și temperaturi scăzute și este preferat de armată. Reuters notează că importurile europene de combustibil pentru avioane din SUA și Nigeria au crescut brusc în aprilie. Context: Strâmtoarea Hormuz și scenariul de penurie până în iunie Iranul a deschis vineri Strâmtoarea Hormuz după un acord de încetare a focului în Liban, însă președintele SUA, Donald Trump, a spus că blocada navală rămâne în vigoare până la încheierea unui acord cu Teheranul. Un purtător de cuvânt al UE a spus că speră ca reluarea tranzitului în siguranță să dureze, dar a adăugat: „Vom vedea”. Agenția Internațională pentru Energie (AIE) estimează o posibilă penurie de combustibil pentru avioane până în iunie, dacă regiunea va reuși să înlocuiască doar jumătate din aprovizionarea pe care o primește în mod normal din Orientul Mijlociu. Unele aeroporturi au avertizat că penuriile ar putea apărea în termen de trei săptămâni dacă strâmtoarea rămâne închisă pentru transporturile de combustibil, iar Comisia Europeană ar urma să avertizeze că aprovizionarea ar putea rămâne limitată chiar și dacă Hormuz este deblocată. [...]
