Știri
Știri din categoria Energie
Bulgaria a trecut pe primul loc în Balcani la stocarea în baterii, un avantaj operațional pentru integrarea regenerabilelor, cu o capacitate operațională de 0,56 GW, peste România (0,49 GW), potrivit Economedia. Datele sunt atribuite de Economedia publicației 24Chasa, prin Rador Radio România.
Capacitatea de stocare în baterii contează direct pentru funcționarea sistemului energetic: permite „mutarea” energiei produse din solar și eolian din orele cu producție mare către momentele în care consumul este ridicat sau producția scade, reducând presiunea pe rețea și nevoia de capacități de echilibrare pe termen scurt.
În sud-estul Europei, cifrele prezentate în material indică următoarea situație a capacității operaționale de stocare în baterii:
Deși are în prezent o capacitate operațională mai mică decât Bulgaria și România, Turcia este descrisă ca având cele mai ambițioase planuri de dezvoltare din Europa: proiectele aflate în implementare, aprobare sau anunțare ar totaliza 32,8 GW. Dacă toate ar fi realizate, Turcia ar ajunge la o capacitate totală de baterii de aproape 33 GW, ceea ce ar schimba semnificativ raportul de forțe la nivel european, nu doar regional.
La nivelul capacităților deja operaționale în Europa, Germania este indicată drept lider cu 2,8 GW, urmată de Italia cu 2 GW. Bulgaria apare în grupul țărilor cu între 0,5 și 1 GW, alături de Irlanda, Suedia și Franța.
Analiza citată mai arată că ritmul accelerat de dezvoltare a bateriilor în Europa este pus în principal pe seama scăderii costurilor tehnologiilor și a politicilor de încurajare a investițiilor în stocarea energiei, informație relatată de BGNES.
Recomandate
Traian Băsescu a lăudat Romgaz pentru refuzul unei achiziții de GNL , susținând că tranzacția ar fi fost nefavorabilă României, potrivit HotNews . Mesajul pune în prim-plan o decizie cu potențial impact economic în zona aprovizionării cu gaze, într-un context public mai larg, descris de publicație drept „scandalul ambasadoarei americane din Grecia”. Fostul președinte a apreciat explicit compania Romgaz pentru faptul că a refuzat achiziția de gaze naturale lichefiate (GNL – gaz răcit până devine lichid pentru a fi transportat mai ușor), argumentând că „afacerea ar fi fost dezavantajoasă pentru România”. Din informațiile disponibile în materialul citat nu reies detalii despre volumul vizat, preț, contraparte sau calendarul tranzacției, astfel că impactul financiar concret al deciziei nu poate fi evaluat pe baza acestui articol. [...]
Intrarea Capalo AI pe piața locală de echilibrare deschide competiția pentru monetizarea viitoarelor baterii din România. Potrivit Economica , compania s-a înregistrat ca Parte Responsabilă cu Echilibrarea (PRE) la Transelectrica , pas care îi permite să ofere proprietarilor de active energetice servicii complete de acces la piață, tranzacționare și optimizare. Capalo AI are deja licență de furnizare a energiei electrice în România, iar statutul de PRE îi extinde rolul operațional: poate prelua responsabilitatea dezechilibrelor și poate integra activele clienților în strategii de tranzacționare și optimizare. Compania spune că serviciile sale se bazează pe inteligență artificială și vizează atât sisteme independente de stocare (BESS), cât și proiecte hibride, în care bateriile sunt amplasate împreună cu alte surse de producție, în special fotovoltaice. De ce contează: 9 GW în dezvoltare și presiune pe servicii de piață Miza este creșterea rapidă a portofoliului de proiecte de stocare în baterii aflate în dezvoltare în România, care ar fi depășit 9 GW, conform companiei. Din această capacitate, peste 2 GW sunt estimați să devină operaționali până la finalul lui 2026, potrivit datelor ANRE citate de Capalo AI. În acest context, compania afirmă că urmărește să atragă „o parte semnificativă” din capacitatea care va intra în funcțiune către propriile servicii de optimizare și tranzacționare. Pentru dezvoltarea operațiunilor locale, Capalo AI spune că și-a format o echipă în România, cu specialiști în inginerie și dezvoltarea afacerii. Focus pe proiecte hibride: fotovoltaic plus baterii Un element central al strategiei este optimizarea simultană a centralelor fotovoltaice și a bateriilor, pe care compania o descrie ca fiind diferită de tranzacționarea unui BESS independent. Motivul invocat: trebuie gestionate împreună producția regenerabilă, flexibilitatea bateriei, pozițiile de piață și expunerea la dezechilibre. „România este o piață majoră de creștere pentru noi, iar înregistrarea ca Parte Responsabilă cu Echilibrarea la Transelectrica reprezintă o etapă importantă în aducerea serviciilor noastre de optimizare către proprietarii de active din România”, a declarat Joffroy Beckers, Country Manager România al Capalo AI. Context: operațiuni regionale și finanțare pentru extindere Capalo AI operează deja active de stocare și producție regenerabilă în Finlanda, Suedia, Letonia, Lituania, Polonia și Bulgaria și furnizează servicii de tranzacționare și optimizare în Lituania, Letonia, Finlanda, Suedia, Bulgaria, Grecia și Polonia, urmând să se extindă în România. Compania indică și planuri ulterioare pentru Estonia, Spania și Portugalia. La nivel de capacități, Capalo AI gestionează baterii de 1,7 GW și instalații solare de 460 MWp, dintre care 700 MW și 400 MWp sunt deja operaționale, integrate în tranzacționare și optimizare. Oferta comercială este completată, potrivit companiei, de parteneriatul cu D.TRADING, pentru soluții integrate de preluare și valorificare a energiei în proiecte BESS și hibride. În februarie, compania a anunțat o finanțare de serie A de 11 milioane de euro (aprox. 55 milioane lei), rundă condusă de Heartcore Capital, cu participarea Tesi (vehicul de investiții al statului finlandez) și a investitorilor VentureFriends și PROfounder. Capalo AI a fost înființată în 2022, are o echipă de 48 de persoane și afirmă că în 2025 capacitatea totală contractată a bateriilor a depășit 1 GW, iar veniturile și numărul de angajați au crescut accelerat. Compania menționează că are deschise câteva poziții pentru locuri de muncă remote, cu posibilitatea de relocare în Helsinki. [...]
Serbia a trecut proiectul Porțile de Fier 3 în faza de implementare, iar România intră într-o etapă de coordonare tehnică și de impact transfrontalier odată cu pregătirea documentației pentru hidrocentrala reversibilă Djerdap 3, un proiect care ar putea influența funcționarea Porților de Fier 1 și 2 și navigația pe Dunăre, potrivit Profit . Contractul pentru elaborarea studiului preliminar de fezabilitate, a proiectului general și a planului spațial pentru zona cu destinație specială (inclusiv evaluarea strategică a impactului asupra mediului) a fost semnat cu un consorțiu condus de Institutul de Gospodărire a Apelor „Jaroslav Černi ”, conform datelor analizate de publicație. Licitația fusese lansată în iulie. Ce presupune proiectul și calendarul avansat de Serbia Proiectul vizează construirea etapizată a unei centrale hidroelectrice reversibile (cu acumulare prin pompaj) pe Dunăre, cu două posibile lacuri de acumulare superioare în zona Severni Kučaj și o centrală situată pe malul drept al Dunării, în amonte de CHE „Djerdap 1”. Parametrii inițiali menționați indică: capacitate de până la 1.800 MW; valoare estimată a investiției de circa 2,6 miliarde euro (aprox. 13 miliarde lei). Serbia își propune ca documentația tehnică să fie finalizată cel târziu până la finalul anului 2029, când „ar urma” să înceapă lucrările de construire. Ministerul Energiei și Mineritului din Serbia a transmis că proiectul trece din faza de analiză în cea de implementare concretă. De ce contează pentru România: compatibilitate, zone riverane, navigație Ministerul sârb al Energiei a indicat că, în paralel cu pregătirea documentației, este prevăzută coordonarea cu România, în baza Memorandumului de Înțelegere semnat anterior, și că sunt în curs negocieri cu compania americană Bechtel , ca potențial partener selectat în urma unui apel public (documentul citat în material este disponibil la linkul din sursă). La semnarea Memorandumului, în iulie, premierul Ilie Bolojan a spus că proiectul creează cadrul pentru schimb de informații și pentru evaluarea beneficiilor și a impactului. El a punctat explicit mizele pentru România: compatibilitatea cu funcționarea și producția de energie de la Porțile de Fier 1 și 2, protejarea zonelor riverane din România și Bulgaria și luarea în calcul a navigației pe Dunăre. Implicarea SUA și selecția de parteneri Ministrul sârb al Energiei, Dubravka Đedović Handanović, a afirmat că proiectul este elaborat în conformitate cu un acord strategic în domeniul energiei semnat între Serbia și Statele Unite, care ar fi intrat în vigoare în martie 2025. În baza acestui cadru, a fost lansat un apel la propuneri pentru companiile interesate să participe la proiect; șase companii ar fi răspuns, iar evaluarea ofertelor este în curs și „se va finaliza curând”, conform declarațiilor redate în material. [...]
Europa intră în T4 cu un deficit estimat de 510.000 barili/zi la combustibil de aviație , iar presiunea pe aprovizionare împinge continentul spre importuri din surse mai îndepărtate, inclusiv Coreea de Sud, potrivit Mediafax . Conflictul din Iran, izbucnit în urmă cu peste șase luni, a afectat livrările din Orientul Mijlociu și a redus cu aproximativ jumătate importurile europene de combustibil pentru aviație, notează Reuters, citată de publicație. În acest context, Europa a crescut importurile din țări precum Nigeria, Statele Unite și Canada. Importurile din Coreea de Sud urcă la maxime din 2022 Coreea de Sud a devenit în septembrie una dintre principalele noi surse de combustibil pentru aviație ale Europei, pe baza datelor de fluxuri comerciale. Importurile europene din această țară au ajuns până acum în septembrie la 129.000 de barili pe zi, conform companiei Kpler , cel mai ridicat nivel din octombrie 2022. Stocuri în scădere și risc de noi șocuri de aprovizionare Pe fondul tensiunilor în creștere din Orientul Mijlociu, Europa rămâne expusă riscului unor noi probleme de aprovizionare. Compania de consultanță Energy Aspects estimează pentru trimestrul al patrulea un deficit european de 510.000 de barili pe zi, în timp ce Statele Unite ar urma să aibă un excedent de 18.000 de barili pe zi. Creșterea importurilor din Coreea de Sud vine într-un moment în care stocurile europene sunt reduse: stocurile din hub-ul Amsterdam–Rotterdam–Anvers au coborât la cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani. Capacitate mai mare de export în Asia, dependență mai mare în Europa În paralel, producția de combustibil pentru aviație a Coreei de Sud a ajuns în iulie la aproape 13,89 milioane de barili, cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani, iar exporturile au atins cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani și jumătate, potrivit datelor guvernamentale citate de Mediafax. În condițiile în care deficitul este așteptat să continue, Europa va rămâne dependentă de importuri, într-o piață în care distanța mai mare față de furnizori poate însemna costuri logistice mai ridicate și vulnerabilitate la întreruperi de transport și livrare. [...]
Rosatom își extinde modelul de export energetic prin centrale nucleare plutitoare, cu mentenanța și combustibilul controlate din Rusia , într-un format contractual care poate lega pe termen lung state africane de furnizorul rus, potrivit HotNews . Grupul rus Rosatom spune că se află în discuții avansate cu cel puțin patru state africane cu ieșire la mare pentru furnizarea de centrale nucleare plutitoare. Informațiile au fost prezentate de oficiali ai companiei controlate de statul rus la un summit Rusia–Africa, pe baza unei relatări Reuters preluate de Agerpres. De ce contează: energie „la cheie”, dar cu dependențe operaționale Rosatom propune implementarea proiectelor prin contracte de tip PPA (Power Purchase Agreement – acord de cumpărare a energiei) , în care mentenanța și realimentarea cu combustibil nuclear ar urma să fie făcute în Rusia. În acest aranjament, unitatea ar putea funcționa „până la 60 de ani”, conform declarațiilor citate în material. Vladimir Aptekarev, director adjunct în divizia de construcții de echipamente a Rosatom, a susținut că 38 dintre cele peste 50 de țări africane au o zonă de coastă suficientă pentru a găzdui o astfel de centrală. Ce sunt centralele nucleare plutitoare și ce promite Rosatom La nivel mondial funcționează în prezent o singură centrală nucleară plutitoare, în regiunea Ciukotka din extremul orient al Rusiei, intrată în exploatare în 2020. Conceptul folosește reactoare nucleare mai mici, integrate într-o navă care poate fi remorcată până la destinație și care necesită o infrastructură terestră mai redusă. Rosatom argumentează că această soluție ar permite obținerea mai rapidă a unei surse noi de energie, „la costuri mai mici”, și o prezintă ca un posibil „prim pas” pentru țările care vor să intre în clubul statelor cu energie nucleară. Pentru piețele internaționale, compania spune că propune unități plutitoare de 100 MW, echipate cu reactoare de tip RITM-200M, adaptate pentru climate calde. Țările menționate și contextul proiectelor nucleare ale Rosatom în Africa Directorul general al Rosatom, Alexei Lihaciov, a declarat că discuțiile avansate vizează: Egipt Togo Namibia Tanzania În paralel, Rosatom construiește la El Dabaa prima centrală nucleară din Egipt, care ar urma să devină a doua centrală nucleară de pe continentul african după Koeberg (Africa de Sud). Proiectul din Egipt include patru unități energetice de 1.200 MW, cu reactoare rusești VVER-1200. Lihaciov a mai spus că perspectiva implementării unor centrale nucleare plutitoare în Egipt ar putea căpăta contur și în urma unei întrevederi programate între președinții Rusiei și Egiptului. Separat de Africa, Rosatom afirmă că a încheiat deja un acord cu Indonezia pentru ceea ce descrie drept prima livrare mondială de electricitate produsă de două unități nucleare plutitoare, cu o capacitate cumulată de 200 MW. [...]
Avertismentul IEA privind penuria globală de motorină până în 2027 indică presiuni persistente pe costuri și inflație , cu efect direct în prețurile bunurilor transportate și în cheltuielile operaționale ale agriculturii și transportului, potrivit agrarheute . Piața globală a motorinei rămâne tensionată și în iarna următoare, iar Agenția Internațională a Energiei (IEA) avertizează, în cel mai recent raport lunar, că blocajele de ofertă ar putea continua „mult în 2027”. Publicația indică drept cauze principale tensiunile geopolitice, distrugerea unor rafinării rusești în urma atacurilor cu drone ucrainene, restricții rusești la export, dar și cererea ridicată din transportul rutier de marfă, amplificată de nivelurile scăzute ale apelor (care afectează transportul pe căi navigabile) în Germania și Europa, plus creșterea sezonieră a cererii de păcură/combustibil de încălzire. De ce contează economic: motorina „taxează” fiecare kilometru și fiecare transport În analiza citată, costurile ridicate la motorină funcționează ca o „taxă” pe fiecare kilometru parcurs și pe fiecare transport de marfă, iar aceste costuri se transferă în prețurile bunurilor. Consecința macroeconomică, în interpretarea materialului, este că menținerea motorinei la niveluri ridicate face mai dificilă atingerea țintei de inflație a Băncii Centrale Europene, ceea ce poate prelungi perioada de dobânzi ridicate. Motorina este prezentată ca input critic pentru transportul de mărfuri, agricultură, industrie și comerț internațional, astfel că scumpirea ei nu rămâne o problemă doar pentru șoferi, ci se propagă în lanțurile de aprovizionare. Ce arată datele IEA: exporturi mai mici și prețuri mult peste țiței IEA estimează că, în septembrie, exporturile globale de motorină și combustibili similari au fost cu aproximativ 700.000 de barili/zi sub nivelul din aceeași perioadă a anului anterior. Scăderea cumulată a exporturilor din Rusia și Orientul Mijlociu a fost și mai mare, de circa 1,3 milioane de barili/zi, iar livrările suplimentare din SUA și China au compensat doar parțial deficitul. Pe partea de preț, articolul notează că în septembrie prețul angro al motorinei în Europa și SUA a urcat la circa 220 de dolari/baril (aprox. 990 lei), iar în Singapore a depășit 200 de dolari/baril (aprox. 900 lei). Deși ulterior prețurile au mai scăzut, IEA indică faptul că motorina rămâne aproape de două ori mai scumpă decât țițeiul și semnificativ peste nivelurile de dinaintea crizei. Un semnal suplimentar de stres în piață vine din zona stocării: rafinăriile și traderii ar prelungi tot mai rar contractele de depozitare pentru motorină, pe fondul lipsei de volum disponibil pentru stocare, conform datelor citate de la brokerul de stocare The Tank Tiger. Stocuri și intervenții: reumplerea ar putea dura până în a doua jumătate din 2027 În mod obișnuit, țările își cresc rezervele înainte de iarnă, când cererea pentru combustibili de încălzire urcă. În acest an, însă, mai multe state au fost nevoite să apeleze la stocuri pentru a acoperi lipsurile, arată materialul. IEA se așteaptă ca rafinăriile să producă mai mult în lunile următoare, ceea ce ar putea duce la o perioadă în care oferta să depășească temporar cererea la începutul lui 2027. Totuși, agenția consideră că această producție suplimentară nu ar fi suficientă pentru a acoperi „golurile” mari acumulate în 2026, iar refacerea stocurilor ar putea dura până în a doua jumătate din 2027. În acest context, G7 a anunțat la începutul lui octombrie accelerarea eliberării rezervelor strategice de petrol deja promise, motorina având prioritate pentru a ajunge mai rapid pe piața internațională, potrivit articolului. Context: și țițeiul rămâne vulnerabil la șocuri Problemele nu se limitează la motorină. Materialul arată că piața internațională a petrolului rămâne expusă la întreruperi din cauza conflictului din Orientul Mijlociu: în septembrie, prețul Brent a crescut cu peste 26 de dolari până la o medie de 116,89 dolari/baril (aprox. 525 lei), iar în momentul redactării raportului IEA ar fi ajuns la circa 134 dolari/baril (aprox. 605 lei). La 28 octombrie, Brent este indicat la 115 dolari/baril (aprox. 520 lei). În același timp, IEA anticipează o scădere a consumului global de petrol în acest an cu 2,6 milioane de barili/zi, până la o medie de 102,4 milioane barili/zi, motorina având o contribuție importantă la această reducere (aproximativ un sfert din scăderea estimată a cererii, conform agenției). Pe partea de ofertă, IEA estimează că producția globală ar urma să scadă în 2026, cu o revenire așteptată în 2027, dar vulnerabilă la noi atacuri asupra infrastructurii energetice și a navelor petroliere. Pentru companii și sectoare dependente de motorină, mesajul central este că presiunea pe costuri ar putea rămâne structural ridicată încă cel puțin 12–18 luni, iar eventualele relaxări de preț ar putea fi intermitente și sensibile la evoluțiile geopolitice și la nivelul stocurilor. [...]
