Știri
Știri din categoria Energie
Comisia Europeană a pus sub semnul întrebării pachetul de sprijin pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, deschizând o investigație aprofundată care poate condiționa forma finală a ajutorului de stat și, implicit, finanțarea unui proiect critic pentru securitatea energetică a României, potrivit Agerpres.
România a notificat Comisia Europeană în ianuarie 2026 cu privire la intenția de a sprijini retehnologizarea și prelungirea duratei de viață a reactorului, menținând aceeași capacitate de producție, de 706 MW, astfel încât unitatea să poată funcționa încă 30 de ani. Unitatea 1 a intrat în funcțiune în 1996 și acoperă în prezent aproximativ 10% din necesarul de energie electrică al țării.
Miza este calendarul: în 2027, reactorul ar urma să ajungă la finalul duratei de viață estimate, iar prelungirea operării este prezentată ca esențială pentru disponibilitatea pe termen lung a energiei electrice cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Proiectul este legat atât de securitatea aprovizionării, cât și de obiectivele de decarbonizare ale Uniunii Europene.
Beneficiarul sprijinului este Nuclearelectrica (SNN), proprietarul și operatorul centralei, companie deținută majoritar de statul român și singurul operator de energie nucleară din România. Valoarea nominală estimată a proiectului este de 3,2 miliarde euro (aprox. 15,9 miliarde lei).
România intenționează să susțină retehnologizarea prin patru instrumente, conform informațiilor transmise de Comisia Europeană:
Comisia spune că, la acest stadiu, evaluarea preliminară indică faptul că proiectul este necesar și că ajutorul poate facilita dezvoltarea unei activități economice, dar că există „îndoieli” privind conformitatea deplină cu regulile UE în materie de ajutor de stat.
„În această etapă, pe baza evaluării sale preliminare, Comisia consideră că proiectul este necesar și că ajutorul facilitează dezvoltarea unei activități economice. Cu toate acestea, Comisia are îndoieli cu privire la conformitatea deplină a măsurii cu normele UE privind ajutoarele de stat.”
În investigația aprofundată, Comisia vrea să stabilească, între altele, dacă pachetul este adecvat și proporțional, ce impact are asupra concurenței și dacă respectă cerințele europene relevante pentru contractele bidirecționale pentru diferență, inclusiv principiile din Regulamentul privind energia electrică (articolul 19d alineatul (2)).
Deschiderea investigației nu echivalează cu o decizie finală, dar prelungește procesul de aprobare și poate duce la modificarea structurii sprijinului, în funcție de concluziile Comisiei.
Recomandate
Europa riscă măsuri de reducere a consumului de combustibili, pe fondul presiunilor de aprovizionare , iar guvernele ar putea ajunge să aplice politici comparabile cu restricțiile din pandemie, potrivit unei analize publicate de Economedia . Miza economică este directă: o eventuală penurie fizică ar forța limitări de consum și ar pune presiune pe transport, industrie și bugetele publice prin măsuri de compensare. Expertul în energie Boyan Rashev, citat de Novinite, spune că Europa s-ar putea îndrepta către un „lockdown energetic” dacă presiunile asupra aprovizionării cu combustibil continuă să se agraveze. El a comparat scenariul cu restricțiile din perioada Covid-19 și a sugerat că guvernele ar putea fi împinse să introducă măsuri precum munca de acasă și chiar transport public gratuit, dacă penuria se intensifică. De ce ar putea deveni o problemă operațională, nu doar de preț Rashev susține că autoritățile ar trebui să pregătească planuri de urgență pentru o posibilă lipsă fizică de combustibil. În evaluarea sa, dacă situația actuală persistă până la finalul lunii aprilie, constrângerile de aprovizionare deja vizibile în părți ale Asiei ar putea începe să afecteze și Europa. El a indicat și o scădere a producției, afirmând că nivelurile actuale sunt cu aproximativ 13 milioane de barili pe zi mai mici față de sfârșitul lunii februarie. Ce tip de intervenții ar putea funcționa și ce ar putea agrava penuria Expertul a avertizat împotriva intervenției administrative în stabilirea prețurilor la carburanți, argumentând că încercările de a reglementa sau suprima prețurile pot ascunde presiunile reale ale pieței și, în final, pot agrava penuria. În schimb, el consideră mai eficientă limitarea consumului, în special pentru: motorină; kerosen. În opinia sa, benzina ar urma să fie mai puțin afectată în Europa. Rashev a dat ca exemplu măsuri deja introduse în Germania, inclusiv o reducere temporară a taxelor pe energie cu 17 cenți pe litru pentru benzină și motorină, dar a menționat și restricțiile privind frecvența cu care pot fi ajustate prețurile la pompă, despre care spune că nu au produs rezultatele dorite. Poziția Comisiei Europene : fără penurie acum, dar riscul poate crește rapid Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că, deocamdată, nu există mari probleme de aprovizionare cu combustibil în statele membre, însă situația s-ar putea deteriora rapid dacă blocarea Strâmtorii Ormuz va continua. „În prezent nu există dovezi ale unei penurii de combustibil în Uniunea Europeană, dar ar putea apărea probleme de aprovizionare în viitorul apropiat. Aprovizionarea cu țiței a rafinăriilor europene rămâne stabilă, fără a fi nevoie de eliberări suplimentare de stocuri în prezent. Totuși, aceasta rămâne principala noastră preocupare”, a spus oficialul citat. [...]
România își leagă planul de dublare a producției nucleare de o finanțare de circa 15 miliarde de euro (aprox. 75 miliarde lei), mizând inclusiv pe Banca Mondială , potrivit Euronews . Ministrul Energiei, Bogdan Ivan , spune că obiectivul este ca, prin investiții la Cernavodă, România să devină un „hub de electricitate” în Europa Centrală și de Sud-Est. Ținta anunțată este dublarea producției de energie nucleară în următorii cinci ani, prin modernizarea și extinderea capacităților de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Ivan a făcut declarațiile în timpul unei vizite la Washington, unde a avut discuții cu conducerea Băncii Mondiale. Miza: finanțare internațională pentru proiectele de la Cernavodă Ministrul afirmă că „prioritatea zero” a vizitei a fost obținerea finanțării necesare pentru proiectele considerate esențiale la Cernavodă: unitățile 3 și 4 și modernizarea unității 1. Valoarea cumulată a proiectelor este estimată de el la aproximativ 15 miliarde de euro (aprox. 75 miliarde lei). „Prioritatea zero [...] reprezintă finanțarea [...] unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, precum și modernizarea unității numărul 1, proiecte care în total ajung la aproximativ 15 miliarde de euro [...]” Ce proiecte sunt vizate și ce calendar indică ministrul Din declarațiile ministrului, planul include: finanțarea unităților 3 și 4 de la Cernavodă; modernizarea unității 1; atragerea de finanțări „într-o formă transparentă”, inclusiv de la Banca Mondială; un posibil anunț oficial al Băncii Mondiale „în câteva luni” privind finanțarea modernizării reactorului 1. Ivan susține că România ar putea deveni prima țară pentru care Banca Mondială finanțează un astfel de proiect de modernizare nucleară, însă, la acest moment, este vorba despre o așteptare exprimată de ministru, nu despre o decizie confirmată public de instituție. De ce contează economic: prețul energiei și investițiile mari consumatoare Ministrul leagă proiectele de nevoia de mai multă energie electrică și de un „preț mai bun” în următorii 10–15 ani, argumentând că acest lucru ar necesita investiții masive. În același context, el menționează importanța energiei pentru „fabricile de inteligență artificială” și pentru atragerea investitorilor mari, pe ideea unei piețe predictibile și a unor prețuri sub media Uniunii Europene. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre structura finanțării, termene contractuale sau etape de implementare, următorul reper concret rămâne potențialul anunț al Băncii Mondiale privind finanțarea modernizării unității 1, pe care ministrul îl plasează la un orizont de „câteva luni”. [...]
Electrocentrale Craiova cumpără lignit de 190 milioane lei pentru termoficare , într-un moment în care compania este în insolvență și există discuții publice despre capacitatea ei de a mai susține serviciul de încălzire centralizată, potrivit Economedia . Achizițiile sunt împărțite între Complexul Energetic Oltenia și un furnizor privat din Gorj, Expocarb. Electrocentrale Craiova, producător de energie electrică și termică pe bază de cărbune, aflat în subordinea Ministerului Energiei, a cumpărat lignit de la două companii. Complexul Energetic Oltenia (CEO) va furniza lignit în valoare de 100 milioane lei în acest an, iar Expocarb va vinde cărbune în valoare de 90 milioane lei. Miza operațională: continuitatea încălzirii pentru Craiova Electrocentrale Craiova este responsabilă de furnizarea agentului termic în sistemul centralizat al municipiului Craiova. Societatea asigură încălzire și apă caldă pentru peste 46.000 de apartamente, dar și pentru instituții publice, școli, spitale, agenți economici, precum și abur tehnologic pentru uzina Ford Otosan. Pe fondul datoriilor „de sute de milioane de lei” și al insolvenței, la nivel județean s-a ridicat problema dacă operatorul mai poate asigura termoficarea. În acest context, Electrica S.A. s-a oferit să preia serviciul, însă, deocamdată, Electrocentrale Craiova rămâne operatorul desemnat, chiar dacă Primăria ar prefera ca un investitor privat să construiască o termocentrală nouă pentru alimentarea orașului cu energie. Cine este furnizorul privat și ce arată contractele Expocarb este o companie de minerit din Gorj, care livrează de mulți ani cărbune către producătorii de energie și este condusă de Vasile Carlaonț, prezentat ca unul dintre cei mai bogați gorjeni. Firma se ocupă preponderent cu extracția și vânzarea cărbunelui, dar a avut și contracte cu investitori locali și primării din Gorj pentru balast, pietriș sau granit. Într-un material anterior, Economedia a relatat și despre un contract de 65 de milioane lei câștigat de Gekko & Neka Invest SRL (Târgu Jiu), controlată de Ion Negricioiu, pentru livrarea de lignit către Complexul Energetic Craiova, subsidiară a CEO. Context: cărbunele rămâne în mix, deși are termen de închidere Economedia notează că exploatarea cărbunelui „nu mai are viață lungă” în România, pe fondul obligațiilor asumate prin PNRR . O parte din capacități ar urma să se închidă la 31 august 2026, iar ulterior ar urma să rămână ca rezervă de capacitate circa 1.000 MW până în 2030. În acest cadru, achizițiile de lignit pentru Craiova indică faptul că, cel puțin pe termen scurt, cărbunele continuă să fie combustibilul care susține termoficarea orașului. [...]
Scumpirea accelerată a motorinei în Bulgaria a declanșat controale extinse și a împins în sus încasările fiscale , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al blocadei Strâmtorii Ormuz , potrivit Digi24 . Datele Agenției Naționale de Venituri (NRA) indică un avans de 38,8% la motorină și de 19,9% la benzină de la începutul conflictului. În 14 aprilie, benzina A95 (cea mai utilizată) era la 1,48 euro/litru (aprox. 7,4 lei), iar motorina ajunsese la 1,77 euro/litru (aprox. 8,9 lei), potrivit Novinite, preluată de Agerpres. Comparativ cu 28 februarie, când a început conflictul din Orientul Mijlociu, benzina s-a scumpit cu 0,25 euro, iar motorina cu 0,49 euro. Creșterea prețurilor la petrol și gaze este pusă în contextul atacurilor americano-israeliene împotriva Iranului, din 28 februarie, care au dus la blocada Strâmtorii Ormuz (rută prin care trece o cincime din energia mondială) și la deteriorarea infrastructurii energetice din Golf. Oficialii de la Sofia susțin că scumpirile au venit la pachet cu schimbări în comportamentul de consum și cu o monitorizare mai intensă a pieței. Vânzări în creștere, apoi recul la început de aprilie Deși prețurile au urcat, în martie 2026 vânzările de carburanți au crescut la 353,3 milioane litri, cu 23,5% peste februarie. Cel mai mare avans a fost la motorină (+25,2%), urmată de benzină (+23,6%) și GPL (+17,9%). Tendința s-a inversat însă în prima jumătate a lunii aprilie: față de finalul lui martie, volumele totale de combustibili au scăzut cu 5%. În intervalul 15–31 martie vs. 1–14 aprilie, prețul benzinei a urcat cu 2,5%, iar cel al motorinei cu 8,3%. La nivel lunar, în martie s-a consemnat un avans de 19,6% la motorină, de 11,1% la benzină și de 12% la GPL. Statul își întărește supravegherea pieței și găsește marje mai mari NRA a extins supervizarea după începerea conflictului, cu monitorizare zilnică a pieței combustibililor. În ultimele săptămâni au fost făcute peste 820 de inspecții, inclusiv la marii retaileri, iar inspectorii au identificat 475 de cazuri în care marjele de profit au fost majorate la cel puțin un tip de combustibil. Directorul general al NRA, Milena Krastanova, a declarat: „Cea mai semnificativă creștere s-a înregistrat la motorină, urmată de benzină și GPL (Gaz Petrolier Lichefiat)”. Pe lângă efectele în piață, datele indică și o creștere a veniturilor statului din impozitarea combustibililor, în contextul scumpirilor și al volumelor ridicate din martie. [...]
România încearcă să transforme dialogul direct cu Casa Albă în finanțări și investiții energetice , după o întâlnire la Washington cu Jarrod Agen, directorul Consiliului pentru Dominanță Energetică, potrivit Economica . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că discuțiile au vizat consolidarea cooperării în energie, inclusiv oportunități de finanțare, dezvoltarea infrastructurii și implicarea capitalului american în proiecte majore din regiune. Nazare afirmă că România se află „într-una dintre cele mai bune poziții din ultimii ani” în relația cu administrația SUA, iar tema centrală a fost rolul României ca hub energetic regional, pe fondul competiției globale pentru resurse și al nevoii de reducere a dependențelor strategice. Informațiile sunt relatate de Agerpres, pe baza unei postări a ministrului pe Facebook. Ce urmărește România: bani, infrastructură, capital american În discuția cu oficialul american, ministrul indică trei direcții concrete: oportunități de finanțare pentru proiecte strategice; dezvoltarea infrastructurii energetice; atragerea capitalului american în proiecte majore din regiune. Miza, în viziunea sa, este ca aceste contacte să se traducă în rezultate economice, prin investiții și susținerea proiectelor strategice, cu Ministerul Finanțelor în rol de facilitator pentru un profil de „partener predictibil și competitiv”. De ce contează interlocutorul de la Casa Albă Nazare descrie Consiliul pentru Dominanță Energetică drept o structură creată la nivelul Casei Albe pentru accelerarea proiectelor strategice, reducerea birocrației și coordonarea instituțiilor-cheie, de la energie și mediu până la comerț și politică externă. În acest cadru, Jarrod Agen este prezentat ca un actor relevant în definirea politicilor energetice ale administrației Trump. Context: reuniunile FMI și Băncii Mondiale, la Washington Întâlnirea are loc în timpul vizitei ministrului Finanțelor în SUA, unde participă la reuniunea de primăvară a Grupului Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional, desfășurată la Washington DC în perioada 14–20 aprilie 2026. [...]
Ministerul Mediului a emis acordul de mediu pentru hidrocentrala Nehoiașu II (55 MW), un pas de reglementare care deblochează finalizarea amenajării Surduc–Siriu , proiect din portofoliul Hidroelectrica , potrivit Economica . Decizia vine după parcurgerea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului și o consultare publică extinsă, relatează Agerpres, citată de publicație. În consultarea publică pentru emiterea acordului de mediu au fost primite 442 de seturi de mesaje (de la 436 persoane fizice și șase persoane juridice), dintre care 316 seturi au avut conținut identic, constând în cinci afirmații „preluate integral, fără dovezi sau justificare din punct de vedere tehnic”, conform informațiilor prezentate. Ce include proiectul și de ce contează operațional Proiectul vizează elemente rămase nefinalizate din „Amenajarea Surduc–Siriu”, aprobată prin Decretul nr. 294/07.10.1981, respectiv finalizarea treptei Surduc–Nehoiașu prin instalarea unui grup de 55 MW în CHE Nehoiașu II. Hidrocentrala ar urma să fie echipată cu un hidroagregat tip Francis de 55 MW și, după finalizare, ar urma să producă aproximativ 150 GWh anual, potrivit datelor citate. În același timp, amenajarea este încadrată de autorități la infrastructuri strategice pentru securitatea energetică, inclusiv prin rolul în servicii de sistem (reglaj de frecvență, echilibrare și flexibilitate operațională) pentru Sistemul Energetic Național. Condiții și obligații de mediu impuse prin acord Ministerul arată că proiectul a fost evaluat pe baza a trei documente tehnice: studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, studiul de evaluare adecvată și raportul privind impactul asupra mediului (care integrează concluziile celorlalte două). În urma acestora au fost incluse măsuri de prevenire, reducere și monitorizare a impactului, atât în execuție, cât și în operare. Printre măsurile menționate în material se află: asigurarea debitului ecologic/de servitute și îmbunătățirea conectivității longitudinale; publicarea datelor de monitorizare de la stațiile automate online pe site-ul beneficiarului și transmiterea lor în timp real către Administrația Națională „Apele Române”; obligația de a elabora un studiu privind lucrările necesare pentru evitarea pagubelor și pentru satisfacerea cerințelor socio-economice legate de resursa de apă pentru comunitățile riverane; recomandarea instalării unor sisteme video de supraveghere în zonele unde vor funcționa stațiile automate incluse în măsurile din avizul de gospodărire a apelor. În același context, Ministerul Mediului precizează că studiul de mediu „a omis complet măsurile de protecție a faunei acvatice”, deși „experții confirmă că peștii sunt aspirați în turbine cu mortalitate de 100%”, conform citatului redat. Stadiul lucrărilor, potrivit Hidroelectrica Nehoiașu II este prezentată ca o extindere a Amenajării Hidroenergetice Surduc–Siriu, amplasată pe teritoriul județelor Buzău, Vrancea și Covasna și care include amenajarea râului Buzău, precum și a râurilor Bâsca Mare și Bâsca Mică. Publicația notează că valoarea contractului este redusă deoarece o mare parte din lucrări sunt deja realizate; potrivit datelor Hidroelectrica, proiectul ar fi executat în proporție de 85%. Compania indică drept lucrări rămase, între altele, betonări la nivel turbină și generatoare, lucrări de arhitectură interioară, instalații electrice/termice/sanitare, execuția stației de transformare și montarea echipamentelor hidromecanice și electrice aferente hidrocentralei (date din 2024, conform materialului). [...]
