Știri
Știri din categoria Energie
Ministrul Energiei spune că sprijinul pentru Ucraina nu trebuie să afecteze SEN, după o întâlnire la frontiera româno-ucraineană cu omologul său ucrainean, Denys Shmyhal. Mesajul central al lui Bogdan Ivan este că „oamenii trebuie să aibă energie, fără excepții”, indiferent de granițe sau conflicte, dar cu o condiție explicită: protejarea securității energetice a României.
Ministrul afirmă că poziția României este „fermă” în privința operării interconectărilor România–Ucraina „în condiții de maximă siguranță”, inclusiv în situații de urgență. În termeni de securitate energetică națională, miza este ca aceste legături transfrontaliere să poată susține stabilitatea regională fără a introduce riscuri suplimentare pentru funcționarea internă a rețelei și pentru alimentarea consumatorilor din România.
Bogdan Ivan subliniază și rolul României în ENTSO-E, rețeaua europeană a operatorilor de transport și sistem (organizația care coordonează, la nivel tehnic, funcționarea și planificarea rețelelor electrice de transport din Europa). Potrivit ministrului, România sprijină Ucraina „fără a afecta Sistemul Energetic Național”, iar „consumatorii români rămân o prioritate în orice decizie de operare” - o formulare care indică faptul că deciziile privind fluxurile de energie și echilibrarea rețelei trebuie să pornească de la siguranța alimentării interne.
În același context, ministrul notează că Ucraina face „eforturi continue” pentru a menține funcționarea sistemului energetic în „condiții extrem de dificile” și pentru a rămâne conectată la rețeaua europeană. Pentru România, această conectare are o dimensiune directă de securitate: stabilitatea sistemului ucrainean și modul în care sunt gestionate interconectările pot influența regimul de funcționare la graniță și necesarul de măsuri de protecție și coordonare.
Totodată, Ivan arată că „cooperarea regională și coordonarea tehnică” sunt esențiale pentru stabilitate de ambele părți ale graniței și că la discuții a fost implicată Transelectrica, prin Ștefăniță Munteanu, pentru a aborda „continuitatea și echilibrul rețelei”, inclusiv „fluxurile transfrontaliere”. În logica securității energetice naționale, accentul cade pe infrastructură funcțională, reguli de operare prudente și capacitatea de a oferi sprijin extern doar în limitele care nu slăbesc reziliența Sistemului Energetic Național.
Recomandate
Schema de sprijin pentru facturile la energie electrică se prelungește în forma actuală până la finalul lui 2026 , potrivit EVZ , după ce autoritățile au decis continuarea mecanismului și după 31 martie. Măsura vizează consumatorii vulnerabili și presupune acordarea unui ajutor lunar de 50 de lei, în condițiile stabilite de legislația în vigoare. Prelungirea vine în contextul în care modificările legislative care ar fi trebuit să simplifice accesul la sprijin și să reducă birocrația nu au fost adoptate. În consecință, după 1 aprilie rămân neschimbate plafonul de venit, procedura de depunere a cererilor și modul de acordare a ajutorului, pe baza Ordonanței de Urgență nr. 35/2025 privind sprijinul acordat consumatorilor casnici aflați în sărăcie energetică. Prelungirea până la finalul anului păstrează aceleași condiții și același ajutor Sprijinul se acordă la cerere persoanelor singure cu venit net lunar de maximum 1.940 de lei și familiilor în care venitul net lunar pe membru nu depășește 1.784 de lei. Voucherul este de 50 de lei pe lună și poate fi folosit exclusiv pentru plata facturilor la energie electrică. Cererile pentru acordarea voucherelor au început să fie depuse din 20 august, odată cu lansarea aplicației informatice EPIDS, dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale. Solicitanții pot transmite cererile online, prin oficiile poștale sau prin primării. Ce arată datele despre cereri și câți beneficiari sunt în practică Până în prezent, potrivit informațiilor din articol, au fost depuse peste 1 milion de cereri pentru ajutorul la energie electrică, dintre care aproximativ 729.000 au fost verificate și aprobate. Numărul beneficiarilor variază lunar, în funcție de schimbările veniturilor declarate. La nivelul întregului program, EVZ menționează 5,79 milioane de solicitări depuse, dintre care 5,39 milioane au fost considerate eligibile. În același timp, deși inițial se estimau 2,1 milioane de gospodării eligibile, în realitate aproximativ 700.000 de persoane beneficiază de ajutor, iar impactul bugetar prognozat era de aproape un miliard de lei. Ce urmează pentru cei care au primit deja sprijinul și discuțiile despre deducerea directă pe factură Pentru beneficiarii existenți, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) indică faptul că nu este necesară depunerea unei noi cereri: tichetul de 50 de lei continuă să fie acordat automat. Actualizarea cererii este necesară doar în cazul unor schimbări semnificative, precum mutarea domiciliului sau modificarea componenței familiei, prin aplicația EPIDS. În paralel, Guvernul a analizat un mecanism prin care ajutorul să fie acordat direct pe factură, fără depunerea cererilor, însă acesta nu a fost pus în aplicare până acum. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a descris intenția de a introduce un mecanism de verificare a veniturilor („cross-check”), astfel încât suma să fie dedusă automat din factură: „Imediat ce se termină actuala schema în 31 martie, putem să venim cu această formulă în care nu mai punem oamenii pe drumuri și să scadă automat din factură acea sumă de bani. Pentru a proteja consumatorii vulnerabili aproximativ 2,1 milioane de puncte de consum, circa 3,5 milioane de oameni”, a explicat ministrul Bogdan Ivan. Până la o eventuală schimbare de arhitectură a sprijinului, decizia relevantă pentru consumatori este că schema rămâne în vigoare în forma actuală până la finalul anului, cu aceleași praguri de venit, aceleași canale de depunere și aceleași reguli de continuitate pentru cei deja înscriși. [...]
Lacul Vidraru începe să fie reumplut din aprilie 2026, iar producția de energie ar putea fi reluată în toamnă , după finalizarea unor lucrări majore de modernizare, informează Economica.net . Hidroelectrica a golit controlat lacul în august 2025 pentru intervenții esențiale la infrastructura barajului, unele neatinse de peste 50 de ani. Directorul general al companiei, Bogdan Badea, a explicat că lucrările la golirile de fund – componente critice pentru siguranța barajului – sunt aproape finalizate, ceea ce permite începerea procesului de reumplere. Nivelul minim necesar exploatării ar putea fi atins în jurul lunii octombrie 2026, în funcție de precipitații și debitele râului Argeș. Calendar estimativ al reluării activității aprilie 2026: începe reumplerea lacului octombrie 2026: atingerea nivelului minim de exploatare noiembrie 2026: repornirea treptată a hidrocentralei Reluarea producției va fi graduală, inițial cu trei hidroagregate, în timp ce al patrulea va rămâne în modernizare. De ce a fost golit lacul Golirea nu a fost accidentală, ci o măsură necesară pentru retehnologizare. Instalațiile vizate datează din anii ’60, iar ultima intervenție majoră a avut loc în 1974. Oficialii subliniază că aceste lucrări sunt esențiale nu doar pentru producția de energie, ci și pentru siguranța barajului și gestionarea resurselor de apă. Investiție strategică în energie Proiectul de modernizare, în valoare de aproximativ 200 de milioane de euro, urmărește: creșterea puterii instalate de la 220 MW la 244 MW îmbunătățirea eficienței și siguranței automatizarea proceselor și operare de la distanță Hidrocentrala Vidraru, una dintre cele mai importante din România, are în prezent o producție medie anuală de circa 400 GWh. Modernizarea ar trebui să crească performanța și durata de viață a infrastructurii. Procesul de reumplere marchează intrarea într-o nouă etapă a proiectului, cu impact direct asupra sistemului energetic național și asupra comunităților dependente de resursele de apă din zonă. [...]
Ambasadorul SUA spune că România poate schimba jocul energetic în regiune , într-un context în care reducerea dependenței de Rusia rămâne o miză majoră, relatează Antena 3 CNN , citând un interviu acordat AGERPRES de Darryl Nirenberg , ambasadorul Statelor Unite la București. Declarațiile au fost făcute luni, în primul interviu acordat presei române de la preluarea mandatului. Nirenberg a legat explicit tema energiei de securitatea națională și de dezvoltarea economică, susținând că România are resurse deja exploatate și altele care urmează să fie valorificate. „La bază, România are potențial să revoluționeze domeniul energetic în Europa Centrală și de Est, în ceea ce privește reducerea dependenței de Rusia. Cum a spus președintele Trump, securitatea energetică înseamnă securitate națională, iar energia este cheia dezvoltării economice.” Pe zona nucleară, ambasadorul a spus că „programul nuclear este promițător” și a indicat implicarea SUA prin tehnologie și companii în proiectele de la Cernavodă, menționând refacerea reactoarelor. Totodată, a făcut referire la reactoarele modulare mici (SMR), o tehnologie de centrale nucleare de dimensiuni mai reduse, dezvoltată în baza unui acord interguvernamental cu contribuție americană. În ceea ce privește finanțarea proiectului SMR, Nirenberg a afirmat că Eximbank și Development Finance Corporation s-au angajat să investească „până la 3 miliarde” și, respectiv, „un miliard de dolari”. Ambasadorul a mai spus că una dintre prioritățile mandatului său în România este avansarea oportunităților economice și comerciale, „în special în domeniile energiei, mineralelor critice și tehnologiei”, cu obiectivul de a sprijini companiile americane și de a consolida legăturile bilaterale. [...]
Electrica va distribui dividende de 50 milioane lei către bugetul de stat , potrivit Profit.ro . Decizia apare în contextul în care compania pregătește, în paralel, un program de investiții de aproape 2 miliarde lei. Dividendele de 50 milioane lei și miza pentru acționarul stat Distribuirea dividendelor către bugetul de stat înseamnă o intrare directă de numerar la nivelul finanțelor publice, din partea unui emitent relevant din sectorul energetic listat la bursă. În practică, astfel de plăți sunt urmărite atât de investitori, cât și de autorități, pentru că reflectă politica de remunerare a acționarilor și capacitatea companiei de a genera și aloca resurse. În același timp, nivelul dividendelor trebuie citit împreună cu nevoile de finanțare ale companiei, mai ales într-o perioadă în care rețelele de distribuție și infrastructura energetică au nevoie de modernizări și extinderi. Din această perspectivă, mesajul implicit este unul de echilibru între distribuirea de profit și susținerea investițiilor. „Compania va distribui dividende de 50 milioane lei către bugetul de stat”, relatează Profit.ro. Investiții de aproape 2 miliarde lei, în paralel cu distribuirea de numerar Conform aceleiași surse, Electrica pregătește investiții de aproape 2 miliarde lei. Dimensiunea programului indică un efort semnificativ de capital, într-un sector în care investițiile sunt, de regulă, multianuale și puternic influențate de reglementare și de ritmul de dezvoltare a consumului și a producției. Alocarea simultană a unor sume pentru investiții și a dividendelor către acționari este un indicator urmărit de piață, pentru că poate influența structura de finanțare (resurse proprii versus împrumuturi) și, implicit, profilul de risc și costurile viitoare ale companiei. Profit.ro nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre calendarul plății dividendelor sau despre destinațiile exacte ale investițiilor. [...]
Criza carburantului va pune presiune majoră pe costurile din construcții , avertizează Cristian Erbașu, potrivit Profit.ro . Semnalul vine în contextul în care combustibilii sunt un input esențial pentru șantiere, atât prin consumul direct al utilajelor, cât și prin transportul materialelor, ceea ce poate amplifica rapid costurile totale ale proiectelor. Ce spune Cristian Erbașu despre efectul în costuri În declarația citată de publicație, Cristian Erbașu leagă direct evoluția din zona carburantului de riscul unei scumpiri în lanț în construcții, prin impactul asupra logisticii și a operațiunilor curente din șantier. „Criza carburantului va crea o problemă foarte mare asupra costurilor din construcții”, spune Cristian Erbașu. Mesajul indică o preocupare pentru bugetele proiectelor aflate în derulare și pentru cele care urmează să fie contractate, într-un sector în care variațiile de preț la energie și transport se transferă, de regulă, în prețurile finale. De ce contează pentru piața de construcții și ce urmează O creștere a costurilor cu carburantul tinde să se reflecte în cheltuielile de execuție, în special la lucrările cu consum ridicat de utilaje și la proiectele dependente de transporturi frecvente de materiale. În practică, asta poate însemna presiune pe marje pentru constructori sau renegocieri ale contractelor, acolo unde există mecanisme de ajustare. Din informațiile disponibile în textul sursă furnizat, nu sunt detaliate măsuri concrete sau un calendar al evoluțiilor, însă avertismentul sugerează că piața ar putea resimți efectele prin costuri mai mari în perioada următoare, în funcție de cât persistă tensiunile din zona carburantului. [...]
Prețul benzinei din România a crescut cu aproximativ 16% într-o lună , o evoluție „în linie cu media UE”, potrivit Ziarul Financiar , care citează o analiză a Erste Group pentru intervalul 23 februarie – 23 martie. Banca arată că scumpirile la benzina Euro-super 95 au fost mai accentuate în Europa Centrală și de Est, în special în Cehia și Polonia, unde avansul a ajuns la circa 23% în aceeași perioadă. În România, ritmul a fost mai moderat, analiștii Erste indicând că dinamica este aliniată cu media Uniunii Europene. „Comparăm schimbarea preţului benzinei Euro-super 95 la staţiile de alimentare din regiune între 23 februarie şi 23 martie pentru a surprinde impactul creşterii preţurilor la materii prime în urma conflictului din Iran”, se arată în raportul Erste. Analiza pune diferențele dintre țări pe seama a doi factori principali: evoluția cursurilor valutare și intervențiile guvernamentale. În Polonia și Cehia, deprecierea monedelor locale ar fi amplificat scumpirile la pompă, în timp ce în Ungaria efectele ar fi fost temperate de măsuri ale statului. În același interval, în Slovacia, Croația și Ungaria, prețurile carburanților au rămas relativ stabile, pe fondul intervențiilor directe sau indirecte ale autorităților, mai notează Erste. Banca amintește și că Euro-Super 95 este folosită frecvent ca reper în statistici, fiind cel mai utilizat tip de benzină în România și în majoritatea țărilor europene. Pe scurt, concluziile-cheie ale analizei Erste sunt: România: +16% la benzină (Euro-super 95) între 23 februarie și 23 martie, „în linie cu media UE”. Cehia și Polonia: creșteri de circa +23% în aceeași perioadă. Polonia și Cehia: deprecierea monedelor locale a amplificat scumpirile. Ungaria: efectele au fost temperate de măsuri ale statului; alături de Slovacia și Croația, prețurile au rămas relativ stabile. Erste mai estimează că scumpirea combustibililor ar urma să se vadă în inflația din martie atât la nivel regional, cât și în zona euro, printr-o accelerare a ratei generale a inflației, pe fondul creșterii prețurilor regionale la energie. [...]
