Știri
Știri din categoria Energie

Auditul intern al Departamentului Energiei din SUA arată că sprijinul public pentru proiectul SMR NuScale a ignorat riscuri-cheie de cost și piață, un semnal de avertizare relevant pentru proiectul de mini-reactoare de la Doicești, care folosește aceeași tehnologie, potrivit Profit.
Raportul de audit, întocmit în acest an de Biroul Inspectorului General al Departamentului pentru Energie al SUA, concluzionează că structura responsabilă din departament („Nuclear Energy”) a subevaluat masiv importanța unor riscuri decisive pentru succesul proiectului: creșterea costurilor, rentabilitatea economică și, mai ales, existența unui număr suficient de cumpărători dispuși să semneze din timp angajamente de achiziție a energiei.
NuScale a anunțat în noiembrie 2023 anularea proiectului său de centrală SMR de 462 MW din statul Idaho (Carbon Free Power Project – CFPP), care urma să fie construit pentru Utah Associated Municipal Power Systems (UAMPS), o asociere de companii municipale de utilități.
Proiectul nu a reușit să strângă suficiente angajamente ferme de cumpărare a energiei. La momentul anulării, existau angajamente pentru doar 26% din capacitate (120 MW din 462 MW), în condițiile în care acordurile prevedeau obligatoriu atingerea pragului de 80% (370 MW). Inițial, ținta fusese de 100%.
Reticența potențialilor cumpărători a fost legată de temerile privind prețul energiei necesar pentru recuperarea investiției, calculat prin indicatorul LCOE („costul nivelat al energiei”, adică un cost mediu pe durata de viață a proiectului), menționat în material cu trimitere la definiția de pe Wikipedia. În paralel, estimările de cost total ale investiției au crescut cu peste 75%, de la 5,3 miliarde dolari (aprox. 24,4 miliarde lei) la 9,3 miliarde dolari (aprox. 42,8 miliarde lei).
În România, proiectul SMR de la Doicești este tot de 462 MW, iar costurile sunt estimate la până la 7 miliarde dolari (aprox. 32,2 miliarde lei), în linie cu cele ale proiectului reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă (aproape 1.400 MW), evaluate la circa 7 miliarde euro (aprox. 35 miliarde lei), potrivit informațiilor citate de publicație. Ministerul Energiei a estimat la un moment dat costurile Doicești la sub 5 miliarde euro (aprox. 25 miliarde lei), conform unui document anterior, menționat în material.
Proiectul de la Doicești a devenit, în ultimele luni, subiect de dispută politică, după ce premierul Ilie Bolojan a criticat în repetate rânduri fezabilitatea proiectului cu tehnologie NuScale, într-un articol anterior al publicației, disponibil aici.
În 2020, „Nuclear Energy” a atribuit subvenții totale de 1,36 miliarde dolari (aprox. 6,3 miliarde lei) pentru proiectul din Idaho, însă a plătit efectiv circa 183 milioane dolari (aprox. 842 milioane lei), inclusiv un avans de 143,5 milioane dolari (aprox. 660 milioane lei). Restul finanțării, de ordinul miliardelor de dolari, ar fi trebuit atras din surse private, iar angajamentele de cumpărare a energiei erau esențiale ca garanții pentru finanțatori.
Raportul notează că, deși „Nuclear Energy” a susținut că țintele privind angajamentele de achiziție și nivelul LCOE nu erau cerințe ale Departamentului pentru Energie pentru definirea succesului (pentru că proiectul le putea modifica), omisiunea de a le transforma în criterii obligatorii a intrat în contradicție cu criteriul de succes economic. Auditul mai arată că instituția a urmărit în principal instalarea operațională (racordarea la rețea și punerea în funcțiune), însă pentru atingerea completă a scopului public era „imperativ” ca proiectul să obțină acoperire de 100% a angajamentelor de cumpărare, finanțarea privată integrală și o implementare comercială „cu sens economic”.
„Fonduri guvernamentale de circa 183 milioane dolari au fost cheltuite fără a se obține rezultate-cheie”, se afirmă în raportul citat.
Materialul mai arată că, anul trecut, NuScale a convenit să restituie Washingtonului peste 32 milioane dolari (aprox. 147 milioane lei) din ajutorul de stat primit, pentru a intra în posesia componentelor și echipamentelor fabricate pentru proiectul din Idaho. Anterior, NuScale le plătise celor de la UAMPS aproape 50 milioane dolari (aprox. 230 milioane lei), reprezentând costurile asocierii de utilități locale cu proiectul eșuat.
În document se menționează și că „Nuclear Energy” nu și-ar fi analizat și controlat propria tendință de a favoriza un proiect sprijinit deja în trecut, în contextul unei istorii de asistență financiară către NuScale, cu angajamente totale de circa 586 milioane dolari (aprox. 2,7 miliarde lei), pe fondul unei „lipse de interes” din partea industriei și al concurenței cu alte tehnologii de generare.
Context pentru relația cu România: primul memorandum de înțelegere între NuScale și Nuclearelectrica a fost semnat în martie 2019, vizând schimb de informații tehnice și de business despre tehnologia SMR.
Recomandate

Nuclearelectrica mizează pe un program nuclear de circa 20 mld. euro (aprox. 100 mld. lei) care combină retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, construirea a două reactoare noi și proiectul de reactoare modulare mici (SMR) de la Doicești, într-un moment în care Comisia Europeană cere accelerarea investițiilor nucleare în UE, potrivit Newsweek . Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, spune că România are „cel mai matur proiect” SMR din Europa, cu amplasament evaluat independent de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și cu tehnologie certificată de reglementatorul american NRC (Nuclear Regulatory Commission). În această logică, compania își reafirmă angajamentul de a accelera proiectele strategice nucleare, inclusiv SMR. De ce contează: investiția și calendarul UE pot repoziționa România în regiune Mesajul Nuclearelectrica vine pe fondul unei poziționări mai ferme la nivel european pentru extinderea capacităților nucleare și pentru prelungirea duratei de viață a reactoarelor existente. Comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, este citat cu apelul ca Europa să avanseze „cu mult mai multă viteză și la o scară mult mai mare” în dezvoltarea și implementarea SMR-urilor și să prelungească durata de viață a reactoarelor existente. În același context, comisarul UE pentru energie, Dan Jørgensen, leagă direcția de o strategie europeană care să evite fragmentarea și să susțină competitivitatea globală, menționând un obiectiv: punerea în funcțiune a primului proiect SMR al Europei „până la începutul anilor 2030”. El indică și rolul Alianței industriale europene pentru SMR , care „reunește în prezent aproximativ 400 de membri”. Ce include „mixul” de proiecte invocat de Nuclearelectrica Potrivit declarațiilor lui Cosmin Ghiță, pachetul de investiții estimat la aproximativ 20 de miliarde de euro (aprox. 100 mld. lei) include: retehnologizarea pentru creșterea duratei de viață a Reactorului 1 (Cernavodă); construcția a două unități nucleare noi la Cernavodă; proiectul SMR de la Doicești. Ghiță susține că acest mix ar plasa România atât în zona respectării angajamentelor internaționale, cât și într-o poziție de „leadership” într-o industrie emergentă. Declarații-cheie „Europa trebuie să avanseze cu mult mai multă viteză și la o scară mult mai mare în dezvoltarea și implementarea SMR-urilor și să prelungească durata de viață a reactoarelor existente.” „Retehnologizare pentru creșterea duratei de viață a reactorului 1, construcția a două unități nucleare noi la Cernavodă și proiectul SMR de la Doicești sunt un mix de proiecte evaluat la aproximativ 20 de miliarde de euro…” Ce urmează, în linii mari Din informațiile prezentate, miza imediată este accelerarea proiectelor, pe fondul unei strategii europene care urmărește să ducă un prim SMR în exploatare la începutul anilor 2030. Materialul nu oferă un calendar detaliat pentru proiectele din România și nici etape contractuale sau de finanțare, astfel că ritmul efectiv va depinde de deciziile de implementare și de cadrul de reglementare aplicabil. [...]

Un proiect de stocare de până la 5 GWh, estimat la 55 milioane de euro (aprox. 275 milioane lei), ar putea adăuga României o infrastructură de echilibrare pe termen lung , diferită de bateriile clasice, prin folosirea cavităților saline naturale, potrivit Economedia . Hagag Europe a semnat un acord strategic cu Airengy pentru dezvoltarea proiectului, bazat pe tehnologia de aer comprimat AirBattery. De ce contează: stocare pe zile, nu pe ore Miza proiectului este stocarea de „lungă durată” a energiei (LDES), adică livrarea de electricitate timp de mai multe zile, în contrast cu bateriile litiu-ion, care oferă de regulă doar câteva ore de stocare. În contextul creșterii rapide a investițiilor în solar și eolian, o astfel de capacitate ar putea reduce volatilitatea producției și ar sprijini echilibrarea rețelei. Conform informațiilor prezentate, instalația ar urma să ajungă la o capacitate de stocare de până la 5 GWh și o putere de descărcare de aproximativ 25 MW . Structura proiectului și calendarul estimat Proiectul va fi dezvoltat în două etape, printr-o companie de proiect în care Hagag Europe și Airengy vor deține fiecare câte 40%, iar restul de 20% ar urma să revină unui al treilea partener. Etapa 1: capacitate de stocare de aproximativ 200 MWh , investiție estimată la 4,5 milioane de euro (aprox. 22,5 milioane lei) . Companiile estimează că va deveni operațională în 12–18 luni de la începerea lucrărilor . Etapa 2: extindere la ~25 MW și ~5 GWh (5.000 MWh) , cu o investiție suplimentară estimată la ~50 milioane de euro (aprox. 250 milioane lei) . Pentru această etapă, partenerii intenționează să atragă finanțare dedicată proiectului. În acordul dintre părți, Hagag Europe ar urma să asigure drepturile de utilizare asupra cavităților saline, iar Airengy să fie responsabilă de proiectare, construcție și operare. Cum funcționează AirBattery și unde ar putea produce venituri Tehnologia AirBattery folosește surplusul de energie electrică (în special din regenerabile) pentru a comprima aer, care este apoi stocat în cavități saline subterane. Când este nevoie de energie, aerul este eliberat și pune în funcțiune un sistem hidraulic ce antrenează turbine generatoare. Airengy susține că proiectul ar putea: cumpăra energie regenerabilă când prețurile sunt reduse; beneficia de mecanisme de remunerare pentru disponibilitatea capacității; vinde energie pe piețele pentru ziua următoare și intrazilnică; furniza servicii de echilibrare rapidă a rețelei prin integrarea unor baterii litiu-ion. Extindere în energie pentru Hagag și un test european pentru Airengy Hagag Europe, cunoscută în principal pentru proiecte imobiliare în România, își extinde astfel activitatea în energie și afirmă că dezvoltă zeci de proiecte de infrastructură pentru transportul gazelor naturale în România. Airengy, companie listată la Bursa din Tel Aviv, încearcă să se poziționeze pe piața europeană a stocării de lungă durată; în 2025 a semnat memorandumuri de colaborare în Marea Britanie și Germania pentru proiecte similare. Dacă proiectul din România va fi implementat conform planurilor, ar putea deveni una dintre primele aplicații comerciale la scară mare ale tehnologiei și un test pentru utilizarea cavităților saline ca soluție de stocare în Europa. [...]

Serbia a lansat selecția de parteneri pentru hidrocentrala Porțile de Fier 3 , un proiect estimat la 2,63 miliarde de euro (aprox. 13,2 miliarde lei), dar care depinde de acordul României , potrivit G4Media . Guvernul sârb și Ambasada SUA la Belgrad au anunțat o invitație publică pentru construcția hidrocentralei Djerdap 3 (Porțile de Fier 3), iar implicarea americană este prezentată inclusiv ca posibilă cale de mediere într-un dosar unde Bucureștiul s-a arătat până acum reticent. Companiile interesate au termen până pe 25 iunie să depună scrisori de intenție la Ministerul Minelor și Energiei din Serbia. Procedura urmărește selectarea unor parteneri strategici pentru pregătirea documentației tehnice, finanțarea și construcția viitoarei centrale. De ce contează pentru România: acordul Bucureștiului rămâne o condiție Expertul în energie Miodrag Kapor, citat în material, spune că rolul SUA ar putea fi „binevenit” ca mediator între Serbia și România, în condițiile în care proiectul are nevoie și de acordul României. România a avertizat în urmă cu doi ani că o eventuală construcție a Porțile de Fier 3 nu trebuie să pericliteze stabilitatea hidrocentralelor comune existente, Porțile de Fier 1 și Porțile de Fier 2. Atunci, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat că Bucureștiul nu va susține o soluție care ar putea afecta negativ sistemul existent de pe Dunăre. În prezent, au loc discuții între ministerele Energiei din cele două țări și comisiile mixte care evaluează consecințele hidrologice și ecologice ale proiectului. Procedură, finanțare și riscuri instituționale Pe lângă divergențele cu România, proiectul ridică de ani de zile întrebări legate de impactul asupra mediului, metoda de finanțare și selecția contractorilor, potrivit publicației sârbe Vreme, citată de G4Media. Kapor avertizează că modul de implementare poate deschide „probleme politice și instituționale serioase”, inclusiv prin riscul ca proiectul să fie împins prin acorduri bilaterale în afara procedurilor europene, ceea ce ar putea îndepărta Serbia de Uniunea Europeană și ar crea „un spațiu sporit” pentru potențială corupție. Ce se știe despre proiect: capacitate, amplasare, calendar Apelul pentru exprimarea interesului este prima etapă de selecție și este condus de un grup de lucru special al Guvernului Serbiei. Selecția ar urma să se facă pe baza Legii privind achizițiile publice și a acordului energetic interstatal dintre Serbia și Statele Unite. Proiectul Porțile de Fier 3 este descris ca o centrală hidroelectrică cu acumulare prin pompare (o centrală „reversibilă”, care poate produce energie și poate pompa apă înapoi în lacul de acumulare pentru stocare), amplasată la kilometrul 1007 al Dunării, pe teritoriul municipiului Golubac. Capacitatea proiectată este de 2.400 MW, cu posibilitatea de a integra încă 400 MW din surse regenerabile, în principal eoliană și solară. Finalizarea este planificată până în 2038. Materialul mai notează că Bechtel și-a arătat interesul pentru proiect încă din 2021, iar în 2022 a preluat pregătirea studiilor tehnice. [...]

Rusia admite dificultăți temporare în aprovizionarea cu carburanți în mai multe regiuni din sud, pe fondul atacurilor aeriene ucrainene , potrivit Focus . Pentru piața energetică, recunoașterea oficială indică o presiune operațională în lanțul intern de distribuție, cu efecte deja vizibile în restricții locale și în decizii de limitare a exporturilor. Ministerul rus al Energiei a transmis, într-un mesaj publicat pe Telegram, că în ultima perioadă companiile din sectorul combustibililor și energiei s-au confruntat cu o intensificare a „atacurilor ostile din aer”, ceea ce a dus la „dificultăți temporare” de aprovizionare în „o serie de regiuni sudice”. Pentru a stabiliza livrările, ministerul a anunțat formarea unui „stat major” împreună cu companii din sector, cu misiunea de a asigura o aprovizionare „stabilă și eficientă” la nivel național. Restricții locale și măsuri la nivel federal În paralel cu mesajul ministerului, autorități instalate de Moscova în Crimeea (peninsulă anexată) și în regiunea Luhansk (zonă anexată din estul Ucrainei) au introdus anterior restricții la eliberarea benzinei. La nivel federal, guvernul rus a interzis, pentru prima dată, exportul de kerosen , măsura fiind anunțată ca valabilă inițial până la finalul lunii noiembrie. Producție sub plan și legătura cu atacurile asupra industriei petroliere Vicepremierul Alexander Novak a recunoscut, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din weekendul trecut, că Rusia produce în prezent mai puțin petrol decât era planificat inițial. El a pus situația pe seama unor reparații neplanificate, fără să detalieze cauzele. În contextul războiului declanșat de Kremlin împotriva Ucrainei, armata ucraineană a intensificat în ultimele luni atacurile cu drone asupra industriei petroliere ruse, cu obiectivul de a perturba alimentarea cu combustibil a armatei ruse și de a reduce veniturile din energie, importante pentru finanțarea efortului de război. (dpa) [...]

Uniunea Europeană a plătit cu 47 miliarde de euro în plus pe importurile de energie în primele 100 de zile de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Antena 3 . Miza economică este directă: scumpirea importurilor de combustibili fosili apasă pe costurile din economie, chiar dacă aprovizionarea nu a fost întreruptă. Creșterea de 47 miliarde de euro (54,3 miliarde de dolari, adică aprox. 249 miliarde lei) este descrisă de Comisia Europeană drept un cost plătit „fără nicio moleculă de energie în plus”, într-un context în care tensiunile geopolitice au împins în sus prețurile la energie. „Acesta este preţul pe care îl plătim fără nicio moleculă de energie în plus”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. În același timp, oficialul a susținut că UE nu a suferit perturbări ale aprovizionării, invocând diversificarea surselor, creșterea ponderii energiei produse intern și îmbunătățirea eficienței energetice. „Dar este important să spunem că nu am suferit niciun fel de perturbări. Securitatea aprovizionării este asigurată şi acesta este cel mai important lucru.” Ce pregătește Bruxelles-ul pentru a reduce factura la energie Pe fondul costurilor ridicate ale electricității, care „continuă să afecteze economia regiunii”, surse citate de Antena 3 (care au dorit să-și păstreze anonimatul) spun că UE lucrează la un pachet de măsuri ce ar urma să fie prezentat luna viitoare, sub forma unui nou regulament și a unei strategii de electrificare . Direcțiile menționate includ: reducerea taxelor pentru energia regenerabilă și „flexibilizarea” sistemelor de electricitate (adică adaptarea rețelelor și a regulilor de funcționare la producția variabilă din vânt și soare); obiective pentru adoptarea contoarelor inteligente: cel puțin 50% dintre clienții finali din fiecare stat membru până la finalul deceniului, respectiv cel puțin 65% în 2033; modificări fiscale pentru a promova energia curată, inclusiv intenția ca nivelul minim al accizei la electricitate să fie mai mic decât în cazul gazelor naturale; o opțiune „țintită” de reducere a impozitării energiei pentru industriile mari consumatoare, care avertizează că facturile ridicate le afectează capacitatea de a investi și pot duce la închiderea unor fabrici. Context: dependența de importuri rămâne ridicată Deși UE a stimulat utilizarea energiei eoliene și fotovoltaice, regiunea rămâne dependentă de combustibili fosili importați pentru 57% din consumul de energie, potrivit informațiilor din articol. În acest cadru, scumpirea importurilor se traduce rapid în presiune pe competitivitatea economică, chiar și în absența unor întreruperi fizice ale livrărilor. Comisia Europeană spune că este „pregătită să adopte acțiuni suplimentare dacă va fi necesar”, iar următorul reper este prezentarea propunerilor luna viitoare, împreună cu strategia de electrificare și măsuri pentru modernizarea rețelei, care ar necesita „investiții masive”. [...]

PPC România pune accent pe decizii bazate pe date, nu pe opinii , într-un context în care prețurile energiei din România sunt „printre cele mai mari la nivel european”, iar competiția globală pune presiune pe industria europeană, potrivit Ziarul Financiar . Alessio Menegazzo , CEO și country manager al PPC România, spune că „datele devin mai importante decât opiniile” și avertizează că organizațiile nu își mai permit „oameni cu păreri fără rigoarea datelor”. Mesajul vine pe fondul unei discuții mai largi despre capacitatea Europei de a ține pasul cu China și SUA, într-o perioadă în care, conform articolului, calitatea vieții din Europa ar fi dus în timp la „atrofierea nevoii de a inova”. De ce contează: prețuri ridicate și decizii de reglementare care pot schimba costul energiei Pentru România, observația are o miză directă: țara este descrisă ca una dintre puținele din Europa care au „tot mixul energetic” și o poziție „privilegiată” în producția de gaze, dar, în același timp, se confruntă cu prețuri ridicate la energie. În acest cadru, apelul la utilizarea riguroasă a datelor trimite implicit la modul în care sunt construite politicile și reglementările care influențează investițiile și, în final, factura. Exemplul Spaniei: energie verde, reglementări și prețuri mai mici Menegazzo indică Spania drept exemplu de model european, în special prin efectul energiei verzi asupra prețurilor. Potrivit acestuia, scăderea prețului a fost susținută de decizii luate pe baza datelor și de reglementări care „au mișcat lucrurile”. „Au luat decizii pe baza unor date şi au făcut reglementările necesare pentru a mişca lucrurile. Iar lucrurile s-au întâmplat.” Context european: investiții mari, dar piețe fragmentate În același timp, articolul punctează o problemă structurală la nivelul UE: fără o piață de capital comună și o piață de energie comună, investițiile majore „nu pot ridica banii”, iar economiile de scară sunt dificil de obținut în condițiile existenței a „27 de sisteme de reglementare și strategii diferite”. În această logică, mesajul PPC România despre „rigoarea datelor” se leagă de o temă mai amplă: capacitatea de a accelera investițiile și de a ajusta reglementările astfel încât tranziția energetică să reducă presiunea pe preț, nu să o amplifice. [...]