Știri
Știri din categoria Energie
Auditul intern al Departamentului Energiei din SUA arată că sprijinul public pentru proiectul SMR NuScale a ignorat riscuri-cheie de cost și piață, un semnal de avertizare relevant pentru proiectul de mini-reactoare de la Doicești, care folosește aceeași tehnologie, potrivit Profit.
Raportul de audit, întocmit în acest an de Biroul Inspectorului General al Departamentului pentru Energie al SUA, concluzionează că structura responsabilă din departament („Nuclear Energy”) a subevaluat masiv importanța unor riscuri decisive pentru succesul proiectului: creșterea costurilor, rentabilitatea economică și, mai ales, existența unui număr suficient de cumpărători dispuși să semneze din timp angajamente de achiziție a energiei.
NuScale a anunțat în noiembrie 2023 anularea proiectului său de centrală SMR de 462 MW din statul Idaho (Carbon Free Power Project – CFPP), care urma să fie construit pentru Utah Associated Municipal Power Systems (UAMPS), o asociere de companii municipale de utilități.
Proiectul nu a reușit să strângă suficiente angajamente ferme de cumpărare a energiei. La momentul anulării, existau angajamente pentru doar 26% din capacitate (120 MW din 462 MW), în condițiile în care acordurile prevedeau obligatoriu atingerea pragului de 80% (370 MW). Inițial, ținta fusese de 100%.
Reticența potențialilor cumpărători a fost legată de temerile privind prețul energiei necesar pentru recuperarea investiției, calculat prin indicatorul LCOE („costul nivelat al energiei”, adică un cost mediu pe durata de viață a proiectului), menționat în material cu trimitere la definiția de pe Wikipedia. În paralel, estimările de cost total ale investiției au crescut cu peste 75%, de la 5,3 miliarde dolari (aprox. 24,4 miliarde lei) la 9,3 miliarde dolari (aprox. 42,8 miliarde lei).
În România, proiectul SMR de la Doicești este tot de 462 MW, iar costurile sunt estimate la până la 7 miliarde dolari (aprox. 32,2 miliarde lei), în linie cu cele ale proiectului reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă (aproape 1.400 MW), evaluate la circa 7 miliarde euro (aprox. 35 miliarde lei), potrivit informațiilor citate de publicație. Ministerul Energiei a estimat la un moment dat costurile Doicești la sub 5 miliarde euro (aprox. 25 miliarde lei), conform unui document anterior, menționat în material.
Proiectul de la Doicești a devenit, în ultimele luni, subiect de dispută politică, după ce premierul Ilie Bolojan a criticat în repetate rânduri fezabilitatea proiectului cu tehnologie NuScale, într-un articol anterior al publicației, disponibil aici.
În 2020, „Nuclear Energy” a atribuit subvenții totale de 1,36 miliarde dolari (aprox. 6,3 miliarde lei) pentru proiectul din Idaho, însă a plătit efectiv circa 183 milioane dolari (aprox. 842 milioane lei), inclusiv un avans de 143,5 milioane dolari (aprox. 660 milioane lei). Restul finanțării, de ordinul miliardelor de dolari, ar fi trebuit atras din surse private, iar angajamentele de cumpărare a energiei erau esențiale ca garanții pentru finanțatori.
Raportul notează că, deși „Nuclear Energy” a susținut că țintele privind angajamentele de achiziție și nivelul LCOE nu erau cerințe ale Departamentului pentru Energie pentru definirea succesului (pentru că proiectul le putea modifica), omisiunea de a le transforma în criterii obligatorii a intrat în contradicție cu criteriul de succes economic. Auditul mai arată că instituția a urmărit în principal instalarea operațională (racordarea la rețea și punerea în funcțiune), însă pentru atingerea completă a scopului public era „imperativ” ca proiectul să obțină acoperire de 100% a angajamentelor de cumpărare, finanțarea privată integrală și o implementare comercială „cu sens economic”.
„Fonduri guvernamentale de circa 183 milioane dolari au fost cheltuite fără a se obține rezultate-cheie”, se afirmă în raportul citat.
Materialul mai arată că, anul trecut, NuScale a convenit să restituie Washingtonului peste 32 milioane dolari (aprox. 147 milioane lei) din ajutorul de stat primit, pentru a intra în posesia componentelor și echipamentelor fabricate pentru proiectul din Idaho. Anterior, NuScale le plătise celor de la UAMPS aproape 50 milioane dolari (aprox. 230 milioane lei), reprezentând costurile asocierii de utilități locale cu proiectul eșuat.
În document se menționează și că „Nuclear Energy” nu și-ar fi analizat și controlat propria tendință de a favoriza un proiect sprijinit deja în trecut, în contextul unei istorii de asistență financiară către NuScale, cu angajamente totale de circa 586 milioane dolari (aprox. 2,7 miliarde lei), pe fondul unei „lipse de interes” din partea industriei și al concurenței cu alte tehnologii de generare.
Context pentru relația cu România: primul memorandum de înțelegere între NuScale și Nuclearelectrica a fost semnat în martie 2019, vizând schimb de informații tehnice și de business despre tehnologia SMR.
Recomandate
Negocierile pentru proiectul SMR de la Doicești rămân blocate pe împărțirea riscurilor , după ce NuScale ar fi refuzat să semneze acorduri cu caracter angajant și ar fi propus, ca alternativă, doar un mecanism de tip „warrants” (drepturi de subscriere de acțiuni la un preț prestabilit), potrivit unui document al Nuclearelectrica analizat de Profit . Miza economică este majoră: România ar urma să plătească inițial un singur modul, iar restul doar după validarea funcționării acestuia. Documentul citat indică drept „cea mai importantă” condiție faptul că România ar urma să plătească un singur mini-reactor de 77 MW din cele 6 preconizate pentru Doicești, iar pentru celelalte 5 module plata să fie făcută doar după ce se dovedește că primul funcționează corespunzător. Blocaj la „FID” și refuzul unui acord obligatoriu În document se arată că, deși propunerile companiei de proiect (RPN) ar fi aliniate practicilor de piață pentru proiecte „FOAK” (First of a Kind – primele proiecte de acest tip, cu riscuri mai mari), NuScale ar fi refuzat semnarea unui acord „binding” (obligatoriu). Conform aceleiași surse, abordarea ar fi „condiționată și restrictivă” din perspectiva unei asumări echilibrate a riscurilor și nu ar oferi o soluție concretă pentru îndeplinirea condiției „FID” (decizia finală de investiție). Tot în document se menționează că propunerile NuScale ar include „limitări și exonerări extinse”, prin care s-ar evita asumarea unor obligații privind rambursarea costurilor pentru cele cinci module și garanții de performanță. „NuScale a încetat a mai da curs acestor discuții”, se arată în documentul Nuclearelectrica citat de Profit. „Framework Agreement”, înlocuit cu o propunere de acțiuni la preț prestabilit O altă condiție descrisă ca esențială pentru SNN (Nuclearelectrica) este încheierea unui acord-cadru („Framework Agreement”), văzut ca instrument pentru o alocare corectă a riscurilor („risk sharing”) și pentru obținerea de beneficii strategice proporționale cu implicarea și riscurile asumate. Potrivit documentului, nu există în prezent o formă agreată a acestui acord sau un mecanism alternativ angajant, iar întârzierile ar fi fost generate de partenerul NuScale, care ar fi renunțat treptat la elemente angajante. În acest context, NuScale ar fi adus în discuție o alternativă bazată pe „warrants” – dreptul SNN de a subscrie acțiuni NuScale la un preț de exercitare prestabilit. Din perspectiva SNN, mecanismul nu ar fi suficient, în forma propusă, pentru îndeplinirea condiției FID, iar solicitarea exprimată este revenirea la „Framework Agreement”. Amplasamentul: condiție neîndeplinită privind riscul de gaze naturale A treia condiție menționată vizează clarificarea/soluționarea situației privind existența gazelor naturale pe amplasament, inclusiv clasificarea puțului Soceram și lucrări de abandonare a puțului – element considerat esențial pentru evaluarea acceptabilității amplasamentului din perspectiva hazardului asociat gazelor naturale. Documentul indică faptul că această condiție este neîndeplinită, nefiind confirmat un cadru procedural pentru măsuri de diminuare a riscurilor, în linie cu cerințele autorităților și bunele practici aplicabile proiectelor nucleare, inclusiv standarde ale AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică) . Se mai arată că lipsa suportului instituțional ar fi afectat calendarul proiectului, prin întârzierea unor studii necesare pentru obținerea autorizației de amplasament. RPN ar fi încheiat un acord pentru o evaluare independentă; rezultatele preliminare indicative ar urma să fie disponibile din martie 2027, iar studiul final ar urma să fie emis în octombrie 2027, conform documentului citat. [...]
Rosatom își extinde modelul de export energetic prin centrale nucleare plutitoare, cu mentenanța și combustibilul controlate din Rusia , într-un format contractual care poate lega pe termen lung state africane de furnizorul rus, potrivit HotNews . Grupul rus Rosatom spune că se află în discuții avansate cu cel puțin patru state africane cu ieșire la mare pentru furnizarea de centrale nucleare plutitoare. Informațiile au fost prezentate de oficiali ai companiei controlate de statul rus la un summit Rusia–Africa, pe baza unei relatări Reuters preluate de Agerpres. De ce contează: energie „la cheie”, dar cu dependențe operaționale Rosatom propune implementarea proiectelor prin contracte de tip PPA (Power Purchase Agreement – acord de cumpărare a energiei) , în care mentenanța și realimentarea cu combustibil nuclear ar urma să fie făcute în Rusia. În acest aranjament, unitatea ar putea funcționa „până la 60 de ani”, conform declarațiilor citate în material. Vladimir Aptekarev, director adjunct în divizia de construcții de echipamente a Rosatom, a susținut că 38 dintre cele peste 50 de țări africane au o zonă de coastă suficientă pentru a găzdui o astfel de centrală. Ce sunt centralele nucleare plutitoare și ce promite Rosatom La nivel mondial funcționează în prezent o singură centrală nucleară plutitoare, în regiunea Ciukotka din extremul orient al Rusiei, intrată în exploatare în 2020. Conceptul folosește reactoare nucleare mai mici, integrate într-o navă care poate fi remorcată până la destinație și care necesită o infrastructură terestră mai redusă. Rosatom argumentează că această soluție ar permite obținerea mai rapidă a unei surse noi de energie, „la costuri mai mici”, și o prezintă ca un posibil „prim pas” pentru țările care vor să intre în clubul statelor cu energie nucleară. Pentru piețele internaționale, compania spune că propune unități plutitoare de 100 MW, echipate cu reactoare de tip RITM-200M, adaptate pentru climate calde. Țările menționate și contextul proiectelor nucleare ale Rosatom în Africa Directorul general al Rosatom, Alexei Lihaciov, a declarat că discuțiile avansate vizează: Egipt Togo Namibia Tanzania În paralel, Rosatom construiește la El Dabaa prima centrală nucleară din Egipt, care ar urma să devină a doua centrală nucleară de pe continentul african după Koeberg (Africa de Sud). Proiectul din Egipt include patru unități energetice de 1.200 MW, cu reactoare rusești VVER-1200. Lihaciov a mai spus că perspectiva implementării unor centrale nucleare plutitoare în Egipt ar putea căpăta contur și în urma unei întrevederi programate între președinții Rusiei și Egiptului. Separat de Africa, Rosatom afirmă că a încheiat deja un acord cu Indonezia pentru ceea ce descrie drept prima livrare mondială de electricitate produsă de două unități nucleare plutitoare, cu o capacitate cumulată de 200 MW. [...]
Avertismentul IEA privind penuria globală de motorină până în 2027 indică presiuni persistente pe costuri și inflație , cu efect direct în prețurile bunurilor transportate și în cheltuielile operaționale ale agriculturii și transportului, potrivit agrarheute . Piața globală a motorinei rămâne tensionată și în iarna următoare, iar Agenția Internațională a Energiei (IEA) avertizează, în cel mai recent raport lunar, că blocajele de ofertă ar putea continua „mult în 2027”. Publicația indică drept cauze principale tensiunile geopolitice, distrugerea unor rafinării rusești în urma atacurilor cu drone ucrainene, restricții rusești la export, dar și cererea ridicată din transportul rutier de marfă, amplificată de nivelurile scăzute ale apelor (care afectează transportul pe căi navigabile) în Germania și Europa, plus creșterea sezonieră a cererii de păcură/combustibil de încălzire. De ce contează economic: motorina „taxează” fiecare kilometru și fiecare transport În analiza citată, costurile ridicate la motorină funcționează ca o „taxă” pe fiecare kilometru parcurs și pe fiecare transport de marfă, iar aceste costuri se transferă în prețurile bunurilor. Consecința macroeconomică, în interpretarea materialului, este că menținerea motorinei la niveluri ridicate face mai dificilă atingerea țintei de inflație a Băncii Centrale Europene, ceea ce poate prelungi perioada de dobânzi ridicate. Motorina este prezentată ca input critic pentru transportul de mărfuri, agricultură, industrie și comerț internațional, astfel că scumpirea ei nu rămâne o problemă doar pentru șoferi, ci se propagă în lanțurile de aprovizionare. Ce arată datele IEA: exporturi mai mici și prețuri mult peste țiței IEA estimează că, în septembrie, exporturile globale de motorină și combustibili similari au fost cu aproximativ 700.000 de barili/zi sub nivelul din aceeași perioadă a anului anterior. Scăderea cumulată a exporturilor din Rusia și Orientul Mijlociu a fost și mai mare, de circa 1,3 milioane de barili/zi, iar livrările suplimentare din SUA și China au compensat doar parțial deficitul. Pe partea de preț, articolul notează că în septembrie prețul angro al motorinei în Europa și SUA a urcat la circa 220 de dolari/baril (aprox. 990 lei), iar în Singapore a depășit 200 de dolari/baril (aprox. 900 lei). Deși ulterior prețurile au mai scăzut, IEA indică faptul că motorina rămâne aproape de două ori mai scumpă decât țițeiul și semnificativ peste nivelurile de dinaintea crizei. Un semnal suplimentar de stres în piață vine din zona stocării: rafinăriile și traderii ar prelungi tot mai rar contractele de depozitare pentru motorină, pe fondul lipsei de volum disponibil pentru stocare, conform datelor citate de la brokerul de stocare The Tank Tiger. Stocuri și intervenții: reumplerea ar putea dura până în a doua jumătate din 2027 În mod obișnuit, țările își cresc rezervele înainte de iarnă, când cererea pentru combustibili de încălzire urcă. În acest an, însă, mai multe state au fost nevoite să apeleze la stocuri pentru a acoperi lipsurile, arată materialul. IEA se așteaptă ca rafinăriile să producă mai mult în lunile următoare, ceea ce ar putea duce la o perioadă în care oferta să depășească temporar cererea la începutul lui 2027. Totuși, agenția consideră că această producție suplimentară nu ar fi suficientă pentru a acoperi „golurile” mari acumulate în 2026, iar refacerea stocurilor ar putea dura până în a doua jumătate din 2027. În acest context, G7 a anunțat la începutul lui octombrie accelerarea eliberării rezervelor strategice de petrol deja promise, motorina având prioritate pentru a ajunge mai rapid pe piața internațională, potrivit articolului. Context: și țițeiul rămâne vulnerabil la șocuri Problemele nu se limitează la motorină. Materialul arată că piața internațională a petrolului rămâne expusă la întreruperi din cauza conflictului din Orientul Mijlociu: în septembrie, prețul Brent a crescut cu peste 26 de dolari până la o medie de 116,89 dolari/baril (aprox. 525 lei), iar în momentul redactării raportului IEA ar fi ajuns la circa 134 dolari/baril (aprox. 605 lei). La 28 octombrie, Brent este indicat la 115 dolari/baril (aprox. 520 lei). În același timp, IEA anticipează o scădere a consumului global de petrol în acest an cu 2,6 milioane de barili/zi, până la o medie de 102,4 milioane barili/zi, motorina având o contribuție importantă la această reducere (aproximativ un sfert din scăderea estimată a cererii, conform agenției). Pe partea de ofertă, IEA estimează că producția globală ar urma să scadă în 2026, cu o revenire așteptată în 2027, dar vulnerabilă la noi atacuri asupra infrastructurii energetice și a navelor petroliere. Pentru companii și sectoare dependente de motorină, mesajul central este că presiunea pe costuri ar putea rămâne structural ridicată încă cel puțin 12–18 luni, iar eventualele relaxări de preț ar putea fi intermitente și sensibile la evoluțiile geopolitice și la nivelul stocurilor. [...]
ANAR intervine pentru a susține funcționarea în siguranță a CNE Cernavodă , după ce debitele Dunării au scăzut la intrarea în țară sub 1.200 mc/s, iar nivelul apei la Cernavodă a ajuns foarte aproape de limita operațională de 262 cm, necesară pentru pomparea apei de răcire, potrivit Economica . Măsurile anunțate de Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) sunt descrise ca fiind operative, temporare și excepționale și au ca scop aplicarea hotărârilor Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) , în contextul unei situații hidrologice severe pe fluviu. Ce face ANAR, concret, pentru a crește aportul de apă în Dunăre ANAR a dispus suplimentarea temporară cu 20 mc/s a debitului evacuat din acumularea Iezer, în perioada 10–18 octombrie 2026, prin exploatarea coordonată a salbei de acumulări de pe valea Mostiștei. Intervenția este corelată cu evacuări controlate din alte acumulări, pentru a suplimenta aportul de apă în Dunăre și a limita scăderea nivelurilor în sectorul Cernavodă: acumularea Izbiceni, de pe râul Olt; acumularea Mihăilești, de pe râul Argeș. ANAR precizează că manevrele sunt coordonate în funcție de debitele disponibile, timpii de propagare și evoluția prognozată a regimului hidrologic, pentru a maximiza eficiența intervențiilor. Ce înseamnă pentru acumularea Iezer și cine a fost informat Administrația susține că măsura nu presupune golirea acumulării Iezer. După aplicarea acesteia, în acumulare ar urma să rămână disponibil un volum de apă de peste 40 de milioane mc, iar evacuările sunt realizate controlat, cu monitorizarea nivelurilor și debitelor și adaptarea manevrelor la condițiile hidrologice și de exploatare. Dispoziția operativă a fost transmisă structurilor teritoriale competente, cu informarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). De ce contează pentru Sistemul Energetic Național ANAR încadrează intervenția ca măsură de interes național, argumentând că asigurarea resurselor de apă necesare funcționării în siguranță a CNE Cernavodă este esențială pentru reducerea riscurilor asupra funcționării unui obiectiv strategic pentru Sistemul Energetic Național. Măsurile sunt prezentate ca temporare și proporționale cu situația hidrologică. [...]
Costul net al motorinei agricole în 2026 devine variabil , pentru că rambursarea de acciză se ajustează în funcție de reducerile temporare aplicate accizei generale, ceea ce schimbă direct bugetarea lucrărilor din câmp și a transportului în ferme, potrivit Agronet . Analiza trece în revistă, la nivelul datei de 23 octombrie 2026 , evoluția prețurilor la electricitate și carburanți, dar și implicațiile pentru fermele cu panouri fotovoltaice: autoconsum, injecția surplusului în rețea, compensarea și costurile administrative de racordare/avizare. Motorina agricolă: rambursarea nu mai poate fi tratată ca „sumă fixă pe an” Mecanismul rămâne același: fermierul plătește motorina la achiziție și recuperează ulterior, prin APIA , diferența de acciză pentru cantitățile eligibile. Noutatea practică, așa cum o descrie publicația, este că nivelul rambursării depinde de acciza generală din perioada respectivă , deoarece o parte din facilitate se vede deja în prețul de la pompă atunci când statul reduce temporar acciza standard. În consecință, Agronet avertizează că folosirea unui cuantum „istoric” (de exemplu, cel din prima parte a anului) pentru a estima sprijinul dintr-o perioadă în care acciza generală este deja redusă ar duce la supraestimarea ajutorului . Cuantumuri de rambursare prezentate în analiză (lei/litru) În grila citată, rambursarea pentru cantitatea eligibilă este: 1 ianuarie–6 aprilie 2026: 2,697 lei/litru 7 aprilie–30 iunie 2026: 2,397 lei/litru când acciza standard e redusă temporar cu 25%: 1,996 lei/litru Pentru intervalul 16–31 octombrie 2026 , când reducerea generală a accizei la motorina standard este de 25% , reperul indicat este 1,996 lei/litru . Reducerea temporară a accizei: efect în preț, dar și în sprijinul APIA Agronet notează că Ministerul Finanțelor a menținut reducerea temporară cu 25% a accizei la motorina standard în perioada 16–31 octombrie 2026 , cu un nivel efectiv de 2.103,22 lei/1.000 litri (informație dintr-un comunicat preluat de AGERPRES, conform sursei). Publicația subliniază două consecințe: reducerea de 25% se aplică accizei , nu întregului preț al motorinei, deci nu garantează o ieftinire identică la pompă între două alimentări; pentru agricultori, reducerea generală micșorează diferența de acciză rămasă de rambursat prin schema APIA. Reper de piață la 23 octombrie: cât arată mediile la pompă Ca punct de referință pentru costuri curente, analiza citează mediile PretCarburant.ro din 23 octombrie , calculate pe baza prețurilor monitorizate în 1.713 stații . Pentru motorina standard , media afișată este 10,90 lei/litru (cu taxe). Pe acest reper, Agronet construiește și un exemplu de calcul pentru 1.000 de litri , în care plata inițială rămâne mai mare decât costul net după rambursare, tocmai pentru că recuperarea prin APIA vine ulterior achiziției și pentru că rambursarea folosită în exemplu este cea corespunzătoare perioadei cu reducere de acciză (1,996 lei/litru). Context: electricitatea și prosumatorii, între autoconsum și injecția în rețea În aceeași analiză, Agronet arată că pentru fermele cu fotovoltaice autoconsumul reduce direct energia cumpărată din rețea, în timp ce surplusul injectat este valorificat conform contractului de prosumator și mecanismelor de compensare, cu diferențe între prețul de cumpărare din rețea și valoarea recunoscută pentru energia livrată. Separat, publicația atrage atenția că injectarea surplusului nu este același lucru cu sporul de putere (care poate implica modificări tehnice și lucrări), iar costurile administrative (avize/certificate) nu trebuie confundate cu costul total al conectării unei centrale fotovoltaice. În ansamblu, mesajul operațional pentru ferme este că, în 2026, bugetarea energiei și a carburantului trebuie făcută pe perioade și pe componente , nu pe „prețuri unice” sau pe rambursări presupuse constante pe tot anul. [...]
Ungaria reanalizează extinderea centralei nucleare de la Paks, inclusiv varianta de a înlocui Rosatom , ceea ce poate deschide un risc financiar de cel puțin 1,1 miliarde de euro (aprox. 5,5 miliarde lei) deja plătiți și potențiale penalități contractuale, potrivit News . Guvernul de la Budapesta a început să sondeze furnizori alternativi în cadrul unei revizuiri a proiectului, au declarat pentru Reuters două surse citate de publicație. Proiectul Paks, atribuit în 2014 companiei ruse fără licitație de fostul premier Viktor Orbán, este descris ca „sensibil politic” și „extrem de costisitor”. În plus, în august, o secetă a dus la oprirea aproape completă a reactoarelor existente, subliniind vulnerabilitatea centralelor nucleare la lipsa de apă rece în perioade de caniculă și secetă. Decizie așteptată la final de 2026 sau început de 2027 Cabinetul premierului Peter Magyar, care a câștigat alegerile în aprilie, ar urma să ia o decizie finală privind extinderea centralei la sfârșitul acestui an sau la începutul anului viitor. Costul proiectului a fost estimat inițial la 12,5 miliarde euro (aprox. 62,5 miliarde lei), iar până la momentul turnării primei plăci de beton, în februarie, Ungaria cheltuise peste 2 miliarde euro (aprox. 10 miliarde lei). O persoană familiarizată cu revizuirea a spus că sunt analizate toate scenariile, inclusiv schimbarea contractorului principal, urmând să fie evaluate consecințele juridice, tehnice, financiare și de calendar, precum și viabilitatea financiară a proiectului. Contract modificat de cinci ori și complicații de reglementare Contractul inițial cu Rosatom a fost modificat de cinci ori, iar o a șasea modificare era în pregătire, dar nesemnată. Un obstacol suplimentar este o hotărâre din 2025 a Curții Europene de Justiție , care a anulat aprobarea Comisiei Europene privind ajutorul de stat pentru proiect. O a doua sursă citată de Reuters a indicat că administrația de la Budapesta „tinde să conchidă” că extinderea este necesară, dar fără implicarea Rosatom. Sursele nu au indicat un posibil înlocuitor, deși una dintre ele a spus că un furnizor european ar simplifica ecuația de politică externă și cadrul sancțiunilor. Miza financiară: 1,1 miliarde euro plătiți și posibile penalități Dacă analiza guvernului va decide împotriva Rosatom, Ungaria ar putea fi nevoită să suporte suma de 1,1 miliarde euro (aprox. 5,5 miliarde lei) plătită până acum către compania rusă, plus eventuale penalități pentru încălcarea contractului. În paralel, Budapesta explorează aprobarea unei prelungiri cu 20 de ani a licențelor de exploatare pentru cele patru reactoare existente de la Paks, ale căror licențe expiră între 2032 și 2037. Rosatom și o purtătoare de cuvânt a guvernului maghiar nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii ale Reuters. Directorul Rosatom, Aleksei Lihacev, a declarat la începutul lunii, la Moscova, că așteaptă finalizarea analizei Ungariei și că a încercat să contacteze noul guvern, fără răspuns până în prezent. [...]
