Știri
Știri din categoria Politică
Camera Reprezentanților a votat să limiteze puterile de război ale lui Trump în Iran, într-o mișcare cu miză de reglementare care readuce în prim-plan controlul Congresului asupra angajării militare și pune presiune pe Casa Albă să obțină autorizare legislativă, potrivit CNN.
Rezoluția a trecut miercuri cu 215 la 208, după ce patru republicani — Thomas Massie, Brian Fitzpatrick, Tom Barrett și Warren Davidson — au votat alături de democrați. Măsura mai are nevoie de aprobarea Senatului, însă, fiind o „rezoluție concurentă”, nu ar ajunge la președinte pentru semnare; potrivit site-ului Senatului, astfel de rezoluții nu au forță de lege. Un consilier democrat din Cameră implicat în demers a spus totuși pentru CNN că echipa sa consideră rezoluția „obligatorie”, urmând ca disputa să fie tranșată juridic.
Votul vine pe fondul unei controverse legate de War Powers Act (legea care limitează durata operațiunilor militare fără aprobarea Congresului). Inspectorii generali de la Pentagon, Departamentul de Stat și USAID au anunțat o evaluare comună a războiului SUA cu Iranul, precizând într-un comunicat că au mandat legal să investigheze operațiuni militare externe care depășesc 60 de zile.
Semnalul este relevant deoarece sugerează că „organismele de control” consideră că, din punct de vedere legal, conflictul a depășit 60 de zile de la debutul său, pe 28 februarie. În acest cadru, War Powers Act interzice menținerea trupelor americane în ostilități active mai mult de 60 de zile fără aprobarea Congresului. Administrația nu a cerut o astfel de aprobare pentru „Operation Epic Fury”, numele campaniei militare americane împotriva Iranului.
Președintele Camerei, Mike Johnson, a avertizat că rezoluția ar putea slăbi negocierile, susținând că ar reduce „capacitatea de a negocia” a administrației și ar afecta „pârghiile” SUA. Johnson a mai spus că „Operation Epic Fury” s-a încheiat și că obiectivele SUA au fost „bine definite” și „atinse”, deși unii congresmeni, inclusiv republicani, au cerut informații suplimentare de la administrație.
De cealaltă parte, unii republicani care au trecut linia partidului au invocat explicit presiunea din teritoriu, inclusiv scumpiri asociate războiului. Tom Barrett a vorbit despre frustrarea alegătorilor, iar Thomas Massie a legat votul de costurile resimțite de populație, menționând prețuri ridicate la carburanți și impactul asupra agriculturii.
Rezoluția a fost introdusă de democratul Gregory Meeks, liderul minorității din Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei, care a subliniat că democrații au votat în bloc și că legislativul își exercită rolul de „check and balance” atunci când administrația nu respectă Constituția.
Următorul pas este votul din Senat. În paralel, evaluarea comună a inspectorilor generali poate amplifica presiunea instituțională asupra administrației în chestiunea respectării pragului de 60 de zile și a necesității unei autorizări explicite din partea Congresului pentru continuarea ostilităților.
Recomandate
Benjamin Netanyahu va candida pentru un nou mandat, o decizie care menține incertitudinea politică în Israel înaintea unor alegeri ce trebuie organizate până în octombrie, pe fondul scăderii sprijinului public și al tensiunilor din relația cu Washingtonul, potrivit Reuters . Partidul Likud a transmis într-un comunicat scurt că Netanyahu va intra în cursa electorală „și, cu voia lui Dumnezeu, va câștiga”. Alegerile nu au fost anunțate oficial, însă, conform calendarului, scrutinul trebuie să aibă loc cel târziu în octombrie. Anunțul vine după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că nu este sigur dacă Netanyahu va candida din nou. Potrivit unei postări pe X a corespondentului ABC News Jonathan Karl, Trump ar fi declarat: „Nu știu, a avut o carieră uimitoare. Vrea să continue?”. Presiune internă: sondaje nefavorabile și opoziție fragmentată Următoarele alegeri vor fi primele de la atacul Hamas din 7 octombrie 2023 , descris de Reuters drept cel mai grav eșec de securitate al Israelului, care a declanșat ofensiva israeliană în Fâșia Gaza. Netanyahu se află într-un mandat agitat de la revenirea la putere, în decembrie 2022, la conducerea celei mai de dreapta coaliții din istoria Israelului. Înaintea războaielor din Gaza, Liban și Iran, el s-a confruntat cu proteste masive anti-guvernamentale. Reuters notează că sondajele au indicat în mod repetat că actuala coaliție nu ar obține majoritatea la următoarele alegeri. Un sondaj publicat pe 9 iunie de think tank-ul Israel Democracy Institute arată că 61% dintre israelieni cred că Netanyahu nu ar trebui să candideze. În același timp, sondajele indică și o dificultate pentru opoziție: o posibilă coaliție a partidelor de opoziție nu ar atinge majoritatea parlamentară fără o alianță cu partide arabe, opțiune pe care unii lideri ai opoziției au exclus-o. Relația cu Trump: apropiere, dar și episoade de tensiune Oficiali americani și israelieni citați de Reuters spun că Trump și Netanyahu, care au lansat împreună războiul cu Iranul în februarie, au în continuare o relație apropiată, deși aceasta a fost uneori tensionată. În ultimele săptămâni, Trump a cerut Israelului să reducă acțiunile milititare în Liban, în timp ce Washingtonul negociază un acord de pace cu Teheranul. Reuters amintește că, săptămâna trecută, Trump a recunoscut că l-a numit pe Netanyahu „al naibii de nebun” într-o convorbire telefonică aprinsă, deși a spus și că se înțeleg bine. Tot el a cerut în repetate rânduri președintelui Israelului să îl grațieze pe Netanyahu în dosarele de corupție aflate pe rol, acuzații pe care premierul le neagă. [...]
USR cere o dezbatere publică despre limitele independenței justiției , după ce Secția pentru judecători a CSM a publicat o hotărâre în care denunță o „încercare de subordonare” a puterii judecătorești și nominalizează actori politici și din presă, potrivit Antena 3 . Partidul condus de Dominic Fritz susține că demersul CSM „depășește limitele apărării legitime” și reclamă riscul ca o instituție cu autoritate în cadrul puterii judecătorești să se poziționeze împotriva criticilor publice, indiferent de conținutul acestora. „Solicităm o dezbatere publică serioasă despre granița dintre independența justiției și răspunderea democratică a acesteia. Ambele sunt piloni ai statului de drept, iar unul nu îl anulează pe celălalt.” Ce contestă USR în hotărârea CSM USR afirmă că hotărârea publicată de CSM ar merge dincolo de apărarea independenței magistraților, invocând, între altele, faptul că documentul: „împarte presa în bună și rea”; nominalizează politicieni și partide, jurnaliști și redacții într-o listă a „dușmanilor justiției”; include, potrivit USR, persoane din afara partidului „categorizate fals” drept „USR”, pe baza unor poziții publice apropiate. „Luăm act cu mare îngrijorare de acest demers. Nu pentru că ne temem de un punct de vedere critic, ci pentru că gestul în sine ridică întrebări serioase - și pe formă, și pe fond.” În comunicatul citat, USR mai susține că, în acest tip de abordare, „apare un risc real de abuz de putere și de cenzură”, în condițiile în care dreptul la opinie al politicienilor, libertatea presei și libera exprimare sunt garantate constituțional, iar funcționarea justiției este un subiect de interes public. Poziția CSM și pașii anunțați Secția pentru judecători a CSM a transmis că peste 3.500 de judecători denunță o încercare de subordonare a puterii judecătorești de către politicieni și a constatat existența „unui atac fără precedent” la adresa independenței justiției, decizând apărarea independenței judecătorilor. CSM arată că măsura a fost adoptată în urma unei analize a acțiunilor și pozițiilor publice ale clasei politice, mass-media, ONG-urilor și unor persoane publice, „începând din luna iulie a anului 2025 și până în prezent”, hotărârea fiind publicată integral pe site-ul Consiliului. Potrivit comunicatului, hotărârea urmează să fie comunicată, spre informare, către o listă de instituții și organizații, inclusiv Comisia Europeană, Parlamentul European, Curtea de Justiție a Uniunii Europene , precum și președintelui României, Guvernului și Ministerului Afacerilor Externe (în calitate de coordonator al aderării la OCDE). [...]
Validarea rapidă a unui guvern devine miza politică imediată , în condițiile în care partidele sunt acuzate că prelungesc blocajul din calcule pentru 2028, iar președintele le cere public „responsabilitate” și „flexibilitate”, potrivit Antena 3 . Premierul desemnat Eugen Tomac a spus miercuri seară, la B1 TV, că Nicușor Dan „are dreptate” să transmită un nou mesaj către partide și că „e momentul să lăsăm jocul politic la o parte”. Tomac susține că, dincolo de rolul lor într-o democrație, partidele au și „obligația de a valida un guvern dacă e nevoie”, mai ales în contextul actual. În explicația sa, Tomac a indicat că reticența partidelor și „barierele greu de explicat” pe care și le-ar fi impus alimentează „blocajul” și „tensiunea” din societate. El a argumentat că președintele le cere formațiunilor „mai multă flexibilitate” și să pună „pe primul loc România și cetățenii români”. Contextul invocat: presiuni externe și efecte asupra pieței interne Tomac a legat urgența formării unui executiv funcțional de situația de securitate și de impactul economic intern, afirmând că „avem război la graniță” și „conflicte care ne afectează piața internă”. În acest cadru, el a spus că a discutat cu toate partidele pentru a găsi „consensul necesar” ieșirii din blocaj. Totodată, premierul desemnat a susținut că „niciun român nu e vinovat” că partidele „se uită mai mult spre anul electoral 2028 decât spre ce se întâmplă azi”, sugerând că negocierile sunt influențate de calcule politice pe termen mediu. Ce propune Tomac și ce cere partidelor Tomac a afirmat că a propus un cabinet „format din profesioniști”, pe care îl descrie ca fiind capabil să răspundă rapid „provocărilor” și „urgențelor” actuale. El a insistat că rămâne deschis la dialog pentru construirea unui program de guvernare, dar a condiționat rezultatul de existența „bunei credințe”. În același registru, Tomac a spus că România are „probleme cronice” care nu mai pot fi amânate și a reluat apelul către partide să iasă dintr-o „logică” pe care o consideră „extrem de păguboasă”, pentru a permite instalarea unui guvern „capabil să răspundă acestor urgențe”. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că își va ancora programul de guvernare în urgențele din PNRR , pe care intenționează să îl trimită joi tuturor partidelor, într-un demers care mută negocierile pentru învestire pe terenul reformelor și al termenelor asumate de România, potrivit news.ro . Tomac a declarat miercuri seară că „avem câteva priorităţi care izvorăsc din PNRR” și că, din perspectiva sa, „alt program de guvernare mai mult decât aceste urgenţe pe care trebuie să le îndeplinim, nu există”. El a adăugat că nu urmărește să anunțe „lucruri care dau bine”, într-o cheie pe care a descris-o ca nepopulistă. Ce pune pe masă pentru mediul economic și administrativ În declarațiile citate, premierul desemnat a indicat câteva direcții cu impact direct asupra funcționării statului și a relației cu companiile: continuarea proiectelor „bune” deja începute; îmbunătățiri în relația administrației cu mediul de afaceri; accelerarea digitalizării, unde România este „în coada clasamentului european”; relansarea discuției despre reforma administrației, despre care spune că s-a vorbit mult, dar s-a avansat puțin. În acest context, Tomac a spus că intenționează să includă în viitorul cabinet o funcție nouă de vicepremier pentru Digitalizare. Miza politică: programul, condiția pentru susținere Tomac a afirmat că își dorește ca partidele să fie „mult mai deschise spre dialog” cu el și echipa propusă și a invocat nevoia de a ieși „din logica discuțiilor politice”. Potrivit informațiilor din articol, în ultimele zile el a discutat cu partidele parlamentare și cu parlamentari pentru a obține susținerea necesară învestirii, iar liderii politici au indicat că așteaptă programul de guvernare înainte de a lua o decizie. [...]
Cristian Diaconescu avertizează că reacția NATO la cererea României rămâne insuficientă și cere o abordare „mult mai aplicată” la reuniunile aliate, în condițiile în care incidentele cu drone ajunse pe teritoriul României au scos la iveală „deficite foarte mari” în implementarea deciziilor de descurajare și apărare pe flancul estic, potrivit Digi24 . În contextul reuniunii Consiliului Nord-Atlantic dedicată securității la Marea Neagră, România a cerut consolidarea capacităților de supraveghere și apărare, inclusiv prin suplimentarea sistemelor radar și a mijloacelor de interceptare a dronelor provenite din războiul din Ucraina care au ajuns pe teritoriul național. La final, NATO a transmis, printr-un comunicat, că își adaptează permanent măsurile de apărare pentru a răspunde amenințărilor generate de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și creșterii numărului de incidente cu drone în apropierea frontierelor Alianței. Diaconescu, consilier prezidențial și fost ministru de Externe, a calificat drept „preocupant” comunicatul purtătorului de cuvânt al NATO și a spus că este „foarte bine” că președintele Nicușor Dan „a făcut o serie de sublinieri”, pentru a menține ridicată preocuparea României pe agenda aliată. Ce reproșează Diaconescu și ce cere mai departe În intervenția sa, Diaconescu a legat direct incidentele de la Galați și Constanța de probleme de fond în aplicarea deciziilor NATO privind descurajarea și apărarea în proximitatea estică. „Cele două incidente de la Galați și Constanța au arătat deficite foarte mari în ceea ce privește implementarea deciziilor fundamentale ale NATO, și anume descurajarea și apărarea în ceea ce privește proximitatea estică și războiul.” În privința așteptărilor legate de reuniunea de la Ankara, el a avertizat că un rezultat limitat la un comunicat similar celui deja transmis ar echivala cu un eșec de substanță. „Dacă la Ankara, în legătură cu Marea Neagră, se obține un comunicat de tipul celui al purtătorului de cuvânt de la Consiliul Nord-Atlantic, am ratat situația. Este nevoie de mult mai mult și mult mai aplicat.” Diaconescu a mai spus că, până la Ankara, „se negociază”, există „mai multe paliere” și „mese de negociere” la care România nu poate lipsi, subliniind că în regiune apar în continuare incidente „practic zilnic”. Contextul de securitate invocat: presiune regională și negocieri complicate În aceeași intervenție, consilierul prezidențial a descris un context mai larg, în care se discută variante de soluții și modele istorice pentru un raport „pace–securitate” „extrem de complicat”, menționând că „se discută o nouă ordine, o nouă arhitectură de securitate”. Totodată, el a susținut că, în acest cadru, ar fi „corect față de români” ca autoritățile să comunice direct „ce ai făcut, ce ai reușit și, eventual, și ce n-ai reușit”, avertizând că ideea unei predictibilități neschimbate „este fals”. Materialul Digi24 este trunchiat în fragmentul furnizat, astfel că nu reiese dacă au fost anunțate termene concrete sau decizii operative privind livrarea/instalarea de sisteme anti-dronă pentru România; din declarațiile citate rezultă, însă, că miza imediată este obținerea unor măsuri aliate mai consistente decât un mesaj general de tip comunicat. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac încearcă să deblocheze negocierile pentru guvern propunând o schimbare-cheie la Dezvoltare , invitându-l pe primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu , să intre în cabinet, potrivit Digi24 . Tomac a spus că îl vede pe Ciucu la Ministerul Dezvoltării și a făcut invitația public, într-o intervenție la B1 TV, în contextul în care susține că este nevoie de „compromis” pentru a ieși din „starea de blocaj” politic. În același mesaj, premierul desemnat a vorbit despre presiunea publică pentru stabilitate și despre nevoia ca politicienii să arate „responsabilitate”. „M-aș bucura foarte mult ca domnul primar general Ciucu să vină în guvern, să vină la Ministerul Dezvoltării. Putem lucra împreună.” De ce contează: Ministerul Dezvoltării, în centrul disputei pe componența cabinetului Invitația vine după ce Ciprian Ciucu i-a transmis, luni, un mesaj critic lui Tomac, susținând că lista de miniștri ar fi „cusută cu ață alb-fosforescentă” și ar proteja interesele PSD. În postarea citată de Digi24, Ciucu a invocat explicit propunerea pentru Dezvoltare, Vladimir Ionaș (PSD), și a pus sub semnul întrebării procesul decizional care a dus la acest nume. „Nu aveți cum să-mi explicați prin ce proces decizional ați ajuns la dl. Ionaș (...) altul decât că vi l-a dat PSD.” Ce urmează Din informațiile prezentate, invitația lui Tomac este o încercare de a reconfigura o nominalizare contestată și de a obține sprijin politic pentru formarea guvernului. Nu rezultă din articol dacă Ciprian Ciucu a acceptat sau a respins propunerea și nici dacă Vladimir Ionaș rămâne, formal, pe lista pentru Ministerul Dezvoltării. [...]
