Știri
Știri din categoria Energie
Amânarea scufundării barjelor pentru Cernavodă prelungește riscul de pierderi de producție și importuri scumpe la vârf, în condițiile în care operațiunea de avarie menită să crească artificial nivelul apei pentru răcirea reactorului a fost oprită în ultimul moment, potrivit Newsweek.
Manevra critică a fost amânată pentru joi, după ce specialiștii de la Apele Române și AFDJ au refuzat să își asume semnătura pe o procedură considerată vulnerabilă din punct de vedere structural. În același timp, Ministerul Transporturilor a comunicat că amânarea vine pe fondul solicitării de verificări suplimentare.
Conform articolului, studii de dinamică a fluidelor realizate în regim de urgență au indicat că o blocare bruscă a albiei ar putea genera fenomene de eroziune accelerată pe malul opus, cu potențial de a pune în pericol digurile de protecție existente.
Din acest motiv, inginerii au cerut recalcularea unghiurilor de poziționare a barjelor înainte de inundarea compartimentelor etanșe, informație atribuită de Newsweek publicației Antena 3.
Ministerul Transporturilor a transmis că amânarea are la bază un risc operațional major:
„Există un risc ca presiunea acumulată în spatele barajului de avarie să provoace o dislocare structurală și pare să fie substanțial, ceea ce ar fi anulat complet câștigul de nivel obținut anterior prin detonarea stâncilor”.
Newsweek leagă întârzierea de efecte directe în Sistemul Energetic Național: fiecare oră în care „barajul improvizat” rămâne nefuncțional ar menține presiunea pe producția disponibilă la orele de vârf ale serii și ar prelungi dependența de importuri de urgență, mai scumpe, din rețeaua regională.
Publicația mai notează că joi este văzută ca un termen-limită, dincolo de care „marja de manevră hidrologică” a centralei s-ar reduce semnificativ, fără a oferi însă detalii cantitative despre niveluri sau capacități afectate.
Recomandate
Debitul foarte scăzut al Dunării menține presiunea pe producția de energie , în condițiile în care fluviul rămâne la circa 1.400 m³/s în weekend și este așteptat să scadă în continuare până la 21 august, potrivit Economica . În aval de Porțile de Fier, debitele vor fi relativ staționare, cu excepția primelor zile din intervalul 14–21 august, când sunt prognozate scăderi ușoare pe sectorul Giurgiu–Tulcea. Efect direct: oprirea reactoarelor de la Cernavodă și deficit de producție Debitele Dunării, ajunse la cele mai mici valori din istorie, au dus la închiderea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă , care asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă (energia care poate fi pornită/oprită la comandă pentru echilibrarea sistemului). Cum acoperă sistemul deficitul: eolian, cărbune, hidro și importuri Ministerul Energiei a indicat, în repetate rânduri, că Sistemul Electroenergetic Național are resurse pentru acoperirea deficitului rezultat din oprirea Unității 2 de la Cernavodă, inclusiv: producția eoliană; Grupul energetic Rovinari 4; producția hidro. Pe lângă acestea, sistemul dispune de o capacitate transfrontalieră de aproximativ 4.000 MW, care permite importuri de energie electrică. Ministerul a mai precizat că operatorii de transport și sistem din Europa cunosc situația de criză energetică regională și se coordonează pentru menținerea securității alimentării cu energie electrică în sistemele afectate de condițiile meteorologice. Recomandarea autorităților: consum responsabil în orele de vârf În acest context, autoritățile au menținut apelul la un consum responsabil, în special în intervalul 19:00–23:00, pentru a reduce presiunea asupra sistemului în orele de vârf. [...]
România a rămas temporar fără producție nucleară, dar exportă energie pe fondul consumului scăzut , potrivit Economica , după ce Unitatea 2 de la Cernavodă a fost deconectată dimineață, iar Unitatea 1 fusese scoasă din sistem la finalul lunii trecute. Motivul invocat este debitul prea mic al Dunării, care nu mai asigură răcirea. Cele două unități sunt cele mai mari grupuri de generare din Sistemul Energetic Național (SEN), cu 700 MW fiecare . Publicația notează că nu există o dată certă pentru revenirea lor: programările indică orientativ 23 august pentru Unitatea 1 și 30 august pentru Unitatea 2, însă repunerea în funcțiune depinde de evoluția debitului Dunării. De ce exportă România fără nuclear Datele aproape în timp real citate de Economica arată că, în momentul respectiv, România avea export net de 327 MW , în condițiile unui consum redus și ale unei producții ridicate din alte surse. Printre factorii menționați: autoconsumul prosumatorilor, care reduce cererea din rețea; producție fotovoltaică mare, de peste 2.200 MW (cea mai mare sursă la acel moment); producție eoliană de circa 700 MW ; centrale pe gaze cu aproape 1.000 MW ; cărbune sub 700 MW . Pe interconexiuni, România exporta către Serbia, Ungaria și Republica Moldova și importa din Bulgaria , conform aceleiași surse. Riscul se mută în vârful de seară Economica subliniază că intervalele sensibile pentru SEN sunt cele din vârful de seară, când fotovoltaicele nu mai produc, capacitatea de stocare rămâne încă limitată, iar consumul crește. Pentru ziua respectivă, prognoza indica un consum la vârf de aproximativ 7.000 MW , iar lipsa Unității 2 ar urma să fie compensată cel puțin parțial de producția eoliană, însă „sistemul va trece oricum pe import”. Pentru context suplimentar, publicația trimite la analiza e-nergia.ro privind acoperirea deficitului și la materialul Economica despre rolul stocării: „Bateriile de stocare a energiei din România contează din ce în ce mai mult…” . [...]
Guvernul mizează pe importuri și rezerve interne ca să evite un deficit de energie după oprirea controlată a Unității 2 de la CNE Cernavodă, programată să înceapă de joi, pe fondul scăderii debitelor Dunării, potrivit news.ro . Executivul spune că estimările indică acoperirea integrală a consumului național din surse alternative și importuri, dar reia apelul la consum responsabil, mai ales seara. Oprirea Unității 2 este justificată de „condițiile hidrologice actuale”, iar Guvernul afirmă că Sistemul Electroenergetic Național are „mai multe resurse” pentru a compensa deficitul de producție, care vor fi folosite în funcție de evoluția reală a sistemului și de condițiile din perioada următoare. Ce resurse sunt luate în calcul pentru compensare În comunicatul citat, Executivul indică mai multe opțiuni pe care Dispecerul Energetic Național le poate utiliza, fără a anticipa „în acest moment” activarea tuturor capacităților de rezervă: producție eoliană: pentru următoarele 7 zile, o medie estimată de 525 MW, cu un maxim de 1.560 MW și un minim de 100 MW, în funcție de condițiile meteo; Grupul energetic Rovinari 4 ( Complexul Energetic Oltenia ), cu o putere instalată de 330 MW, aflat în rezervă; minimum 300 MW disponibili din producția Hidroelectrica, „în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile”; importuri, pe fondul unei capacități transfrontaliere de aproximativ 4.000 MW. Guvernul mai arată că prognozele pentru weekend indică o posibilă îmbunătățire a condițiilor hidrologice, iar măsurile vor fi ajustate în funcție de debitul Dunării, producție și consum. De ce revine apelul la „consum responsabil” Ministerul Energiei menține recomandarea de reducere a consumului în orele de vârf, în special între 19:00 și 23:00, pentru a diminua presiunea asupra sistemului. În paralel, autoritățile spun că operatorii de transport și sistem din Europa sunt coordonați în contextul unei „crize energetice regionale” asociate condițiilor meteorologice, iar Dispecerul Energetic Național evaluează permanent situația. [...]
Nuclearelectrica își acoperă juridic întârzierile la livrări după oprirea Unității 1 , invocând forța majoră pe fondul secetei severe de pe Dunăre, situație care poate pune presiune pe contractele din piața de energie și pe echilibrul Sistemului Energetic Național. Informațiile apar în HotNews , pe baza raportării companiei către Bursa de Valori București . Nuclearelectrica a anunțat că a primit de la Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA) avize de „existență a cazului de forță majoră” pentru contractele de livrare a energiei electrice. Avizele au fost emise la solicitarea companiei și au la bază seceta hidrologică severă din bazinul Dunării, care a coborât debitul și nivelul fluviului sub valorile necesare pentru alimentarea, în condiții de securitate nucleară, a sursei de apă tehnologică și de răcire a centralei de la Cernavodă. Ce schimbă forța majoră în relația cu partenerii comerciali Forța majoră este mecanismul juridic prin care o companie poate arăta că neexecutarea unor obligații contractuale nu îi este imputabilă, fiind cauzată de un eveniment extraordinar, extern și imprevizibil. În acest caz, Nuclearelectrica spune că nu își mai poate îndeplini integral, din producția proprie, obligațiile asumate prin anumite contracte de energie electrică, începând cu 27 iulie 2026 și pe perioada în care persistă efectele evenimentului. Compania precizează, totodată, că declararea forței majore nu o exonerează automat de orice obligație, ci oferă baza legală pentru invocarea evenimentului în condițiile prevăzute de contracte. Nuclearelectrica afirmă că va transmite partenerilor o estimare privind durata perioadei în care nu își poate îndeplini obligațiile, „în măsura în care această estimare va fi disponibilă”, subliniind caracterul dinamic al situației hidrologice. Impact operațional: Unitatea 1 este oprită, Unitatea 2 poate urma Situația de pe Dunăre a dus deja la oprirea controlată a Unității 1 de la Cernavodă, din 28 iulie. Nuclearelectrica avertizează că există posibilitatea opririi controlate și a Unității 2, compania indicând dimineața zilei de 13 august 2026 ca moment posibil, în funcție de prognozele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), de evoluția nivelului Dunării și de parametrii de operare ai centralei. O eventuală oprire a Unității 2 ar avea „o importanță majoră” pentru sistemul energetic, deoarece cele două reactoare de la Cernavodă sunt principala sursă de producție în bandă (producție constantă), cu o putere instalată cumulată de circa 1.400 MW. Dacă și Unitatea 2 ar fi scoasă din funcțiune, întreaga capacitate nucleară de la Cernavodă ar deveni temporar indisponibilă. De ce contează pentru piață: contracte mari și rolul centralei în consum Printre cei mai mari clienți ai Nuclearelectrica se află Electrica Furnizare, descrisă ca unul dintre liderii pieței de furnizare către consumatori. Potrivit raportărilor de pe Bursa de Valori București, Electrica Furnizare are zeci de contracte încheiate în ultimul an, iar valoarea tranzacțiilor depășește 700 milioane de lei; ultimele contracte menționate au fost încheiate pe 28 iulie. Contracte mari sunt indicate și cu Engie Romania, cu tranzacții care depășesc, de asemenea, 700 milioane de lei pentru vânzări de energie în 2026 și 2027, precum și cu Societatea Energy Distribution Services S.R.L., descrisă ca unul dintre cei mai mari traderi și furnizori din România. În context, centrala de la Cernavodă asigură circa 20% din necesarul de consum național, iar România a mai trecut în 2026 printr-o perioadă fără ambele unități: în luna mai, cele două reactoare au fost simultan indisponibile timp de 20 de zile, după deconectarea automată a Unității 2 (defecțiune la un separator electric) și intrarea Unității 1 în oprirea planificată. Context tehnic: legătura dintre Dunăre și funcționarea centralei Centrala de la Cernavodă folosește apa Dunării în sistemul de răcire. Scăderea debitului și a nivelului fluviului poate afecta condițiile în care apa este prelevată și utilizată, iar miza este menținerea parametrilor tehnici și de securitate necesari răcirii instalațiilor, nu „lipsa apei” pentru consumul reactorului. În condiții hidrologice extreme, operatorul poate reduce puterea sau opri controlat reactorul pentru a păstra funcționarea în limitele de securitate. [...]
România riscă să piardă încă 700 MW din producția internă , după ce nivelul Dunării a coborât sub limita de funcționare pentru Centrala nucleară de la Cernavodă, iar Nuclearelectrica avertizează asupra „posibilității opririi controlate” a Reactorului 2, potrivit HotNews . Centrala de la Cernavodă asigură circa 20% din producția totală de electricitate a țării, cu două reactoare de câte 700 MW fiecare. Reactorul 1 este deja oprit din 28 iulie, tot din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, ceea ce amplifică presiunea asupra echilibrului dintre producție și consum. Oprirea Unității 2, posibilă pe 13 august Nuclearelectrica spune că există, în acest moment, posibilitatea opririi controlate a Unității 2 „în dimineața zilei de 13 august 2026”, pe baza monitorizării prognozelor INHGA, a scăderii nivelului Dunării și a parametrilor de operare. Compania precizează că va comunica separat dacă oprirea devine iminentă joi dimineață. Ministerul Energiei a anunțat, la rândul său, că au fost inițiate procedurile tehnice premergătoare opririi controlate, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării, subliniind că sunt proceduri „uzuale și preventive” și că nu indică un incident la nivelul centralei. Dacă prognoza rămâne nefavorabilă, oprirea controlată este așteptată „în cursul acestei săptămâni”. Cum ar urma să fie acoperit deficitul de producție Ministerul Energiei afirmă că a pregătit măsuri pentru compensarea energiei care nu ar mai fi produsă de Unitatea 2, printr-un mix de importuri și creșterea producției interne, inclusiv: utilizarea posibilităților de import din sistemele energetice regionale și europene; activarea unor resurse suplimentare de producție la nivel național; scoaterea din rezervă a grupului energetic Rovinari 4 (Complexul Energetic Oltenia) și punerea lui la dispoziția Sistemului Electroenergetic Național; utilizarea, în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile, a unei capacități suplimentare de producție a Hidroelectrica. Context: debit minim istoric și măsuri de ultimă instanță Directorul adjunct al „Apelor Române”, Sorin Rîndașu, a declarat la Digi24 că Dunărea a atins la intrarea în țară un nou minim istoric, de 1.370 mc/s, iar la Cernavodă s-a atins pragul de -230 cm, limita minimă necesară pentru răcirea reactorului 2 cu apă din Dunăre. În acest context, el a spus că intrarea în procedura de oprire a reactorului 2 este „inevitabilă” în 1–2 zile, în lipsa precipitațiilor relevante în bazinul Dunării, potrivit News.ro. Pe fondul crizei energetice, Guvernul a declarat stare de alertă energetică la nivel național pentru luna august și a dispus măsuri pentru menținerea în funcțiune a reactorului 2, inclusiv devierea Brațului Bala prin scufundarea unor barje, soluție care, potrivit publicației, a avut doar un efect temporar. Totodată, Executivul a adoptat o măsură care permite Transelectrica să limiteze sau să deconecteze mari consumatori industriali între 19:00 și 23:00, ca ultimă soluție, iar populația a fost îndemnată să reducă utilizarea simultană a echipamentelor cu consum ridicat în același interval și să reprogrameze consumul către 11:00–17:00, când producția fotovoltaică este mai mare. [...]
România riscă să piardă 20% din producția de energie dacă și al doilea reactor de la Cernavodă va fi oprit, în contextul scăderii debitului Dunării, iar autoritățile au reluat operațiunile de deviere a apei prin scufundarea unor barje, potrivit HotNews . Specialiștii lucrează la scufundarea a patru barje încărcate, cu scopul de a crește debitul apei spre centrala nucleară, a declarat purtătorul de cuvânt al Administrației Naționale Apele Române pentru news.ro. Operațiunile erau programate inițial miercuri, dar au fost amânate din cauza curenților. Miza este una operațională, cu efect direct în sistemul energetic: Reactorul 1 este deja oprit din cauza debitului scăzut al Dunării, iar directorul centralei a avertizat, într-o intervenție la Digi24, că Reactorul 2 ar putea fi oprit în următoarele cinci-șase zile dacă nivelul continuă să scadă. „În următoarele cinci-şase zile vom opri Reactorul 2 de la Cernavodă, dacă nu luăm în considerare operaţiunile care se desfăşoară astăzi cu instalarea barjelor”, a explicat Romeo Urjan, la Digi24. Ce presupune intervenția pe Dunăre și cât durează Potrivit Apele Române, operațiunile de scufundare a barjelor ar urma să dureze aproximativ șase ore, iar după finalizare este așteptată o creștere a nivelului apei la Cernavodă, chiar și cu câțiva centimetri. „Chiar şi cu câţiva centimetri este foarte important. Orice centimetru în plus câştigat este benefic pentru funcţionarea centralei”, a spus Ana-Maria Agiu, purtător de cuvânt al Administrației Naționale Apele Române. Scufundarea barjelor este prezentată ca parte dintr-o serie mai amplă de acțiuni, după ce un pas anterior a fost dinamitarea stâncii Pârjoaia de pe brațul Bala , pentru a crește debitul Dunării spre centrală. Câte zile ar putea câștiga centrala și ce opțiuni mai există Directorul centralei a spus că intervențiile anterioare de la Bala au adus „cam trei-patru zile” de funcționare suplimentară pentru Reactorul 2. În ceea ce privește operațiunea cu barjele, acesta estimează un câștig de „încă două-trei zile”, iar în scenariul în care barjele aduc suficient surplus de apă, perioada de funcționare s-ar putea extinde de la cinci-șase zile la nouă-zece zile, calculate „de azi înainte”. În același timp, directorul a indicat că, dacă scufundarea celor patru barje nu reușește, autoritățile nu au în vedere alte măsuri. [...]
