Știri
Știri din categoria Energie
Amânarea scufundării barjelor pentru Cernavodă prelungește riscul de pierderi de producție și importuri scumpe la vârf, în condițiile în care operațiunea de avarie menită să crească artificial nivelul apei pentru răcirea reactorului a fost oprită în ultimul moment, potrivit Newsweek.
Manevra critică a fost amânată pentru joi, după ce specialiștii de la Apele Române și AFDJ au refuzat să își asume semnătura pe o procedură considerată vulnerabilă din punct de vedere structural. În același timp, Ministerul Transporturilor a comunicat că amânarea vine pe fondul solicitării de verificări suplimentare.
Conform articolului, studii de dinamică a fluidelor realizate în regim de urgență au indicat că o blocare bruscă a albiei ar putea genera fenomene de eroziune accelerată pe malul opus, cu potențial de a pune în pericol digurile de protecție existente.
Din acest motiv, inginerii au cerut recalcularea unghiurilor de poziționare a barjelor înainte de inundarea compartimentelor etanșe, informație atribuită de Newsweek publicației Antena 3.
Ministerul Transporturilor a transmis că amânarea are la bază un risc operațional major:
„Există un risc ca presiunea acumulată în spatele barajului de avarie să provoace o dislocare structurală și pare să fie substanțial, ceea ce ar fi anulat complet câștigul de nivel obținut anterior prin detonarea stâncilor”.
Newsweek leagă întârzierea de efecte directe în Sistemul Energetic Național: fiecare oră în care „barajul improvizat” rămâne nefuncțional ar menține presiunea pe producția disponibilă la orele de vârf ale serii și ar prelungi dependența de importuri de urgență, mai scumpe, din rețeaua regională.
Publicația mai notează că joi este văzută ca un termen-limită, dincolo de care „marja de manevră hidrologică” a centralei s-ar reduce semnificativ, fără a oferi însă detalii cantitative despre niveluri sau capacități afectate.
Recomandate
Scăderea accentuată a debitului Dunării reduce producția hidro și pune sub presiune funcționarea centralei de la Cernavodă , într-un moment în care vârful de consum din zilele caniculare poate împinge rapid prețurile în sus, potrivit Newsweek . Sâmbătă, debitul Dunării la intrarea în țară era de 1.550 metri cubi pe secundă, de circa trei ori sub media multianuală pentru iulie (4.700 mc/s) și sub media lunii august (3.900 mc/s). Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, debitul este mai mic cu aproximativ 25%. Administrația Națională „Apele Române ” avertizează că următoarele două săptămâni sunt critice, iar prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică posibilitatea ca pe 6 august debitul să coboare sub 1.600 mc/s, sub minimul din august 2003. Efect direct în producția de energie: hidro mai puțin, nuclear la limită Pentru sistemul energetic, un debit mai mic înseamnă mai puțină apă disponibilă pentru hidrocentralele de pe Dunăre, inclusiv la Porțile de Fier, una dintre cele mai importante surse de producție hidro ale României. În paralel, nivelul scăzut al Dunării afectează centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, care folosește apa fluviului în sistemele de răcire. Pe 28 iulie, Unitatea 1 a fost oprită controlat din cauza debitului scăzut, pentru a permite menținerea în funcțiune a Unității 2. Fiecare reactor are o putere instalată de aproximativ 700 MW, iar oprirea unuia scoate temporar din sistem o capacitate semnificativă. Unitatea 2 a rămas conectată la Sistemul Energetic Național după verificări, însă nivelul Dunării la Cernavodă continuă să scadă cu aproximativ 2–3 centimetri pe zi. „Apele Române” estimează că, în condițiile actuale, centrala mai poate funcționa la limită încă aproximativ 4–5 zile. În mod normal, cele două reactoare însumează circa 1.400 MW și asigură aproximativ o cincime din producția de electricitate a României. Intervenție pe Dunăre, cu riscuri tehnice Autoritățile pregătesc o intervenție pentru a dirija mai multă apă către Dunărea Veche, dinspre Brațul Bala, prin realizarea unui dig de dirijare. Planul include scufundarea controlată, în amplasamente prestabilite, a unor barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră, după măsurători batimetrice realizate de Forțele Navale. În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos a început lucrări de dragaj pe sectorul Dunărea Veche – Brațul Bala. „Apele Române” avertizează că intervenția este complexă și implică riscuri tehnice semnificative: la niveluri extrem de scăzute, efectul hidraulic urmărit ar putea să nu fie atins integral, iar lucrările pot crește temporar turbiditatea (încărcarea cu particule) a apei. De ce contează: disponibilitate mai mică, risc de importuri și volatilitate de preț Problema vine într-o perioadă în care seceta afectează și producția hidro, iar consumul poate crește în episoadele de caniculă. Când o parte din producția internă devine indisponibilă, diferența trebuie acoperită din alte surse, inclusiv prin importuri. Publicația amintește și un episod de volatilitate extremă din această vară: pe 30 iunie, între 19:00 și 19:15, prețul energiei pe Piața pentru Ziua Următoare a urcat la 5.321 lei/MWh (record pe piața spot), iar media zilei a fost de aproximativ 1.537 lei/MWh. Newsweek precizează că recordul nu poate fi pus pe seama Dunării, ci a rezultat din mai mulți factori (consum ridicat, producție redusă din anumite surse și dezechilibre între cerere și ofertă), însă episodul arată cât de repede se poate scumpi energia când sistemul are mai puțină producție disponibilă. În același timp, seceta afectează și râurile interioare din vest, Oltenia, Muntenia și Moldova, cu debite sub valorile specifice perioadei, iar în unele sectoare din Crișana apar fenomene de secare. În principalele 40 de lacuri de acumulare, coeficientul de umplere este de aproximativ 70%, considerat rezerva strategică pentru alimentarea populației. Pe termen scurt, miza rămâne evoluția debitului în următoarele două săptămâni: dacă scăderea continuă, România riscă să gestioneze simultan mai puțină apă, mai puțină producție din unele surse și o presiune mai mare asupra sistemului energetic. [...]
Autoritățile încearcă să evite oprirea completă a Centralei Nucleare Cernavodă prin devierea debitului Dunării , iar marți, 5 august, vor scufunda patru barje încărcate cu piatră în Brațul Bala, într-o operațiune menită să dirijeze o parte din apă spre Dunărea Veche, potrivit HotNews . Intervenția, anunțată de Apele Române , este a doua măsură „fără precedent” luată în contextul nivelului extrem de scăzut al fluviului, după dislocarea stâncii Pârjoaia. Scopul este creșterea nivelului Dunării în zona Cernavodă cu până la 10–12 cm, astfel încât alimentarea cu apă necesară funcționării centralei să nu fie afectată. Ce presupune operațiunea cu barje Apele Române au precizat că scufundarea celor patru barje este așteptată să aibă loc după ora 14.00. Două barje sunt încărcate la locul dislocării stâncii Pârjoaia, pe Dunărea Veche, iar alte două au fost aduse de la Galați. Instituția a descris intervenția drept una cu „complexitate deosebită”, obiectivul fiind redirecționarea unei părți din debit de pe brațul Bala către Dunărea Veche. De ce contează: impact direct în producția de energie Guvernul a mobilizat Armata pentru menținerea în funcțiune a reactorului 2 al centralei, după ce Unitatea 1 a fost oprită săptămâna trecută, ceea ce a redus producția internă de energie cu 10%, conform informațiilor din articol. Împreună, cele două unități asigură 20% din producția de energie a României. Potrivit Apelor Române, după dislocarea stâncii Pârjoaia, nivelul Dunării în zona Cernavodă era marți staționar: inițial s-a obținut stabilizarea nivelurilor (oprirea scăderii cu 2 cm/zi), urmată de o ușoară creștere cu 2 cm. Context: intervenția anterioară cu explozibil Prima măsură pentru devierea unei părți din debit spre Dunărea Veche a fost dislocarea unei stânci de pe malul Brațului Bala. Luni, militarii au aruncat în aer, cu peste 100 kg de explozibil, stânca Pârjoaia, în zona localității Izvoarele (județul Constanța), după o primă tentativă duminică, la care au participat peste 100 de militari, dar care nu a reușit, potrivit HotNews . [...]
Seceta de pe Dunăre a început să afecteze direct producția nucleară din regiune , după ce nivelul fluviului a coborât atât de mult încât a forțat opriri de reactoare și măsuri de urgență pentru asigurarea apei de răcire, potrivit HotNews . În paralel, scăderea istorică a apelor a scos la suprafață în Serbia epave ale unor nave de război germane scufundate în 1944. Impact operațional: opriri la Cernavodă și Paks În România, producătorul de stat Nuclearelectrica a oprit unul dintre cele două reactoare ale centralei de la Cernavodă „la începutul săptămânii trecute”, pe fondul scăderii nivelului Dunării. Compania generează în mod normal „o cincime” din necesarul de energie electrică al țării, conform articolului. În Ungaria, situația este și mai tensionată: trei dintre cele patru reactoare ale centralei nucleare de la Paks au fost oprite, iar unitatea a ajuns să funcționeze la „puțin peste 10% din capacitate”. Autoritățile ungare monitorizează nivelul Dunării pentru a evita oprirea ultimei unități rămase în funcțiune. Măsuri de urgență și presiune pe piața de energie Pe fondul reducerii producției, Budapesta și Bucureștiul „și-au intensificat importurile de energie electrică” și au cerut populației și companiilor să reducă consumul, în încercarea de a limita impactul asupra sistemelor energetice. În România, autoritățile au început construirea unui dig temporar pentru a devia apă către centrala de la Cernavodă. În plus, inginerii intenționează să scufunde patru barje încărcate cu pietre de-a lungul unui afluent al Dunării, pentru a direcționa mai multă apă spre centrală. Separat, Marina Română a aruncat în aer stânca Pârjoaia, iar agenția națională de gestionare a apelor a început lucrările la digul temporar, pe care autoritățile speră să îl finalizeze „până miercuri sau joi”. Guvernele din România și Ungaria au cerut limitarea consumului, iar articolul menționează că „peste 300 de întreprinderi” au făcut reduceri voluntare pentru a diminua presiunea asupra rețelei. Ungaria: la câțiva milimetri de oprirea totală Premierul ungar Peter Magyar a spus că centrala de la Paks a fost aproape de oprire completă, înainte ca nivelul apei să se stabilizeze și să crească ușor. „În jurul orei 01:30, eram la doar câțiva milimetri de oprirea completă a centralei nucleare de la Paks, dar apoi scăderea nivelului apei s-a oprit, iar până dimineața acesta a crescut cu 1,5 cm.” Magyar a avertizat ulterior că săptămâna în curs este „critică”, în condițiile menținerii caniculei, și a indicat că eventuale precipitații în bazinele hidrografice austriece ar putea ajuta, dar nu este sigur că vor ajunge până la Dunăre. Context regional: semnale de stres și în rețelele electrice Mai la nord, operatorul polonez de transport și sistem, PSE, a cerut companiilor de energie să-și îndeplinească obligațiile privind îmbunătățirea producției de rezervă, un indiciu al tensiunilor pe care vremea extremă le poate amplifica în funcționarea sistemelor energetice. În Serbia, scăderea apelor a scos la suprafață epave ale unor nave de război germane scufundate intenționat în septembrie 1944, lângă Prahovo, în defileul Dunării, pe măsură ce forțele sovietice avansau; istoricii citați spun că ar fi fost scufundate „până la 200” de nave. Deși elementul vizual a atras atenția, miza imediată pentru regiune rămâne continuitatea producției de energie și gestionarea riscului de opriri suplimentare, dacă nivelul Dunării continuă să scadă. [...]
Scăderea debitului Dunării pune presiune pe funcționarea centralei de la Cernavodă , iar Guvernul a activat măsuri de urgență și a declarat stare de alertă energetică pentru luna august, potrivit Economica . La intrarea în țară, la Baziaș, debitul Dunării este de 1.590 metri cubi pe secundă, cu tendință de scădere până la circa 1.450 metri cubi pe secundă în 7 august, nivel apropiat de minimul istoric din 1985. Prin comparație, media multianuală a lunii august este de 3.900 metri cubi pe secundă. Impact operațional: Cernavodă „la limită” câteva zile Administrația Națională „Apele Române ” estimează că în zona Cernavodă nivelul Dunării scade cu aproximativ 2–3 centimetri pe zi, iar în condițiile actuale centrala poate funcționa „la limită” încă patru-cinci zile. Directorul general adjunct al „Apelor Române”, Sorin Rîndașu, a descris măsurile de urgență decise de stat pentru a încerca dirijarea debitului pe Dunărea Veche, dinspre Brațul Bala, inclusiv prin scufundarea controlată a unor barje încărcate cu piatră (probabil 500 de tone), după măsurători batimetrice realizate cu sprijinul Forțelor Navale Române. „În aceste condiţii, Cernavodă poate să reziste circa 4-5 zile la limită.” Răspunsul autorităților: stare de alertă și bani pentru lucrări Pe fondul scăderii producției de energie electrică din cauza secetei și a debitelor reduse, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat declararea stării de alertă la nivel național pentru luna august. „Am declarat stare de alertă la nivel naţional pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producţiei de energie electrică din cauza secetei şi a debitelor scăzute atât pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea.” Executivul a alocat, prin hotărâre de Guvern, șapte milioane de lei Ministerului Transporturilor pentru Administrația Fluvială Dunărea de Jos, în vederea unor lucrări în zona aducțiunii dinspre Cernavodă, cu obiectivul menținerii în funcțiune a Grupului 2 al centralei. În paralel, autoritățile indică necesitatea unor măsuri voluntare de reducere a consumului de energie la orele de seară și menționează existența unor proceduri gestionate de Transelectrica, care ar urma să fie puse în practică pentru a asigura funcționarea sistemului energetic. [...]
Amendamentul care condiționează închiderea centralelor pe cărbune de punerea în funcțiune a unor alternative riscă să complice finanțarea din PNRR , după ce Camera Deputaților a adoptat legea de modificare a ordonanței privind decarbonizarea sectorului energetic, potrivit Digi24 . Proiectul a trecut cu 180 de voturi „pentru”, 9 „împotrivă” și 27 de abțineri, în timp ce 80 de deputați nu au votat. Legea introduce, între altele, regula că nicio capacitate de producție a energiei electrice pe bază de cărbune nu poate fi închisă înainte ca alte surse alternative de energie să fie puse în funcțiune. Amendamentul a fost susținut în Parlament de PSD și AUR, pe fondul unei dezbateri în care miza a fost legată explicit de riscul de penalități și blocaje în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Miza: un jalon PNRR deja „închis” și riscul de reversibilitate Premierul Ilie Bolojan a avertizat că modificarea legislației poate atrage penalități în cadrul PNRR, în condițiile în care România și-a asumat închiderea etapizată a centralelor pe cărbune până în 2032, iar jalonul aferent a fost considerat îndeplinit, cu fonduri deja încasate prin Cererea de plată nr. 2. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a susținut că adoptarea amendamentului poate obliga România să restituie Comisiei Europene banii primiți pentru îndeplinirea jalonului și poate afecta depunerea următoarelor cereri de plată (5 și 6). În intervenția din Parlament, el a spus că nu există „niciun risc iminent” de închidere a vreunei centrale pe cărbune și că Guvernul discută deja cu Comisia Europeană menținerea capacităților pe cărbune până la punerea în funcțiune a unor noi capacități pe gaz. „Am în fața mea documentele tehnice primite de la Comisia Europeană, care spun foarte clar că există un risc de reversibilitate și confirmă atât aplicarea unei penalități, cât și blocarea cererilor de plată 5 și 6.” (Dragoș Pîslaru) Ce susțin partidele: securitate energetică vs. „blocarea PNRR” PSD a argumentat că măsura este necesară în contextul crizei energetice regionale, al capacității limitate de import și al problemelor de producție din regiune. Deputatul PSD Ilie Toma a invocat și dificultatea repornirii unor capacități dacă sunt oprite mai multe luni. AUR, prin liderul George Simion, a susținut amendamentul pe ideea că „nu închidem nimic (…) până nu punem ceva în loc”. De cealaltă parte, PNL și USR au criticat amendamentele susținute de PSD și AUR. Deputatul PNL Ionel Ovidiu Bogdan a afirmat că nu există o decizie guvernamentală privind închiderea centralelor pe cărbune, iar deputatul USR Bogdan-Ionel Rodeanu a acuzat că amendamentul face proiectul „nefuncțional” și pune în pericol fondurile din PNRR. Alte obligații incluse: contoare individuale până la final de 2030 și reguli pentru biomasă Textul adoptat include și măsuri care vizează sectorul de încălzire și răcire, cu accent pe reducerea emisiilor: instalarea de contoare individuale pentru încălzire și apă caldă în blocurile racordate la sistemele centralizate de alimentare cu energie termică, până la sfârșitul anului 2030 ; obligația ca biomasa forestieră comercializată în scopuri energetice să provină exclusiv din surse sustenabile , plus programe de sprijin pentru înlocuirea unităților de încălzire, derulate de autoritățile locale împreună cu cele centrale. Context procedural Proiectul a fost adoptat de Senat pe 4 august, apoi a revenit la Camera Deputaților pentru o nouă dezbatere, în baza articolului 75 alin. (4) și (5) din Constituție, iar Camera a dat votul final. Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru politică economică au adoptat raportul final de admitere. [...]
Ieftinirea anunțată a motorinei riscă să lase în urmă costuri deja propagate în economie , pentru că scăderea de la pompă ar veni după o perioadă de scumpiri care au intrat deja în prețurile de transport și, implicit, în cele ale bunurilor de consum, potrivit unei analize a președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță , citate de Agerpres . Chisăliță susține că România asistă la un „Black Friday al motorinei”, în sensul în care prețul ar fi fost „împins în sus” înainte de intrarea în vigoare a unei legi prezentate drept sprijin pentru șoferi, iar apoi ar urma să fie redus până aproape de nivelul de la care „n-ar fi trebuit să plece”. În analiza transmisă miercuri, acesta afirmă că, după aplicarea legii, prețul motorinei „ar putea coborî” la aproximativ 10–10,20 lei/litru, dar avertizează că nu ar fi vorba de o reducere reală, ci de o revenire spre un nivel „normal”. De ce contează pentru economie: scumpirea se transmite rapid, ieftinirea – lent Expertul argumentează că efectul scumpirii motorinei se multiplică în economie: fiecare ban adăugat la pompă ajunge să se reflecte în costurile de transport, apoi în prețul alimentelor, al materialelor de construcții, al serviciilor și al produselor transportate. În schimb, atunci când carburantul se ieftinește, ajustarea în jos a prețurilor din economie este, de regulă, mult mai lentă: alimentele nu se ieftinesc „a doua zi”, tarifele de transport nu revin automat, iar produsele deja scumpite rămân adesea la același nivel, susține Chisăliță. Exemplul de preț invocat: „returnarea” unei părți din scumpire Chisăliță oferă un exemplu pentru a ilustra diferența dintre o reducere și o corecție după o scumpire: dacă motorina „trebuia să coste 10,2 lei”, prețul ar fi ajuns la 10,84 lei, iar apoi ar fi fost „redusă” la 10,35 lei. În această situație, spune el, consumatorul „nu a primit 34 de bani”, ci „a pierdut 15 bani” față de prețul considerat justificat și a plătit în plus în perioada în care motorina a fost peste 10,20 lei. „Nu ni se oferă o reducere. Ni se returnează o parte dintr-o scumpire”, afirmă președintele AEI. Întrebările AEI către autorități: justificări, supraveghere, responsabilitate În acest context, AEI cere răspunsuri privind: de ce a fost permisă „cursa scumpirilor” înainte de intrarea în vigoare a legii; ce justificări economice concrete au existat pentru fiecare majorare; cât din creștere a provenit din cotațiile internaționale, fiscalitate, curs valutar și marje comerciale; de ce mecanismele de supraveghere ale statului ar reacționa „după ce românii au plătit deja”; cine răspunde dacă se constată că prețurile au fost majorate anticipat pentru a „absorbi” efectul viitoarei reduceri. Mesajul central al analizei este că, chiar dacă prețul la pompă scade, costurile generate de scumpirea anterioară pot rămâne în economie, în cheltuielile companiilor, în facturile populației și în inflație, în timp ce beneficiul ieftinirii se vede mai ales „pe panoul benzinăriei”. [...]
