Știri
Știri din categoria Energie
România a notificat Comisia Europeană că seceta hidrologică pune în risc funcționarea Unității 2 de la Cernavodă, iar o eventuală oprire ar putea complica echilibrul dintre producție și consum în vârful de seară, potrivit Antena 3. Ministerul Energiei spune că, deocamdată, „nu există un impact negativ asupra pieței interne de electricitate”, însă anticipează creșterea consumului pe fondul caniculei.
Alerta timpurie a fost transmisă pe 7 august, în baza art. 14 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice. Conform ministerului, situația se menține până când nivelul Dunării va permite operarea în siguranță a Unității 2, „însă nu mai devreme de 15 august 2026”, pe baza prognozelor meteo.
Ministerul Energiei indică o combinație de factori care pune presiune pe Sistemul Energetic Național (SEN), cu un risc direct asupra producției nucleare de la Cernavodă:
În acest context, ministerul precizează că Unitățile de la Cernavodă sunt deja afectate: Unitatea 1 a fost deconectată la 28 iulie 2026 din cauza condițiilor hidrologice nefavorabile.
Pe partea de cerere, ministerul estimează că, la vârful de seară, consumul ar putea ajunge la circa 7.800–8.000 MW, față de aproximativ 7.000 MW înainte de valul de caniculă.
Pe partea de condiții hidrologice, instituția avertizează că debitul extrem de redus al Dunării este aproape de pragul critic de exploatare în siguranță a pompelor de răcire ale centralei, respectiv de nivelul la care unitățile nucleare trebuie oprite conform procedurilor de siguranță nucleară. Prognozele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru august 2026 indică un debit minim de 1.400 m³/s și un debit mediu prognozat de 1.600 m³/s.
Separat, Administrația Națională a Apelor Române (ANAR) a raportat un nou minim istoric în România, de 1.400 m³/s, cu menținerea acestui nivel cel puțin până pe 12 august.
Ministerul Energiei spune că a elaborat „Planul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice”, aprobat de Guvernul Bolojan pe 6 august prin Hotărârea nr. 582/2026, și că monitorizează situația în coordonare cu instituțiile responsabile.
Pe termen scurt, miza rămâne evoluția nivelului Dunării: dacă acesta rămâne scăzut, ministerul anticipează că reactorul 2 ar putea fi oprit, în timp ce alerta către Comisia Europeană rămâne în vigoare cel puțin până la 15 august.
Recomandate
România riscă să piardă 20% din producția de energie dacă și al doilea reactor de la Cernavodă va fi oprit, în contextul scăderii debitului Dunării, iar autoritățile au reluat operațiunile de deviere a apei prin scufundarea unor barje, potrivit HotNews . Specialiștii lucrează la scufundarea a patru barje încărcate, cu scopul de a crește debitul apei spre centrala nucleară, a declarat purtătorul de cuvânt al Administrației Naționale Apele Române pentru news.ro. Operațiunile erau programate inițial miercuri, dar au fost amânate din cauza curenților. Miza este una operațională, cu efect direct în sistemul energetic: Reactorul 1 este deja oprit din cauza debitului scăzut al Dunării, iar directorul centralei a avertizat, într-o intervenție la Digi24, că Reactorul 2 ar putea fi oprit în următoarele cinci-șase zile dacă nivelul continuă să scadă. „În următoarele cinci-şase zile vom opri Reactorul 2 de la Cernavodă, dacă nu luăm în considerare operaţiunile care se desfăşoară astăzi cu instalarea barjelor”, a explicat Romeo Urjan, la Digi24. Ce presupune intervenția pe Dunăre și cât durează Potrivit Apele Române, operațiunile de scufundare a barjelor ar urma să dureze aproximativ șase ore, iar după finalizare este așteptată o creștere a nivelului apei la Cernavodă, chiar și cu câțiva centimetri. „Chiar şi cu câţiva centimetri este foarte important. Orice centimetru în plus câştigat este benefic pentru funcţionarea centralei”, a spus Ana-Maria Agiu, purtător de cuvânt al Administrației Naționale Apele Române. Scufundarea barjelor este prezentată ca parte dintr-o serie mai amplă de acțiuni, după ce un pas anterior a fost dinamitarea stâncii Pârjoaia de pe brațul Bala , pentru a crește debitul Dunării spre centrală. Câte zile ar putea câștiga centrala și ce opțiuni mai există Directorul centralei a spus că intervențiile anterioare de la Bala au adus „cam trei-patru zile” de funcționare suplimentară pentru Reactorul 2. În ceea ce privește operațiunea cu barjele, acesta estimează un câștig de „încă două-trei zile”, iar în scenariul în care barjele aduc suficient surplus de apă, perioada de funcționare s-ar putea extinde de la cinci-șase zile la nouă-zece zile, calculate „de azi înainte”. În același timp, directorul a indicat că, dacă scufundarea celor patru barje nu reușește, autoritățile nu au în vedere alte măsuri. [...]
Amânarea repetată a scufundării barjelor prelungește riscul de reducere a producției la Cernavodă , într-un moment în care Dunărea a ajuns la un minim istoric de debit, iar autoritățile încearcă să câștige „câțiva centimetri” de nivel pentru alimentarea cu apă a centralei, potrivit HotNews . Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat că operațiunile programate pentru joi au fost amânate pentru vineri „din condiții de siguranță”, după ce și tentativa inițială, planificată pentru miercuri, fusese amânată din cauza curenților. Instituția spune că echipele și barjele sunt pregătite, însă manevrele rămân sensibile. De ce contează: presiune pe Sistemul Energetic Național Miza este menținerea în funcțiune a Unității 2 de la Cernavodă , în condițiile în care Reactorul 1 a fost deja oprit din cauza debitului scăzut al Dunării. Directorul centralei a avertizat că există riscul opririi în următoarele cinci-șase zile; dacă ar fi oprit și al doilea reactor, România ar pierde 20% din producția de energie, conform informațiilor din articol. Pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării, Unitatea 1 a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național (SEN) la 28 iulie 2026, decizia fiind luată preventiv, fără impact asupra populației, personalului sau mediului, potrivit datelor prezentate. Cum se schimbă intervenția: amplasare diferită și scufundare prin pompare Planul de intervenție a fost ajustat după discuții cu experți, „ținând cont de siguranța amplasamentului și de efectele potențiale”, a explicat directorul general adjunct al ANAR, Sorin Rîndașu (citat de News.ro). Autoritățile au combinat două propuneri de soluții: două barje ar urma să fie scufundate la circa 500 de metri de intrarea în brațul Bala; celelalte două ar urma să fie amplasate mai în amonte, oblic față de direcția curentului. Barjele vor fi amplasate controlat și inundate prin pompare de apă, nu prin umplere cu draga, variantă exclusă de autorități; această alegere „va dura mai mult”, dar este considerată mai potrivită pentru condițiile de siguranță. Rîndașu a vorbit și despre „incertitudini” legate de manevrarea simultană a două barje, mizând pe experiența căpitanilor celor trei împingătoare implicate. Calendar și parametri: 3–4 ore pe barjă, dar efecte estimate mai mici ANAR a precizat că scufundarea se face „una câte una”, iar durata unei scufundări este de „trei-patru ore”, prin „inundare controlată”. Scopul este „de a câștiga câțiva centimetri în plus” pentru menținerea nivelurilor minime în dreptul CNE Cernavodă. Totuși, instituția avertizează că, pe fondul scăderii nivelurilor, „efectele vor fi puțin mai mici, dar vor fi”, în funcție de modalitatea de amplasare urmând să se decidă și dacă barjele vor fi ancorate la mal. Dunărea la minim istoric și măsuri de sistem La intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, debitul Dunării a ajuns la 1.400 m³/s, valoare similară minimului istoric din 1985 și mult sub media multianuală a lunii august (aprox. 3.900 m³/s). ANAR arată că debitul se va menține la acest nivel pe durata săptămânii, într-o perioadă de staționare. La Cernavodă, nivelul Dunării a scăzut de miercuri până joi cu 2 cm, iar prognoza reactualizată indică -216 cm la 6 august și -230 cm la 13 august ( Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor ). Pentru gestionarea efectelor scăderii producției, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a declarat stare de alertă la nivel național pentru 30 de zile (din 31 iulie 2026). Guvernul a alocat fonduri pentru intervențiile de la Dunăre, iar Transelectrica aplică măsuri operative pentru funcționarea SEN, inclusiv mobilizarea producției disponibile, maximizarea capacităților transfrontaliere pentru import și, dacă este necesar, reducerea consumului. [...]
Comisia Europeană avertizează că amendamentele votate în Parlament la legea decarbonizării pot pune sub semnul întrebării îndeplinirea unor jaloane din PNRR, cu potențiale consecințe financiare , potrivit Economica . Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene arată, într-un răspuns scris transmis AGERPRES, că Executivul UE „va analiza cu atenție” amendamentele adoptate de Parlamentul României la 5 august 2026. Modificările, între altele, condiționează scoaterea din funcțiune a centralelor pe cărbune și lignit de existența unor surse alternative cu emisii reduse de carbon. Miza: jaloanele PNRR și riscul de penalizări financiare Comisia amintește că legea decarbonizării este o „reformă-cheie” din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar intrarea ei în vigoare a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114 . Amendamentele nu au fost încă promulgate de președintele României, însă Comisia spune că va evalua dacă acestea creează riscul ca jalonul 114 să nu mai fie considerat îndeplinit. „În general, Comisia solicită tuturor statelor membre să își respecte pe deplin angajamentele asumate prin planurile de redresare și reziliență și reamintește că orice risc privind nerespectarea acestora va fi analizat cu atenție, putând atrage consecințe financiare.” În plus, Comisia indică și un jalon viitor, 119A, din ultima cerere de plată care urmează să fie depusă ulterior: România ar trebui să scoată din funcțiune o anumită capacitate pe bază de cărbune și lignit, de 710 MW. Decizia privind unitățile care vor fi închise „aparține României”, iar evaluarea îndeplinirii jalonului 119A va fi făcută după includerea lui în cea de-a șasea și ultima cerere de plată. Ce se schimbă în lege și de ce contează pentru calendarul de închidere Potrivit Comisiei, amendamentele condiționează închiderea centralelor pe cărbune de disponibilitatea unor capacități „similare” cu emisii reduse de carbon și „ar putea afecta caracterul ireversibil” al închiderii capacităților pe bază de cărbune și lignit, caracter evaluat anterior în cadrul jalonului 114. În răspunsul citat, Comisia face referire și la termenul de închidere a centralelor pe bază de cărbune până la 31 august, precizând că va analiza impactul amendamentelor asupra acestui angajament. Context: votul din Camera Deputaților și reacția politică Plenul Camerei Deputaților a adoptat proiectul de lege privind decarbonizarea sectorului energetic, introducând un amendament al PSD care prevede că scoaterea treptată din exploatare a capacităților pe lignit și huilă se va putea face numai după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice similare. La vot au fost 180 „pentru”, 9 „împotrivă”, 27 de abțineri, iar 80 de deputați nu au votat. Deputatul Ionel Bogdan (PNL) a avertizat că modificările legislative pe acest subiect pot afecta finanțarea din PNRR. „Riscăm să pierdem miliarde de euro din PNRR doar datorită unei singure legi – legea decarbonizării.” Ce urmează Comisia Europeană spune că va analiza amendamentele și va evalua riscul asupra jalonului 114, în condițiile în care acestea nu sunt încă promulgate. Separat, Executivul UE afirmă că monitorizează îndeaproape securitatea aprovizionării cu energie electrică în România și că, „în acest stadiu”, nu există motive de îngrijorare imediată: alimentarea rămâne stabilă, iar piața funcționează corespunzător. [...]
Autoritățile încearcă să evite oprirea completă a Centralei Nucleare Cernavodă prin devierea debitului Dunării , iar marți, 5 august, vor scufunda patru barje încărcate cu piatră în Brațul Bala, într-o operațiune menită să dirijeze o parte din apă spre Dunărea Veche, potrivit HotNews . Intervenția, anunțată de Apele Române , este a doua măsură „fără precedent” luată în contextul nivelului extrem de scăzut al fluviului, după dislocarea stâncii Pârjoaia. Scopul este creșterea nivelului Dunării în zona Cernavodă cu până la 10–12 cm, astfel încât alimentarea cu apă necesară funcționării centralei să nu fie afectată. Ce presupune operațiunea cu barje Apele Române au precizat că scufundarea celor patru barje este așteptată să aibă loc după ora 14.00. Două barje sunt încărcate la locul dislocării stâncii Pârjoaia, pe Dunărea Veche, iar alte două au fost aduse de la Galați. Instituția a descris intervenția drept una cu „complexitate deosebită”, obiectivul fiind redirecționarea unei părți din debit de pe brațul Bala către Dunărea Veche. De ce contează: impact direct în producția de energie Guvernul a mobilizat Armata pentru menținerea în funcțiune a reactorului 2 al centralei, după ce Unitatea 1 a fost oprită săptămâna trecută, ceea ce a redus producția internă de energie cu 10%, conform informațiilor din articol. Împreună, cele două unități asigură 20% din producția de energie a României. Potrivit Apelor Române, după dislocarea stâncii Pârjoaia, nivelul Dunării în zona Cernavodă era marți staționar: inițial s-a obținut stabilizarea nivelurilor (oprirea scăderii cu 2 cm/zi), urmată de o ușoară creștere cu 2 cm. Context: intervenția anterioară cu explozibil Prima măsură pentru devierea unei părți din debit spre Dunărea Veche a fost dislocarea unei stânci de pe malul Brațului Bala. Luni, militarii au aruncat în aer, cu peste 100 kg de explozibil, stânca Pârjoaia, în zona localității Izvoarele (județul Constanța), după o primă tentativă duminică, la care au participat peste 100 de militari, dar care nu a reușit, potrivit HotNews . [...]
Scăderea debitului Dunării riscă să prelungească presiunea asupra producției de energie la Cernavodă , în condițiile în care hidrologii estimează că fluviul ar putea ajunge la 1.350 mc/s până în 10 august, mult sub media multianuală a lunii august de 3.900 mc/s, potrivit Economica . Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) arată că estimările pentru secțiunea Cernavodă au „caracter orientativ”, din cauza intervențiilor aflate în derulare în zona de confluență a Dunării cu brațul Bala, care ar putea influența nivelurile în această secțiune. În aval de Porțile de Fier, debitele sunt prognozate „în general, în scădere”. Intervenții pe Dunăre pentru a limita scăderea nivelului la Cernavodă Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat că operațiunile desfășurate luni pentru dislocarea stâncii Pârjoaia, din apropierea brațului Bala, au fost un succes, fiind dislocată „o cantitate de piatră importantă”. Scopul intervenției este prevenirea scăderii nivelului Dunării în zona Cernavodă, cu o țintă de creștere a nivelului apei cu 10–12 cm, potrivit reprezentanților Administrației Naționale. Efect direct în sistem: oprirea Unității 1 de la CNE Cernavodă Pe fondul debitului redus al Dunării, Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită controlat în 28 iulie. Cele două unități ale centralei au o capacitate de 700 MWe fiecare și acoperă aproximativ 20% din totalul producției cu unități dispecerizabile din România, ceea ce face ca evoluția debitelor să aibă impact operațional imediat asupra echilibrului din sistem. La finalul săptămânii trecute, autoritățile au declarat stare de alertă la nivel național pentru luna august, ca efect al scăderii producției de energie electrică, pe fondul secetei și al debitelor scăzute pe râuri și pe fluviul Dunărea. În acest context, eficiența intervențiilor din zona brațului Bala și evoluția debitelor până la 10 august rămân elemente-cheie pentru nivelul apei la Cernavodă. [...]
Unitatea 2 de la Cernavodă riscă oprirea în circa cinci zile fără intervenții pe Dunăre , iar măsurile de urgență luate pe brațul Bala pot doar să mai câștige „câteva zile”, fără să rezolve problema pe termen lung, potrivit Antena 3 . Situația contează direct pentru funcționarea Sistemului Energetic Național, în condițiile în care la Cernavodă mai este în operare doar un reactor. Directorul sucursalei CNE Cernavodă, Romeo Urjan, a spus că detonarea stâncii Pârjoala și amplasarea a patru barje pentru a crește debitul în zona centralei sunt măsuri care pot amâna oprirea Unității 2, însă doar temporar. „Prognoza noastră ne spune că în următoarele cinci zile oprim fără măsurile de la Bala și cu măsurile de la Bala mai putem funcționa câteva zile. Nu pot să spun exact câte, două, trei, patru zile, deocamdată e o aproximație, nu vă pot spune. Vedem mâine dimineață efectele. Ar putea fi mai mult.” De ce e critică situația: doar Unitatea 2 mai produce În prezent, la Centrala Nucleară de la Cernavodă funcționează doar Unitatea 2, „la putere nominală”, în timp ce Unitatea 1 a fost oprită „în mod controlat” din cauza nivelului scăzut al Dunării. Conducerea centralei spune că nu face compromisuri și că operarea se face în limitele de securitate nucleară și siguranță prevăzute de proceduri. Potrivit prognozei invocate de director, nivelul ar urma să scadă cu 2–3 cm pe zi, ceea ce ar duce la oprirea Unității 2 în aproximativ cinci zile, dacă nu apar efecte suplimentare din intervențiile de pe brațul Bala. Ce pot aduce intervențiile pe brațul Bala și când se văd efectele Efectele detonării stâncii Pârjoala ar urma să fie vizibile abia a doua zi dimineață, pe baza estimării de timp de propagare a apei (20–24 de ore). În paralel, amplasarea barjelor urmărește să reducă debitul spre brațul Bala și să direcționeze mai multă apă spre Dunărea Veche, adică spre zona centralei. Urjan a spus că se așteaptă la o creștere de nivel de 7–8 cm, care „ar mai aduce câteva zile de funcționare” peste prognoza actuală, dar a subliniat că este vorba de o aproximație. Indicatorii monitorizați și precedentul din 2003 Centrala monitorizează constant doi indicatori operaționali: nivelul Dunării la aspirația pompelor și vibrațiile la pompe, care pot semnala scăderea prea mare a nivelului. Directorul a afirmat că, în acest moment, „nu sunt motive de îngrijorare”. El a amintit și un precedent: în 2003, centrala a funcționat cu o singură unitate, care a fost oprită timp de o lună. Context hidrologic: debit mult sub medie și țintă de creștere a nivelului În material sunt citate date potrivit cărora Dunărea are la intrarea în țară un debit de 1.500 mc/s, de aproximativ trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie (4.700 mc/s) și a lunii august (3.900 mc/s). Față de aceeași perioadă din 2025, debitul este cu aproximativ 25% mai mic (1.500 mc/s în 2026, față de 2.000 mc/s în 2025). Nivelul Dunării în zona Cernavodă este indicat la -218 cm, cu o prognoză de -233 cm la 9 august (o scădere de 15 cm fără intervenție). Apele Române au anunțat că intervențiile de pe brațul Bala urmăresc să prevină această scădere, cu o țintă de creștere a nivelului apei cu 10–12 cm. În același context, premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri instituirea stării de alertă la nivel național pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producției de energie electrică. [...]
